9,371 matches
-
conținând deopotrivă "indicii sau informații de interes documentar în domeniu", gazetarul având capacitatea de a surprinde "raportul de cauzalitate" al acestora, "consecințele" în dinamica evoluției lor, luând poziții nuanțate, "de la sesizarea prudentă și combaterea calmă, până la replici violent-demascatoare", publicistica sa conturând cu destulă precizie "un tablou aproape complet al factorilor de risc interni și externi care afectau starea de securitate a României [...] cu deosebire de după Unire, în preajma, în timpul și imediat după Războiul de independență". Investigația pe care o face George Ene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
55-33. 30 IANUARIE Tomis Constanța - Știința Bacău 38-29(16-16) Conform așteptărilor, handbalistele de la Știința au pierdut partida din deplasare, cu Tomis Constanța, contând pentru ultima etapă a turului Ligii Naționale, la o diferență de 9 goluri. Victoria gazdelor s-a conturat în repriza secundă, după ce, în prima parte a jocului, elevele lui Ion Arsene au jucat de la egal la egal cu mult mai experimentatele lor adversare. Cea mai bună marcatoare a Științei a fost Laura Chiper, autoare a 11 goluri. 31
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
la capătul unui joc în care arareori a apăsat pedala de accelerație. Cele opt goluri diferență obținute în turul de la Hasselt au indus în rândul handbaliștilor lui Gabriel Armanu o stare de relaxare, poate pe alocuri prea pronunțată, victoria băcăuanilor conturându-se în ultimul minut al meciului. De partea cealaltă, antrenorul Luc Boiten a pregătit jocul exemplar, belgienii au intrat în teren de parcă ar fi fost ultimul lor meci și au reușit o prestație excelentă, pierzând la o diferență la care
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
fotbal și îi felicit pentru acest lucru.” Două reprize diametral opuse: Ceahlăul II Piatra Neamț - FCM Bacău 1-2 (1-0) Lidera seriei I a Ligii a III-a la fotbal a obținut o nouă victorie în deplasare, însă a fost un succes conturat în partea secundă a meciului, după o primă repriză de coșmar, în care elevii lui Gheorghe Poenaru au găsit spațiul porții adverse abia în minutul 44. Tânăra echipă gazdă și-a afișat din start intenția de a juca la așteptare
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
să se poată comunica și celorlalte, pentru a se sprijini propagarea spiritului novator, un foarte tînăr adept al mișcării ce abia se înfiripa ADOLPHE FERRIÈRE (1879-1960) creează, în 1899, Biroul Internațional al Școlilor Noi. Semnificativă pentru înțelegerea concepției care se contura este definiția pe care Ferrière a dat-o școlii noi: "un internat familial stabilit la țară, unde experiența copilului servește de bază educației intelectuale, prin folosirea adecvată a lucrărilor manuale, și educației morale, prin practicarea unui sistem de autonomie relativă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nemăsurabil, realitatea fiind mult mai bogată și mai profundă decît o poate cuprinde știința și inteligența. Pe de altă parte, spiritul uman este un tot organic, înzestrat nu numai cu inteligență, ci și cu sensibilitate. Concepția filosofică nouă care se contura spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, cunoscută sub numele de filosofia vieții, a stimulat cercetările pe plan psihologic și estetic. În această direcție, în mod deosebit s-au remarcat reprezentanții neospiritualismului francez, integrați în curentul mai larg al "filosofiei vieții
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
autoarea ei a intuit specificul, sub aspect educativ, al acelui moment ce coincidea cu un început de secol: căutarea unui nou sistem de educație, care să pună în centrul preocupărilor sale copilul, cu particularitățile proprii copilăriei. Deși tendința abia se contura, scriitoarea are meritul de a-i fi prins semnificația și de a fi stimulat manifestarea ei: Lucrul cu totul nou în epoca noastră este studiul psihologiei copilului și teoria educației care derivă de aici" (8, p. 74). Mai mult și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să descopere, fie că este vorba de munca intelectuală, de munca fizică (grădinărie, tîmplărie, legatul cărților etc.) sau de sport. Trebuie să recunoaștem că Ellen Key a intuit, într-adevăr, cîteva din caracteristicile școlii din secolul XX, așa cum s-au conturat ele pe baza concepției "educației noi", căreia ea însăși i-a deschis o cale largă prin ideile sale pedagogice. Mai mult, ea a intuit și necesitatea unei educații școlare realizate în perspectiva educației permanente. Numai atunci scria pedagogul suedez școala
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a secolului XX, unele persistînd și acum. Din reacția față de pedagogia filosofică a apărut pedagogia experimentală; din opoziția față de pedagogia individualistă, dar și din tendința de a pune la baza teoriei educației cunoașterea prin metode științifice a societății, s-a conturat pedagogia socială și pedagogia sociologică. 2.1. Pedagogia experimentală În secolul al XIX-lea științele îndeosebi științele naturii au cunoscut un ritm de dezvoltare cu totul neîntîlnit în epocile anterioare. Revoluția tehnică punea mereu noi probleme în fața științei, forțînd-o să
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sociologie a "dreptului de cetate" în lumea științelor, au stimulat apariția unei reacții față de teoriile pedagogice individualiste, care considerau că educația trebuie să pornească de la individ și să aibă ca punct final individul. Către sfîrșitul secolului al XIX-lea se conturează o nouă teorie asupra educației care considera că factorul principal al dezvoltării ființei umane, precum și scopul creșterii sale îl constituie societatea. Pentru acest motiv s-a și intitulat pedagogie socială. Noua teorie, îmbrățișată de numeroși adepți, s-a dezvoltat într-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sale educatorul și conținutul învățămîntului, nesocotind atît cerințele copilului, cît și pe cele ale societății, noua concepție făcea după expresia lui J. Dewey o "revoluție coperniciană", promovînd o școală "axată pe copil", pe trebuințele lui specifice. Noua concepție și-a conturat profilul în primul deceniu al secolului, prin contribuțiile teoretice ale unor mari reformatori ai educației, cum au fost: JOHN DEWEY, MARIA MONTESSORI, ÉDOUARD CLAPARÈDE, OVIDE DECROLY. Să reținem că ultimii trei erau medici, avînd deci o bogată informare biologică. Ideile
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
arte, iar practicarea artelor nu este o chestiune de inspirație improvizată. Este necesar să se studieze activitățile care au dus la o mai mare reușită, ca și cele care au dus la eșec. Printr-un astfel de studiu se poate contura o metodă generală de instruire. El însuși a ajuns la o astfel de metodă, cunoscută sub numele de metoda problemei. Am observat că, în concepția sa, o condiție esențială a dobîndirii cunoștințelor o constituie participarea gîndirii. Aceasta apare în situațiile
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
celei de acasă sau specifică comunității din care face parte copilul. La început, acestuia totul i se pare cunoscut; ceea ce are el de făcut pare că intră în limitele experienței sale anterioare. 2. Cînd începe să lucreze, apar obstacolele, se conturează o problemă care stimulează gîndirea. 3. În această situație se face apel la datele pe care le furnizează experiența trecută și la informațiile obținute pe diverse căi. 4. Pe baza acestora, elevul formulează ipoteze de rezolvare; se imaginează consecințele probabile
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și organizarea unor clase pe obiecte de învățămînt); c) introducerea sistemului opțiunilor: fiecare elev își va alege un număr de obiecte de învățămînt potrivit înclinațiilor sale. Prin înseși aceste propuneri, Édouard Claparède se integra în noua direcție pedagogică care se contura în acei ani: educația nouă. Deși, prin întreaga sa concepție se ralia spiritului educației noi, cu numeroase elemente deweyiste, Éd. Claparède a ținut să se delimiteze de unele puncte de vedere cum erau, de pildă, cele ale "școlii active". În
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se realizează prin participarea simultană sau într-o succesiune rapidă a tuturor mecanismelor cognitive. O. Decroly a denumit această caracteristică a psihicului copilului de a sesiza ansamblul înaintea părților globalism (globalisation) (24). Este cunoscut faptul că, în aceeași perioadă, se contura o teorie psihologică similară cu privire la procesul cunoașterii gestaltismul care considera că structura, forma (Gestalt) este percepută înaintea părților. Pe de altă parte, însuși Claparède considera percepția copilului ca avînd un caracter sincretic. Spre deosebire de gestaltiști, pentru care sesizarea inițială a formei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
acum la început de secol, și pedagogul german W. Rein, profesor al mai multor dascăli transilvăneni, printre care P. Șpan și O. Ghibu. Nu se poate însă vorbi de o preluare, din altă parte, a acestei idei; ea s-a conturat din înseși condițiile vitrege în care a trăit populația românească din Transilvania. Ea a fost ideea centrală a politicii școlare și a mișcării pedagogice din deceniile care au precedat Unirea de la 1 decembrie 1918. Așa se și explică marea contribuție
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
reușit să scoată din inerție un întreg sistem școlar și să creeze o mișcare puternică, favorabilă schimbării. 7.3. Progresivismul În Statele Unite ale Americii, lupta împotriva școlii tradiționale începuse încă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, cînd s-a și conturat o mișcare pedagogică la început destul de eterogenă care căuta un nou sistem de instruire, mai adecvat ritmului propriu de dezvoltare a societății nord-americane. Adepții acestei tendințe își spuneau progresiviști. Cu timpul, mulți dintre cei care militau pentru inovarea învățămîntului american
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de creștere și cea de reproducere (comune lumii vegetale și animale). Corp astral este "corpul" sufletesc, sau, altfel spus sînt forțele psihice pulsiuni, dorințe, pasiuni ascunse pînă la pubertate, dar manifestîndu-se acum, împreună cu capacitatea de a judeca. Corpul astral se conturează în jurul vîrstei de 14 ani. Eul este considerat ca unitate a viețuirii trupului și sufletului, întrucît eul trăiește în trup și suflet, în Eu trăiește spiritul, mai precis o parte a spiritului. Acesta, spiritul, plăsmuiește Eul dinăuntru în afară. Ceea ce
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dominante; în consecință, odată ajuns la putere, proletariatul trebuie să facă din școală un instrument subordonat luptei sale pentru a asigura victoria socialismului. A apărut astfel teza comunistă a caracterului partinic al școlii. În strînsă legătură cu aceasta s-a conturat o altă idee, aceea a unei educații care să asigure dominarea individualului de către social. Curînd după revoluția din octombrie, pe măsură ce puterea sovietică se consolida, s-a conturat cerința organizării școlii pe baza noii ideologii și a elaborării unei teorii pedagogice
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
comunistă a caracterului partinic al școlii. În strînsă legătură cu aceasta s-a conturat o altă idee, aceea a unei educații care să asigure dominarea individualului de către social. Curînd după revoluția din octombrie, pe măsură ce puterea sovietică se consolida, s-a conturat cerința organizării școlii pe baza noii ideologii și a elaborării unei teorii pedagogice adecvate sistemului social-politic de curînd instaurat. În primul deceniu au avut loc febrile căutări, împrumuturi din pedagogia europeană și nord-americană a unoi teorii și metode considerate ca
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și a elevilor. Pe măsură ce sistemul politic își releva caracteristicile totalitariste în cursul anilor '30 prin hotărîri de partid s-au stabilit tezele fundamentale ale organizării sistemului de învățămînt care, în ultimă instanță, au însemnat revenirea la școala tradițională, așa cum se conturase ea în cursul secolului al XIX-lea evident, cu un conținut adecvat noii ideologii. În planul teoriei pedagogice a existat o perioadă de tatonări, de căutare a drumului "just", indicat de filosofia materialismului dialectic și istoric. Vechii teoreticieni ai educației
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1929-1933 a oferit un argument în plus pentru a se demonstra, pe de o parte, ineficienta economiei capitaliste și, pe de altă parte, antinomia dintre structura social-economică agrară și caracterul capitalist al suprastructurii societății românești În această perioadă s-a conturat doctrina "stătului țărănist" întemeiat pe micile gospodării țărănești, cu posibilitatea organizării lor pe baze cooperatiste, și în care se păstra totuși marea industrie; se aprecia că într-un astfel de stat, burghezia nu-și mai putea menține supremația pe plan
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cu cultura europeană, ci și o școală în stare să trezească inițiativa, spiritul de inovare. 11.2.2.2. Regionalismul și localismul educativ Pe fondul ideilor sugerate de sociologia gustiană și de mișcarea poporanist-țărănistă cu privire la învățămînt și educație, s-au conturat două orientări foarte apropiate în pedagogia sociologică românească. Este vorba de regionalismul și localismul educativ, reprezentate de ION C. PETRESCU (1892-1967), respectiv STANCIU STOIAN (1900-1984). În concepția lui I. C. PETRESCU, școală românească se afla de cîteva decenii într-o perioadă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
problema școlilor țărănești pentru educația tinerilor și adulților ei au făcut pedagogie socială și în accepția lui H. Nohl. 11.2.3. Pedagogia psihologică și experimentală După cum s-a văzut într-unul din capitolele precedente, încă de la începutul secolului se conturase în România o mișcare pedagogică, cu oarecare ecou, ce își propunea întemeierea afirmațiilor sale pe cunoașterea, pe cale experimentală, a legităților de dezvoltare a copilului, precum și verificarea, pe aceeași cale, a ipotezelor pe plan educativ. În deceniile trei și patru, mișcarea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
contemporane (ritmul accelerat al istoriei, realizările din domeniul științei și tehnicii, aspirația spre democratizarea vieții sociale etc.), raportul comisiei conduse de Ed. Faure face din educația permanentă un concept fundamental al analizei și propunerilor sale. Din perspectiva educației permanente este conturat și profilul a ceea ce el numește "omul nou", al omului considerat ea fiind un produs, în primul rînd, al noilor realizări științifice și tehnice (6, pp. 24-25). Tocmai de aceea, știința și tehnologia sînt elementele omniprezente, și fundamentale ale oricărei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]