8,853 matches
-
din programele (seriale, telefilme etc.) importate, îndeosebi din SUA. Toate studiile comparative transculturale asupra violenței televizate au arătat că programele importate din SUA sunt mult mai violente decât cele produse în alte țări. În această privință sunt operate următoarele diferențieri comparative: 1. între emisiuni de același gen provenind din diferite țări; 2. dozajul diferitelor tipuri de emisiuni importate se referă nu doar la intensitatea violenței în același tip de programe, ci și la proporția serialelor, programelor dramatice și a desenelor animate
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
menționate; ● pe tipuri și forme de violență „reală” și „ficțională; ● genuri și tipuri de emisiuni (informative, filme de cinema, telefilme și emisiuni de divertisment, seriale, publicitate); ● zilele săptămânii (weekend/restul săptămânii). În a doua etapă s-a făcut o analiză comparativă între cele 12 canale studiate în cele 2 perioade. Categorizările și „contextele de semnificare” au fost operaționalizate în 35 de grile de: numărare, înregistrare, contextualizare-evaluare, semnificare, aplicarea signaleticii de avertizare. Un exemplu de grilă de analiză a scenelor din emisiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și 2.300 de elevi de 15-18 ani în iulie 2005; 1.100 de elevi de 7-10 ani în noiembrie 2005, precum și câte 500 de elevi de 11-14 ani și 15-18 ani tot în noiembrie 2005, pentru obținerea unor date comparative privind impactul televiziunii asupra modelelor culturale ale elevilor - valori împărtășite, comportamente și atitudini generale, vedetele preferate de elevi în diferite domenii -, de la muzică, film, la cultură, politică, sport). Studiile realizate în cadrul celor două proiecte pun în evidență coincidența nedorită a
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a două studii succesive din cadrul Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București. Cercetarea a fost finanțată de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și a presupus realizarea a două studii comparative pentru programele de televiziune românești, luând în considerație grila de vară și grila de toamnă. Cele două rapoarte de cercetare se pot regăsi integral pe siteul Consiliului Național al Audiovizualului, HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro. Studiile deja
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
la diseminarea informațiilor, educația afectivă, antrenarea abilităților de rezistență, antrenarea abilităților personale și sociale. Capitolul 12 abordează conceptul de „harm reduction”: „prevenirea sau reducerea de substanțe ilicite, în special de drog injectabil” (p. 152). Capitolul 13 este dedicat unui studiu comparativ privind politicile și strategiile de armonizare legislativă legate de combaterea consumului de droguri în România cu cele din Uniunea Europeană. Astfel, este descrisă situația din România comparativ cu cea existentă în țări precum: Italia, Spania, Portugalia, Luxemburg, Irlanda, Austria, Olanda, Franța
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Apărarea valorilor / 54 Partea a doua Analizarea și diagnosticarea valorilor / 57 Capitolul 4 Atribuțiile analistului / 59 Diverse "suporturi" / 59 Ce vrem să știm / 60 A interpreta / 62 Capitolul 5 Demersurile analistului / 65 Perspectiva contextuală / 65 Analiza prin grilă / 72 Demersul comparativ / 80 Interviul / 81 Abordarea cantitativă / 84 Capitolul 6 Diagnosticul: cum procedăm? / 87 Circumscrierea problemei și definirea mizei / 90 Enumerarea actorilor prezenți și descrierea discursului acestora / 92 Identificarea și interpretarea valorilor implicate / 97 Căutarea de analogii istorice / 100 Diagnosticarea plecând de la
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
micile comunități. Ținând cont de valorile dominante, Ruth Benedict (1934) repartizează indienii din sud-estul Statelor Unite în "apolinici" și "dionisiaci". O tendință nouă și decisivă se creează sub impulsul lui Clyde Kluckhohn (1949, Cornell Values Study Group). Acesta lansează un proiect comparativ pe termen lung, care conduce la teoria orientării valorilor, dezvoltată de Florence Kluckhohn și Fred Strodtbeck (1961). Aceste cercetări sunt îndatorate funcționalismului lui Talcott Parsons, care plasează actorul și acțiunea sa ghidată de valori în centrul analizei sociologice. Seymour Lipset
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
prea mare, de exemplu 52 de numere dintr-un ziar săptămânal, pe durata unui an, vom putea reconstitui sistemul de valori al acestui periodic cu o precizie mai mare dacă examinăm frecvența valorilor și modurile de asociere (Kientz, 1971). Demersul comparativ După cum o indică și titlul, se compară valorile a doi sau mai mulți actori la un anumit moment, în legătură cu unul sau mai multe subiecte. Se pot compara, de asemenea, valorile aceluiași actor în diferite etape ale evoluției sale. Spre exemplu
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
că unele norme sunt relative, în timp ce alții vor spune că interdicțiile sunt absolute, că trebuie să fie afirmate clar, iar încălcarea lor sancționată. Între cei doi poli, sunt posibile tot felul de opinii intermediare. Și pot fi situate, în mod comparativ (mulțumită "revelatorilor"), mai aproape sau mai departe de unul dintre cei doi poli. După cum am propus în sub-capitolul precedent, aici putem folosi "revelatorii de intensitate". Interviul Înțelegem interviul în sensul cel mai larg. Ne aflăm în prezența purtătorilor de valori
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
realizată o singură dată, tehnica oferă rezultate statice: fotografia valorilor unui ansamblu de persoane la un moment dat. Dacă operațiunea este realizată la intervale regulate și în aceleași condiții, demersul devine mai fiabil, iar rezultatele obținute descriu o evoluție. Studiile comparative realizate de European Values Study în 1981, 1990 și 2000 au procedat astfel. Evident, cercetările realizate în mai multe țări cer analize contextuale prealabile, în special pentru a clarifica semnificația termenilor folosiți în chestionar. Marele avantaj al acestor interviuri este
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
putere!"), care sunt apreciate în detrimentul lecțiilor învățate, al eforturilor și al înțelepciunii generațiilor anterioare. Din moment ce se supune dorinței imediate și se bucură de toleranță, spontaneitatea duce la permisivitate. Ne aflăm pe domeniul moralei, al licitului și al ilicitului. Anchetele interna-ționale comparative asupra valorilor europenilor (1981, 1990, 1999), care, într-o anume chestiune, au alcătuit o listă de 22 de acte (recurgerea la avort, practica homosexualității, adulterul, cumpărarea de obiecte furate, frauda fiscală etc.) arată că permisivitatea este tot mai mare în
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
l'héritage impossible, Paris, La Découverte, 1998. LIPOVETSKY, G. L'ère du vide. Essais sur l'individualisme contemporain, Paris, Gallimard, 1983. LODGE, D. Pensées secrètes, trad. fr. Paris, Rivages, 2002 (ediția engleză, 2001). MACRIDIS, R. C. și BROWN, B. E: Comparative Politics. Notes and Readings, Homewood (III), The Dorsey Press, a IV-a ediție, 1972. RIESMAN, D. L'abondance, à quoi bon?, trad. fr. Paris, Laffont, 1969 (prima ediție 1964). RIFFAULT, H., Les valeurs des Français, Paris, PUF, 1994. TOURAINE, A
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
amploarea subiectului, am făcut o selecție a operelor, dintre care mare parte au devenit clasice: BANNIARD, M. Genèse culturelle de l'Europe, Ve VIIIe siècles, Paris, Le Seuil, 1989. BLANDON, S. G. F. History, Time and Deity. A Historical and Comparative Study of the Conception of Time in Religious Thought and Practice, Manchester, Manchester University Press, 1965. BLOCKMANS, W. Histoire et pouvoir en Europe. Peuples, Marchés, États, Anvers, Fonds Mercator, 1997. BOULDING, K. E. A Primer on Social Dynamics. History as
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
52, 54, 60-61, 63, 67-68, 72-73, 77-81, 87, 90, 92, 94, 103-106, 119-120, 163, 188, 211, 214, 233, 238 Adevăr, 16, 44, 63, 72, 79, 88-89, 128, 155, 163, 169, 188, 196, 199-200, 213-214, 217, 221-222, 224-225, 229, 234-235 Analiză comparativă, 80 Analiză prin grilă, 72-73, 77, 81, 152 Analiză cantitativă, 84 Anarhism, 119 Aspirații, 22, 24, 35, 39, 41, 69, 117, 126, 131, 136, 138-140, 170, 178, 203 Asimilare, 37, 91 Atitudini, 15, 24, 35-36, 41, 62, 77, 84, 91
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
somatice cu mediul fizic extern. Am analizat mai sus aspectele legate de natura personalității și raportul dintre normal și patologic. Vom analiza în continuare aspectele diferențiate ale acestui raport, în ceea ce privește sfera somatică și sfera vieții psihice a persoanei umane. Aspectele comparative ale normalității și anormalității în sfera somatică și viața psihică O analiză atentă a normalității și anormalității pune în evidență diferențe calitative importante și specifice în ceea ce privește sfera somatică și sfera vieții sufletești. Deși medicina este cea care fixează Boala ca
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
percepe și integrează obiectul cunoașterii”. Actul perceperii conștiente a obiectului este pentru E. Husserl, „noemă”, iar exprimarea lui „noeză”. Acest aspect apare deosebit de pregnant dacă vom compara termenii psihologici cu termenii psihopatologiei, așa cum se poate vedea în continuare, în lista comparativă a termenilor grecești desemnând normalitatea și anormalitatea psihică. Grupa de termeni Psihologie (procese psihice normale) Psihopatologie (fenomene psihice morbide) Nous = suflet Ek-nous = scos din minți a-nous = smintit Dis-nous = ostil Apo-noia = irațional Paranoia = nebun, cu mintea tulburată Phrenos = gândire, inteligență
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care se desfășoară activitatea de cercetare științifică acestea pot fi de două feluri; - lotul de probanți sau grupul experimental propriu-zis, pe care se desfășoară activitatea de cercetare științifică; - lotul de martori sau grupul de control, care este utilizat în scop comparativ cu lotul de probanți, pentru verificarea „efectelor” apărute la acesta. III) Metodele filozofice Așa cum am mai menționat deja mai sus, obiectul psihologiei cât și cel al psihopatologiei este surprins și cunoscut mediat, indirect, prin manifestările sale exterioare. Fiind „subiect pur
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihozele afective și psihozele din grupa schizofreniei. În analiza sa, acesta ia în considerație, următorii factori psihopatologici: - predispoziția ciclotimică, specifică psihozelor afective, - predispoziția schizofrenică, specifică psihozelor din grupa schizofreniei, - afecțiunile organice cerebrale cu tulburări psihice asociate, - factorii psihogeni. Din analiza comparativă a „naturii endonului”, a endogenității și a „naturii psihogene”, se ajunge la stabilirea unor relații psihopatologice așa cum se poate vedea din schema pagina 303???. În această reprezentare schematică, personalitatea normală ocupă un loc central, între „polul endogen” și „polul exogen
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
echilibru a normalității ideale”, se vor raporta permanent la aceasta, nefiind în fond, din punct de vedere teoretic, decât niște variații pozitive (N) sau niște variații negative (A) ale normalității ideale. Față de cele de mai sus, se impune o analiză comparativă a celor două curbe N și A. Curba N este expresia dinamicii normalității personalității, ea reproducând „curba dinamică a vieții” (Ch. Bühler). În ea se deosebesc trei etape principale: dezvoltarea, consolidarea și declinul. Pe această curbă am înscris, în raport cu nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
domenii de cunoaștere mai mult sau mai puțin apropiate, se procedează la o confruntare directă între domenii. Este un punct de vedere simplist și formal, care nu pătrunde în interiorul problemei. Din aceste considerente, am preferat să nu facem o analiză comparativă a psihopatologiei cu celelalte discipline umane, ci să analizăm raporturile care exista din punct de vedere metodologic, în primul rând, între psihopatologie și aceste discipline. Raporturile dintre științe sunt de mai multe tipuri. Acestea pot fi următoarele: raporturi obiectuale, privind
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un corespondent relațional prestabilit), este extrem de sensibil la orice intervenție externă. Labilitatea relației, netransformată într-una coerentă, funcțională și stabilă, poate genera dezechilibre sau chiar scurtcircuitări, unele dintre ele, cu efecte negative ireversibile. Încercăm să sistematizăm mai jos, un tablou comparativ (Tabelul 1) dintre tipologia specifică a trei nivele de abordare a activităților de natură pedagogică : domeniul cercetării pedagogice, comparativ cu cel al cercetării pedagogice a activităților motrice, specific școlare (acestea din urmă, structurate la nivelul educației fizice și respectiv, sportului
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
procent de 46,6% din numărul total de tentative suicidare Înregistrate, urmați de populația slavă, ruși lipoveni - 11,4% și ucrainieni - 6,3%, romi - 6,3%, greci - 5,6% și bulgari - 3,8%. Nu există În literatura de specialitate studii comparative În acest sens. Precizăm că pe baza datelor culese din teritoriu, din discuțiile cu subiecții investigați și cu diverse oficialități locale, rezultatele obținute În tabelul 11 se confirmă date ce scot În evidență faptul că sub influența consumului abuziv de
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
despre o știință a limbii, deci despre lingvistică, se poate vorbi abia începînd cu primele decenii ale secolului al XIX-lea, cînd o pleiadă de învățați, mai ales de origine germană, în ambianța creată de romantism, încep studiul istoric și comparativ al limbilor, îndreptîndu-și atenția asupra aspectului popular al acestora. De fapt, în ultimă instanță, se statornicește acum ideea valorii inerente a limbilor vorbite, indiferent de originea lor și indiferent de raportul lor cu anumite limbi clasice exemplare. Savanții se străduiesc
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
constelația teoretică tradițională a locutorului, discursului și obiectului, dar care instituie analogic (= metaforic) o altă realitate 340. Individualul ca generalitate Una dintre chestiunile importante care trebuie avute în vedere în explicarea relației dintre filozofie și poezie rezultă din două direcții comparative, una care vizează celelalte arte și una care vizează celelalte genuri literare. Fiind "artă a cuvîntului", literatura în general (care cuprinde și poezia) are posibilitatea desfășurării liniare, în timp, a unui discurs ce poartă în acest mod o succesiune ideatică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ajustările individuale de politică externă ale principalelor state la colapsul sovietic, precum și la existența presiunilor în sensul socializării la normele asociate cu un concert de state democratice. În ansamblu, oferim o evaluare sistematică a teoriilor sistemului internațional printr-un studiu comparativ al strategiilor de stat din primul deceniu al perioadei post-Război Rece. În prezent, tendințele globale rămân neclare și este dificil să facem inferențe. Totuși, informațiile și analiza din acest studiu ar trebui să fie utile pentru înțelegerea schimbărilor istorice care
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]