8,487 matches
-
masculine și feminine”), al sistemului cosmogonic („zeii cerului și zeii infernului”). Caracteristica panteonului hatic este elaborarea categoriilor divine, În cadrul cărora se găsesc la un loc divinități de origine diferită, dar de natură asemănătoare; de asemenea, toate variantele locale ale aceleiași divinități, venerate fiecare cu un nume propriu, sunt adunate Într-o desemnare colectivă. Este vorba despre „tipuri” propriu-zise de zei, fiecăruia dintre ei corespunzându-i o sferă personală de influență; dintre aceștia, indicați adesea doar cu ideograma sumeriană sau akkadiană, și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ideograma DU, DIMxe "DIM"), zeul principal al panteonului și al unor sisteme locale, stăpânul ploii bune și distructive; 2. zeul-Soarexe "Soare" (DUTUxe "DUTU"), stăpânul dreptății; 3. zeul-Lună (DSIN, D30)xe "DSIN, D30)", cel care garantează jurămintele; 4. zeița-mamă: a) ca divinitate feminină principală a panteonului (DUTUURU Arinnaxe "DUTUURU Arinna", D¾epat), soția zeului furtunii, mamă a diferitor divinități; b) ca zeiță a Înțelepciunii populare (DMA¾xe "DMAH~" = D¾anna¿annaxe "DH~annah~anna"), considerată a fi aceea care dădea sfaturi bune zeilor și oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și distructive; 2. zeul-Soarexe "Soare" (DUTUxe "DUTU"), stăpânul dreptății; 3. zeul-Lună (DSIN, D30)xe "DSIN, D30)", cel care garantează jurămintele; 4. zeița-mamă: a) ca divinitate feminină principală a panteonului (DUTUURU Arinnaxe "DUTUURU Arinna", D¾epat), soția zeului furtunii, mamă a diferitor divinități; b) ca zeiță a Înțelepciunii populare (DMA¾xe "DMAH~" = D¾anna¿annaxe "DH~annah~anna"), considerată a fi aceea care dădea sfaturi bune zeilor și oamenilor, și zeiță a magiei (DKamrușepaxe "DKamrușepa"); 5. zeița iubirii, ca DIȘTAR, aparținând familiei zeului furtunii; 6
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care dădea sfaturi bune zeilor și oamenilor, și zeiță a magiei (DKamrușepaxe "DKamrușepa"); 5. zeița iubirii, ca DIȘTAR, aparținând familiei zeului furtunii; 6. zeul războiului, ca DZA.BA4.BA4; aceluiași tip Îi aparține și zeul ciumei, ca DU.GUR; 7. divinitățile vegetației, care cuprind fie concepte abstracte, cum ar fi „creștere”, „dezvoltare”, fie produse ale pământului cum ar fi „grâne” (DNISABAxe "DNISABA"); 8. divinități ale infernului, ca DEREȘ.KI.GAL, stăpâna lumii de „dincolo”, și DA.NUN.NA.GÉxe " DA.NUN
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeul războiului, ca DZA.BA4.BA4; aceluiași tip Îi aparține și zeul ciumei, ca DU.GUR; 7. divinitățile vegetației, care cuprind fie concepte abstracte, cum ar fi „creștere”, „dezvoltare”, fie produse ale pământului cum ar fi „grâne” (DNISABAxe "DNISABA"); 8. divinități ale infernului, ca DEREȘ.KI.GAL, stăpâna lumii de „dincolo”, și DA.NUN.NA.GÉxe " DA.NUN.NA.GÉ", ca desemnare colectivă a așa-numiților „zei antici”; 9. divinități ale sorții, ca DGulșeșxe "DGulșeș", DINGIR.MA¾MEȘ, care fixează limitele destinului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fie produse ale pământului cum ar fi „grâne” (DNISABAxe "DNISABA"); 8. divinități ale infernului, ca DEREȘ.KI.GAL, stăpâna lumii de „dincolo”, și DA.NUN.NA.GÉxe " DA.NUN.NA.GÉ", ca desemnare colectivă a așa-numiților „zei antici”; 9. divinități ale sorții, ca DGulșeșxe "DGulșeș", DINGIR.MA¾MEȘ, care fixează limitele destinului uman, asemănătoare cu Parcele; 10. divinități protectoare, ca DLAMMAxe "DLAMMA", nume tutelare de persoane și locuri. Divinitățile care aparțin acestor tipologii se regăsesc, desemnate cu numele lor personal, la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
GAL, stăpâna lumii de „dincolo”, și DA.NUN.NA.GÉxe " DA.NUN.NA.GÉ", ca desemnare colectivă a așa-numiților „zei antici”; 9. divinități ale sorții, ca DGulșeșxe "DGulșeș", DINGIR.MA¾MEȘ, care fixează limitele destinului uman, asemănătoare cu Parcele; 10. divinități protectoare, ca DLAMMAxe "DLAMMA", nume tutelare de persoane și locuri. Divinitățile care aparțin acestor tipologii se regăsesc, desemnate cu numele lor personal, la diferitele populații anatoliene, ale căror culturi au contribuit la formarea patrimoniului religios al statului hitit: hatiții, palaicii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
NUN.NA.GÉ", ca desemnare colectivă a așa-numiților „zei antici”; 9. divinități ale sorții, ca DGulșeșxe "DGulșeș", DINGIR.MA¾MEȘ, care fixează limitele destinului uman, asemănătoare cu Parcele; 10. divinități protectoare, ca DLAMMAxe "DLAMMA", nume tutelare de persoane și locuri. Divinitățile care aparțin acestor tipologii se regăsesc, desemnate cu numele lor personal, la diferitele populații anatoliene, ale căror culturi au contribuit la formarea patrimoniului religios al statului hitit: hatiții, palaicii, luvienii, huriții. Analiza lingvistică a numelor divine (atunci când este posibilă) și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
la formarea patrimoniului religios al statului hitit: hatiții, palaicii, luvienii, huriții. Analiza lingvistică a numelor divine (atunci când este posibilă) și constatarea inserării, de către scribii hitiți, a unor formule și recitări În limbi diferite de hitită, În timpul ceremoniei cultuale pentru anumite divinități, ne-a permis ordonarea zeilor pe diferite grupuri de populații: astfel, se poate vorbi astăzi despre divinități hatice, hurrite, luviene și palaice. Panteonul hatic, cel mai bine atestat În textele hitite antice, este compus din: zeul furtuniixe "zeul furtunii" T
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
este posibilă) și constatarea inserării, de către scribii hitiți, a unor formule și recitări În limbi diferite de hitită, În timpul ceremoniei cultuale pentru anumite divinități, ne-a permis ordonarea zeilor pe diferite grupuri de populații: astfel, se poate vorbi astăzi despre divinități hatice, hurrite, luviene și palaice. Panteonul hatic, cel mai bine atestat În textele hitite antice, este compus din: zeul furtuniixe "zeul furtunii" T/Șaru; zeița Wuru(n)șemuxe "Wuru(n)șemu", soția sa, identificată cu zeița-Soarexe "Soare" din Arinnaxe "Arinna
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
căderea sa din cer (Kammenhuber, 1955). Fiul lui Taruxe "Taru" este Telipinuxe "Telipinu", un zeu al furtunii și al vegetației, protagonist al unui mit legat de dispariția sa, soț al zeiței ¾atepinuxe "H~atepinu", fiica Mării. Mai sunt cunoscute două divinități hatice ale războiului, ale căror funcții nu pot fi diferențiate clar, Wurunkattexe "Wurunkatte" și Șullinkatte; zeița magiei, Kata¿zipurixe "Katah~zipuri", pe care hitiții și luvienii o numesc Kamrușepa; zeița tronului, ¾almașuitt(a)xe "H~almașuitt(a)"; divinitățile protectoare, ¾apantali
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cunoscute două divinități hatice ale războiului, ale căror funcții nu pot fi diferențiate clar, Wurunkattexe "Wurunkatte" și Șullinkatte; zeița magiei, Kata¿zipurixe "Katah~zipuri", pe care hitiții și luvienii o numesc Kamrușepa; zeița tronului, ¾almașuitt(a)xe "H~almașuitt(a)"; divinitățile protectoare, ¾apantali și Zit¿ariyaxe "Zith~ariya"; divinitățile lumii subterane, Iștuștayaxe "Iștuștaya" și Papayaxe "Papaya", și Lelwanixe "Lelwani", care, În izvoarele hatice, are conotații masculine (Otten, 1950). Alte divinități importante sunt Zilipurixe "Zilipuri", care are un rol important În ritualurile
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
funcții nu pot fi diferențiate clar, Wurunkattexe "Wurunkatte" și Șullinkatte; zeița magiei, Kata¿zipurixe "Katah~zipuri", pe care hitiții și luvienii o numesc Kamrușepa; zeița tronului, ¾almașuitt(a)xe "H~almașuitt(a)"; divinitățile protectoare, ¾apantali și Zit¿ariyaxe "Zith~ariya"; divinitățile lumii subterane, Iștuștayaxe "Iștuștaya" și Papayaxe "Papaya", și Lelwanixe "Lelwani", care, În izvoarele hatice, are conotații masculine (Otten, 1950). Alte divinități importante sunt Zilipurixe "Zilipuri", care are un rol important În ritualurile de Întemeiere; zeița Kaitxe "Kait", grâul divinizat; zeița-regină
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o numesc Kamrușepa; zeița tronului, ¾almașuitt(a)xe "H~almașuitt(a)"; divinitățile protectoare, ¾apantali și Zit¿ariyaxe "Zith~ariya"; divinitățile lumii subterane, Iștuștayaxe "Iștuștaya" și Papayaxe "Papaya", și Lelwanixe "Lelwani", care, În izvoarele hatice, are conotații masculine (Otten, 1950). Alte divinități importante sunt Zilipurixe "Zilipuri", care are un rol important În ritualurile de Întemeiere; zeița Kaitxe "Kait", grâul divinizat; zeița-regină Kata¿a, venerată mai ales În cetatea Katapa; Teteș¿api, probabil un fel de pòtnia theròn sau stăpână a animalelor; zeul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
divinizat; zeița-regină Kata¿a, venerată mai ales În cetatea Katapa; Teteș¿api, probabil un fel de pòtnia theròn sau stăpână a animalelor; zeul ¾așameli, care ascunde armatele În marș etc. O trăsătură caracteristică a panteonului hatic este faptul că unele divinități sunt invocate cu nume dublu, unul valabil Între zei și unul Între oameni. Textele În limba palaică sunt foarte puține și greu de Înțeles; totuși, se consideră că cele zece divinități pentru care sunt prevăzute ofrande În ritualul „cuvântul pâinii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
trăsătură caracteristică a panteonului hatic este faptul că unele divinități sunt invocate cu nume dublu, unul valabil Între zei și unul Între oameni. Textele În limba palaică sunt foarte puține și greu de Înțeles; totuși, se consideră că cele zece divinități pentru care sunt prevăzute ofrande În ritualul „cuvântul pâinii” (CTH 751), recitat În timpul sărbătorii pentru zeul Zaparwaxe "Zaparwa", sunt divinități „palaice” (Kammenhuber, 1959, pp. 2-40; Carruba, 1970, Wörterbuch și la definițiile relative). Astfel, pe primul loc, și din acest motiv
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unul Între oameni. Textele În limba palaică sunt foarte puține și greu de Înțeles; totuși, se consideră că cele zece divinități pentru care sunt prevăzute ofrande În ritualul „cuvântul pâinii” (CTH 751), recitat În timpul sărbătorii pentru zeul Zaparwaxe "Zaparwa", sunt divinități „palaice” (Kammenhuber, 1959, pp. 2-40; Carruba, 1970, Wörterbuch și la definițiile relative). Astfel, pe primul loc, și din acest motiv este considerat divinitatea principală din panteon, se află figura lui Zaparwa (Ziparwaxe "Ziparwa" În textele hitite); acesta este probabil un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sunt prevăzute ofrande În ritualul „cuvântul pâinii” (CTH 751), recitat În timpul sărbătorii pentru zeul Zaparwaxe "Zaparwa", sunt divinități „palaice” (Kammenhuber, 1959, pp. 2-40; Carruba, 1970, Wörterbuch și la definițiile relative). Astfel, pe primul loc, și din acest motiv este considerat divinitatea principală din panteon, se află figura lui Zaparwa (Ziparwaxe "Ziparwa" În textele hitite); acesta este probabil un zeu al furtunii și/sau al vegetației. Mai sunt atestați și zeul Tiyazxe "Tiyaz", divinitate solară, al cărui nume este legat de rădăcina
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
primul loc, și din acest motiv este considerat divinitatea principală din panteon, se află figura lui Zaparwa (Ziparwaxe "Ziparwa" În textele hitite); acesta este probabil un zeu al furtunii și/sau al vegetației. Mai sunt atestați și zeul Tiyazxe "Tiyaz", divinitate solară, al cărui nume este legat de rădăcina indo-europeană *dð¶u(cf. hititul șiuși luvianul Tiwatxe "Tiwat"), și „duhul curții” ¾ilanzipaxe "H~ilanzipa". Alte divinități menționate poartă nume deja cunoscute În mediul hatic (Kata¿zipurixe "Katah~zipuri", ¾așameli, Kamana și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un zeu al furtunii și/sau al vegetației. Mai sunt atestați și zeul Tiyazxe "Tiyaz", divinitate solară, al cărui nume este legat de rădăcina indo-europeană *dð¶u(cf. hititul șiuși luvianul Tiwatxe "Tiwat"), și „duhul curții” ¾ilanzipaxe "H~ilanzipa". Alte divinități menționate poartă nume deja cunoscute În mediul hatic (Kata¿zipurixe "Katah~zipuri", ¾așameli, Kamana și, poate, Șauș¿allaș) sau sunt desemnate cu un nume colectiv, În care sufixul palaic -(i)keș (de plural) se unește cu nume hitite (Ilaliyantikeș, Gulzannikeșxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Katah~zipuri", ¾așameli, Kamana și, poate, Șauș¿allaș) sau sunt desemnate cu un nume colectiv, În care sufixul palaic -(i)keș (de plural) se unește cu nume hitite (Ilaliyantikeș, Gulzannikeșxe "Gulzannikeș", Uliliyantikeșxe "Uliliyantikeș"). În corpus-ul textelor luviene figurează unele divinități comune luvienilor și hitiților, cum ar fi zeul furtuniixe "zeul furtunii", Tar¿un(t)axe "Tarh~un(t)a", zeul/lună, Armaxe "Arma", și zeița magiei, Kamrușepa. Altele par a fi În mod autentic luviene, preluate ulterior În panteonul hitit
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Kușuhxe "Kușuh"Î; zeul-Soarexe "Soare", Șimegi; zeul războiului, Aștabixe "Aștabi"; tatăl zeilor, Kumarbixe "Kumarbi"; zeița jurământului și bolii, Iș¿araxe "Ișh~ara"; zeița infernului, Allani-Allatumxe "Allani-Allatum", mama zeiței ¾epat și diferiți alți zei printre care amintim și o serie de divinități de origine mesopotamiană, prezente și În cel mai vechi panteon hurrit: zeița sumeriană a Lunii, Ningalxe "Ningal", soția lui Kușu¿, zeul Înțelepciunii, Ea, zeul sumerian Enlilxe "Enlil" și soția sa, Ninlilxe "Ninlil". O situație aparte avem În cazul divinităților al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de divinități de origine mesopotamiană, prezente și În cel mai vechi panteon hurrit: zeița sumeriană a Lunii, Ningalxe "Ningal", soția lui Kușu¿, zeul Înțelepciunii, Ea, zeul sumerian Enlilxe "Enlil" și soția sa, Ninlilxe "Ninlil". O situație aparte avem În cazul divinităților al căror cult este celebrat de „cântărețul din Kaniș” (Jakob-Rost, 1971) sau de „oamenii din Neșa” În limba „neșită” (denumirea pe care hitiții o dau propriei lor limbi). Într-adevăr, pe lângă zeii deja menționați În legătură cu textele din coloniile asiriene (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
menționați În legătură cu textele din coloniile asiriene (vezi subcapitolul 1), mai apar și alții, dintre care Îi amintim pe ¾așameli, Kamrușepa, Telipinuxe "Telipinu" și grupul indicat de ideograma D7.7.BI („Heptada”). Fiind așadar vorba despre un panteon compozit, alcătuit din divinități de origini diferite (indo-europene, hatice) sau necunoscute, este greu să Înțelegem care a fost geneza sa. În concluzie, putem observa că criteriile lingvistice și analiza diverselor contexte culturale nu sunt instrumente suficiente pentru a stabili În fiecare caz În parte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
diferite (indo-europene, hatice) sau necunoscute, este greu să Înțelegem care a fost geneza sa. În concluzie, putem observa că criteriile lingvistice și analiza diverselor contexte culturale nu sunt instrumente suficiente pentru a stabili În fiecare caz În parte originea unei divinități și atribuția acesteia Într-un anumit mediu istorico-religios. Panteonul hitit apare deci ca un panteon eterogen, În care figurile divine nu rezultă Întotdeauna clar din trăsăturile lor individuale; mai mult, informațiile care se găsesc În texte sunt adesea contradictorii și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]