KorAP: Find »[drukola/base=cotidian & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...318 319 320 ...442 >

11,041 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

în general, cu forme de exprimare națională și regională, argumentând, exprimând și răspunzând la întrebarea care se referea la locul și rolul presei în cadrul Bisericii și al societății, dar mai cu seamă al epocii sau al realităților contemporane. Fondarea acestui cotidian a fost argumentată ca fiind un imperativ al timpului și al societății contemporane: "oricine simte și vede că atmosfera în care se formează tineretul nostru intelectual de azi, viitorii sprijinitori și susținători ai intereselor bisericii noastre, nu mai este același

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
trecutului și cele prezente. Curente dușmănoase îi încolțesc de pretutindeni și indiferentismul relativ la religie și biserici cucerește în număr mare sufletele intelectualilor noștri de azi și de mâine"921. Pentru contracararea realității descrise, redactorii proiectului au insistat pe necesitatea înființării cotidianului și pe rolul extrem de important al ierarhilor: "Trebuința unui organ care să le hrănească mintea și inima cu hrană sănătoasă și zilnică, să le susțină și să le încurajeze convingerea creștină catolică în mijlocul oricăror contingențe și neajunsuri, se impune, după

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
impune, după a noastră modestă părere, ca un imperativ categoric de primă necesitate, pe care, dacă nu-l vom realiza la timp, grea răspundere va apăsa conștiința și numele nostru al tuturor celor de azi în fața generațiilor de mâine. Deci cotidian catolic român în capitala țării, cu sprijinul tuturor forțelor active ale bisericii române catolice mai înainte de toate!"922. Responsabilitatea acțiunii a fost plasată într-un timp istoric, culpabilizând pe cei responsabili de eșec față de generațiile viitoare, care ar fi avut

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de la sfârșitul anilor '20 și începutul anilor '30) în condițiile în care un astfel de proiect necesita o sumă considerabilă. Semnatarii memoriului s-au întrebat: "tocmai acum în aceste vremuri grele de criză vă prezentați cu ideea unui astfel de cotidian"924? Răspunsul la această întrebare anticipată de cei ce au întocmit memoriul a fost unul care a arătat importanța demersului: "tocmai în aceste vremuri grele simțim mai tare nevoia ce o are biserica noastră de acest cotidian care să poată

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
unui astfel de cotidian"924? Răspunsul la această întrebare anticipată de cei ce au întocmit memoriul a fost unul care a arătat importanța demersului: "tocmai în aceste vremuri grele simțim mai tare nevoia ce o are biserica noastră de acest cotidian care să poată apăra interesele ei cu efect pe toate terenurile. Necesitatea lui este atât de arzătoare, încât fiecare fiu conștient ale acestei biserici va trebui să facă toate sforțările de contribuție la realizarea lui"925. După enunțarea necesității și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
interesele ei cu efect pe toate terenurile. Necesitatea lui este atât de arzătoare, încât fiecare fiu conștient ale acestei biserici va trebui să facă toate sforțările de contribuție la realizarea lui"925. După enunțarea necesității și a iminenței fondării unui cotidian catolic la București, semnatarii proiectului au prezentat într-un mod profesionist, argumentat și complex, proiectul efectiv, cu pașii care trebuiau urmați și tot ceea ce presupunea punerea în practică și realizarea în bune condiții a acestuia. Primul pas în vederea concretizării acestei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
5.000.000 lei, care poate fi completat și după înființare"928. Formula prezentată cea a unei societăți pe acțiuni oferea posibilitatea întregului cler de a participa la această inițiativă, dorindu-se o unitate de exprimare și creșterea calitativă a cotidianului, ce ar fi urmat să exprime viziunea unitară a comunităților catolice din România. Autorii proiectului au făcut precizări menite să stabilescă scopul clar al ziarului, formatul, condițiile de redactare, dimensiunea: "Societatea va scoate un ziar independent care să se ocupe

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a studia acest memoriu al nostru, a-l supune și factorilor interesați din Dieceza Excelenței Voastre și a ne comunica prețioasa părere cu posibilă urgență"931. Acest lucru a demonstrat reala dorință de înfăptuire a proiectului conceput în vederea înființării unui cotidian catolic în capitala țării, care însă ar fi însemnat mult mai mult decât publicarea unui ziar la București; ar fi reprezentat o colaborare foarte strânsă la nivelul tuturor comunităților catolice românești, exprimarea unei viziuni comune asupra direcției de dezvoltare a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
constituire a unui ziar catolic reprezentativ menit să apară în capitala statului (și care ar fi tratat pe lângă temele religioase și subiecte social-politice de actualitate) au fost numeroase, iar realizarea lui a constituit o miză pentru reprezentanții presei catolice românești. Cotidianul ar fi reprezentat un instrument de informare pentru Vatican, privitor la evenimentele importante din societatea românească, iar pe de altă parte ar fi fost o portavoce a Bisericii și a Vaticanului în România. Deși a fost conștientizată importanța apariției unei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
scurtă perioadă de timp. Existența lui efemeră a demonstrat capacitatea limitată a ierarhilor autohtoni de a colabora eficient și de a depăși unele orgolii personale sau concepții diferite privind modul de organizare și dezvoltare a catolicismului din România. III.3. Cotidianul Albina Vaticanul a încercat să realizeze o unitate a catolicismului 932 din România prin intermediul presei, lucru ce s-a reușit într-o foarte mică măsură, din multiple motive. Cauza principală considerăm că a fost incapacitatea de colaborare reală și constantă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
au conștientizat nevoia unității și creării unui ziar puternic reprezentativ la București. Rolul acestuia consta în abordarea unei tematici variate, inclusiv subiecte politice interne și externe lucru ce nu era posibil într-o publicație clasică a Bisericii Catolice 933. Apariția cotidianului Albina, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp (aproximativ 3 ani) în urma unor diverse discuții polemice între ierarhii din România și cu o intervenție directă (inclusiv financiară) a Vaticanului, a reprezentat o reușită, dar cu un ecou destul de limitat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care, primind cu căldură zelul arătat de S.V. într-o chestiune atât de importantă, s-a declarat foarte bucuros să aloce 50.000 lire anual, pe o perioadă de 3 ani, pentru publicația viitoare"934. Alocarea fondurilor necesare apariției unui cotidian catolic la București a avut succes ca urmare a cererilor monseniorului Gabor. Chestiunea a fost prezentată Papei, care a decis susținerea financiară a acestui proiect pe parcursul a trei ani; în eventualitatea reușitei lui, finanțarea ar fi continuat pentru o perioadă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
o perioadă de 3 ani. Prin urmare, anexez cecul de la Banca Comercială Italiană și Română, în valoare de 50.000"936. Deși situația prezentată demonstra, la prima vedere, o bună cooperare între episcopii romano și greco-catolici din România în privința înființării cotidianului Albina în capitala țării, realitatea a fost diferită. Nu s-a reușit o colaborare utilă și fructuoasă până nu a intervenit nunțiul apostolic, ce i-a convocat pe toți episcopii; sub puterea autorității sale, a impus materializarea acestui proiect, dorit

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fi primit un refuz"937. Proiectul a fost pus așadar în aplicare din dorința expresă a Papei și prin implicarea directă a nunțiului apostolic, care a convocat o întâlnire cu toți episcopii și a hotărât, prin puterea autorității sale, înființarea cotidianului Albina; încă de la început au existat mai multe discuții între uniți și catolicii de rit latin în privința acestui ziar, care finalmente au dus la încetarea sa după o perioadă de numai trei ani, (atât cât a durat finanțarea Vaticanului), fapt

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a durat finanțarea Vaticanului), fapt ce a demonstrat o dată în plus incapacitatea de colaborare și lipsa de unitate a catolicismului din România(cel puțin în domeniul presei). În ziua de miercuri 9 noiembrie 1921 a apărut primul număr 938 al cotidianului Albina. Adresa redacției era București, strada Bărăției, numărul 33, în casa parohială din acea zonă. Apărea zilnic și era distribuit prin abonamente, dar și prin vânzare directă. Un număr costa un leu, abonamentul pe 3 luni 45 lei, pe 6

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Un număr costa un leu, abonamentul pe 3 luni 45 lei, pe 6 luni 90 lei, iar cel pe un an 180 lei. Ziarul cuprindea 4 pagini (în situații excepționale, numărul paginilor era suplimentat), formatul fiind cel obișnuit pentru un cotidian. Era distribuit și în străinătate, la prețul de 2 lei. Ultima pagină era dedicată în special anunțurilor publicitare. Sub titlu apărea precizarea "Ziar Independent", iar în articolul în care s-a prezentat nevoia înființării noului cotidian și intențiile autorilor (și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cel obișnuit pentru un cotidian. Era distribuit și în străinătate, la prețul de 2 lei. Ultima pagină era dedicată în special anunțurilor publicitare. Sub titlu apărea precizarea "Ziar Independent", iar în articolul în care s-a prezentat nevoia înființării noului cotidian și intențiile autorilor (și intitulat "Ce vrem?"939,) s-a argumentat necesitatea apariției unei publicații independente, neafiliate politic, în care să se analizeze situația social-politică și economică din societatea românescă, dar și evoluția relațiilor internaționale după prima conflagrație mondială: "O

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
interes general (și nu una religioasă), publicul vizat fiind reprezentat de întreaga populație a capitalei (și nu numai: el s-a distribuit în țară și în străinătate, pe bază de abonamente), nu doar de cei de confesiune catolică. Prin acest cotidian s-a dorit promovarea unui alt tip de publicație decât cea religioasă clasică (o astfel de apariție a fost unicat în România, realizată fiind după modelul occidental 941 cum am arătat în primul capitol, în care am prezentat situația presei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ce lucrau la acest ziar erau laici și nu preoți, inclusiv directorul și conducătorul său, Theodorian Carada. Ei erau în mare parte greco-catolici, fapt ce a determinat o oarecare tensiune între aceștia și ierarhii romano-catolici din capitală 950. Particularitățile acestui cotidian (în comparație cu celelalte publicații catolice din România) au fost numeroase și au provenit din dorința responsabililor din domeniul mass-mediei din țară (dublată și consfințită prin intervenția Vaticanului și a nunțiului apostolic de la București) de a crea un ziar reprezentativ al catolicilor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sociale, culturale și politice de actualitate, dar printr-o abordare care să ilustreze cunoașterea și respectarea viziunii Bisericii Catolice asupra evoluției societății contemporane, cu elementele ei cele mai concrete (și nu doar cu cele ce țin de spiritualitate). Așadar, acest cotidian nu a reprezentat genul clasic de publicație religioasă așa cum erau celelalte reviste și broșuri apărute în țară (cu teme preponderent religioase), deoarece a tratat și subiecte de actualitate (mai ales social-politice și economice). Mizele apariției sale au fost, pe de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de altfel fapt ce demonstrează că în momentul sistării finanțării de la Vatican, publicația a încetat să mai apară), existența a numeroase numere din Abina în Arhiva Secretă a Vaticanului, împreună cu unele rapoarte ale prelaților din România, au dovedit că acest cotidian a fost o sursă importantă și constantă de informare a Statului Papal asupra realităților din societatea românească. Totodată, și o portavoce a Bisericii Catolice în România (trata în paginile sale unele teme și subiecte care au vizat "politica" Bisericii și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în mai multe rânduri de către reprezentanții țării noastre în Statul Papal; cauza au constituit-o informațiile insuficiente pe care le trimiteau instituțiile de presă, dar și cele diplomatice românești 952. În acest context, s-a putut explica necesitatea apariției unui cotidian catolic obiectiv, care să furnizeze informații Vaticanului despre realitățile din România (așa cum a fost Albina, care a oferit date corecte și a prezentat viziunea catolicismului românesc). Acesta însă nu s-a materializat suficient (decât pentru o perioadă foarte scurtă), făcând

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din informările diplomaților români de pe lângă Sfântul Scaun manifestau o atitudine "pozitivă" față de România), s-au propus măsuri (de către atașații români la Vatican) menite să ducă la eficientizarea comunicării cu presa vaticană 954; acestea însă nu au inclus și sprijinirea unui cotidian catolic la București, care putea informa obiectiv Statul Papal despre realitățile din România, așa cum a făcut Albina, înființat cu sprijinul direct al Vaticanului. Dispariția după doar trei ani a singurului cotidian catolic românesc, precum și incapacitatea creării unui astfel de organ

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
954; acestea însă nu au inclus și sprijinirea unui cotidian catolic la București, care putea informa obiectiv Statul Papal despre realitățile din România, așa cum a făcut Albina, înființat cu sprijinul direct al Vaticanului. Dispariția după doar trei ani a singurului cotidian catolic românesc, precum și incapacitatea creării unui astfel de organ de presă în perioada interbelică, care ar fi ajutat la stabilirea unor legături mai strânse și directe cu Vaticanul (prezentând realitățile din România prin ochii unor ziariști catolici români), poate avea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
directe cu Vaticanul (prezentând realitățile din România prin ochii unor ziariști catolici români), poate avea și cauze externe (pe lângă cele interne amintite deja); ne referim la interesul unor state cu atitudini revizioniste, ce nu doreau existența la București a unui cotidian catolic românesc puternic, care să ofere informații precise și corecte despre realitățile din România și care să fie preluate de Vatican. Din lipsa unor surse care să demonstreze ipoteza exprimată, nu vom dezvolta această direcție a cercetării în acest moment

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]