8,564 matches
-
a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă • Centrul Creației Populare Argeș • Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș, "denumire actuală" De-a lungul timpului au semnat condica peste 100 de angajați: specialiști în diverse domenii (literatură, folclor, artă populară, artă plastică, muzicieni, coregrafi, dirijori etc.), mulți dintre ei, reprezentanți de marcă ai vieții cultural-artistice argeșene și naționale. Personalitatea instituției se conturează prin raportare la obiectivele specifice: Este un marile manifestări artistice cu carcater interjudețean care poartă marca
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
naționale. Personalitatea instituției se conturează prin raportare la obiectivele specifice: Este un marile manifestări artistice cu carcater interjudețean care poartă marca Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș (alături de Festivalul de Muzică Corală "D.G. Kiriac", Festivalul Internațional de Folclor "Carpați" etc.) și face cinste județului Argeș. Din cauza contextului politic, acest festival inportant al Centrului Creației Populare a fost intitulat Concursul județean de datini și obiceiuri tradiționale" laice" (sic!) și își avea prima ediție în anul de grație 1980, în preajma
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
Am ajuns la ediția XXVIII (2010). Fiecare din cele desfășurate pănă acum a însemnat o mare reușită, acest festival câștigând o frumoasă tradiție în viața spirituală a Argeșului; el va trebui continuat și pe cât posibil dezvoltat, spe bucuria iubitorilor de folclor. • Festivalul de Muzică Corală "D.G. Kiriac” a fost inițiat, în urmă cu 40 de ani, de către Casa Creației Populare a Județului Argeș, cu sprijinul Casei Centrale a Creației Populare și al Ministerului Culturii, spre a onora memoria marelui dirijor care
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
și al Ministerului Culturii, spre a onora memoria marelui dirijor care a fost Dumitru Georgescu Kiriac. Este un marile manifestări artistice cu carcater internațional care poartă marca Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș (alături de Festivalul Internațional de Folclor "Carpați", Festivalul de datini de Crăciun și Anul Nou "Florile dalbe" etc) și face cinste județului Argeș și orașului Pitești. În fiecare an, conform regaulamentului, Festivalul are loc la Pitești (muzica corală universală la Teatrul "Al. Davila" din Pitești) și
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
de Silvia Pintea din Cluj-Napoca. Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș a avut ca preocupare, încă de la început valorificare prin tipărituri valorificare produsului cultural tradițional. Inițial s-au publicat lucrări din toate domeniile de activitate (corgrafic, etnomuzical, folclor, literar... și monografic) la diferite edituri din județ. Ulterior s-a simțit nevoia unei edituri proprii. Editura "Alean" a C.J.C.P.C.T. Argeș a fost înființată în anul 2006 de lect. univ. dr. Adrian-Ionuț Sămărescu, din dorința de a valorifica rezultatele cercetărilor
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
casei memoriale, a moșiei și a mausoleului de la Mircești. Exponatele aflate în casa memorială de la Mircești au menirea de a reconstitui, cronologic, etape din viața scriitorului Vasile Alecsandri (perioada studiilor la Iași și Paris, debutul literar, activitatea de culegător de folclor și de dramaturg, participarea la Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române, activitatea diplomatică a scriitorului și de membru al Societății Junimea), precum și momente legate de activitatea sa literară. Sunt expuse aici obiecte de mobilier originale (birou, pianină, oglindă, dulap, paturi
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești () [Corola-website/Science/315937_a_317266]
-
constituiau aproape jumătate din întreaga suprafață cultivată cu viță de vie. De aceea, poate, fiind aproape de „țara Vrancei”, vinurile de Plăvaie, alături de cele de Galbenă de Odobești, au catalizat inspirația autorilor anonimi, creând pe aceste plaiuri mioritice adevărate comori ale folclorului românesc. Soiul Plăvaie a beneficiat de multe sinonime. Dintre care amintim: Plăvana, Bălana, Bălaia, Poama plăvaie etc. Datorită calităților pe care le are, Plăvaie se întâlnește cultivat în multe alte țări: Ucraina, Kazahstan, Kârgâzstan, Slovacia, Serbia, Ungaria, Austria, Bulgaria, în
Plăvaie () [Corola-website/Science/315955_a_317284]
-
Programul revistei sa va cristaliza pe parcurs. Acesta pare a fi inspirat chiar din revista "Familia", a lui Iosif Vulcan, patronul revistei, al cărui portret apare pe coperta fiecărui număr. Revista își propune să fie o enciclopedie culturală, de literatură, folclor și istorie. Poezia este genul literar cel mai des întâlnit, datorită faptului că redactorul-șef însuși este poet, prezent cu versuri în aproape fiecare număr. Sunt reproduse poezii din clasicii literaturii române: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Veronica Micle, George Coșbuc
Revista quot;Iosif Vulcanquot; (Australia) () [Corola-website/Science/318912_a_320241]
-
Boz, care trimite spre publicare mai multe cronici literare, pe care le publicase în perioada interbelică, la cărți de Sadoveanu, mai ales. Găsim în revistă și diverse articole despre activitatea românilor australieni, înființarea Societății Familia, rețete culinare etc. Paginile de folclor sunt reprezentate de reproduceri din poezia populară (Miorița, Toma Alimos), din basmele lui Petre Ispirescu, culegeri de folclor românesc și australian. Ca revistă de credință ortodoxă, revista "Iosif Vulcan" publică materiale dedicate marilor sărbători ale creștinătății, Paștele și Crăciunul, pastoralele
Revista quot;Iosif Vulcanquot; (Australia) () [Corola-website/Science/318912_a_320241]
-
de Sadoveanu, mai ales. Găsim în revistă și diverse articole despre activitatea românilor australieni, înființarea Societății Familia, rețete culinare etc. Paginile de folclor sunt reprezentate de reproduceri din poezia populară (Miorița, Toma Alimos), din basmele lui Petre Ispirescu, culegeri de folclor românesc și australian. Ca revistă de credință ortodoxă, revista "Iosif Vulcan" publică materiale dedicate marilor sărbători ale creștinătății, Paștele și Crăciunul, pastoralele unor preoți. Traducerile nu sunt foarte numeroase. Sunt recenzate cărți ale unor autori româno-australieni,despre care ar fi
Revista quot;Iosif Vulcanquot; (Australia) () [Corola-website/Science/318912_a_320241]
-
difuzate se adresează tuturor categoriilor de vârstă. Predomină emisiunile cu caracter muzical, care ocupă aproximativ 44% din spațiul de emisie. Printre genurile muzicale difuzate se regăsesc muzica religioasă, cea simfonică și cea ambientală, însă nu sunt uitate nici romanțele și folclorul. În ceea ce privește grila de programe, fiecare zi începe cu „Rugăciunile dimineții” la ora 6.00 a.m. și se încheie cu emisiunea „Rugăciunile serii”, care se difuzează începând cu ora 22.40. În intervalul dintre ora 23 și ora 6 a.m. , în cadrul
Radio Renașterea () [Corola-website/Science/318951_a_320280]
-
deficiențe, având ca scop îmbunătățirea comunicării cu acestea și acceptarea lor în societate. Dăruind vei dobândi - tratează acțiunile organizațiilor non-guvernamentale, fiind realizată in colaborare cu instituții de caritate Liniștea nopții Clasică Discul de duminică Romanțe Deschide, deschide fereastra Arhiva de folclor Dor de la izvor Știri Radiojurnal Ceasurile dimineții (matinal) Post Meridian Magazin (informații + muzică) De asemenea, pe lângă aceste programe, săptămânal au loc transmisiuni în direct ale slujbelor care se țin la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca ( Sfânta Liturghie - în fiecare Duminică și
Radio Renașterea () [Corola-website/Science/318951_a_320280]
-
Domnișoara Christina este o nuvelă fantastică scrisă de Mircea Eliade și publicată pentru prima oară în anul 1936 de către Editura „Cultura Națională” din București. Nuvela este inspirată din folclorul românesc și marchează o orientare a literaturii lui Mircea Eliade în direcția fantasticului. Subiectul acestei nuvele îl constituie izgonirea unui strigoi ce bântuia un conac din Câmpia Dunării. O tânără femeie ce fusese ucisă în timpul Răscoalei de la 1907 și se
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
à la Pirus. Egor este muritorul care a învins strigoiul, dar și-a pierdut propria șansă de a-și depăși condiția umană și de a pătrunde în Absolut. „Domnișoara Christina” este o nuvelă cu un filon fantastic îndepărtat extras din folclorul românesc și din poezia și proza eminesciană. Mircea Eliade a valorificat motive folclorice românești (strigoiul, ursita, ritualul magic, blestemul mistuitor, basmul povestit de Simina, descântecul băbesc din final), inspirându-se și din creațiile eminesciene. Autorul introduce citate din poeziile „Luceafărul
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
Mircea Eliade, având o oarecare nuanță demonică (strigoi, fetițe posedate, tineri care trăiesc neputincioși sentimentul morții) introdusă probabil sub presiunea subiectului referitor la contactul posibil între strigoi și oamenii vii. Criticul Șerban Cioculescu considera că autorul exploatează teme fantastice din folclorul universal „cu luciditate, dar și cu o dexteritate însușită din lecturile englezești”, în timp ce eseistul Ioan Petru Culianu afirma că narațiunea lui Eliade face apel la toate rețetele demonologice ale folclorului românesc. Valoarea nuvelei se datorează, în opinia scriitorului Mihail Sebastian
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
Criticul Șerban Cioculescu considera că autorul exploatează teme fantastice din folclorul universal „cu luciditate, dar și cu o dexteritate însușită din lecturile englezești”, în timp ce eseistul Ioan Petru Culianu afirma că narațiunea lui Eliade face apel la toate rețetele demonologice ale folclorului românesc. Valoarea nuvelei se datorează, în opinia scriitorului Mihail Sebastian, extraordinarei sale puteri de imaginație și de emoție, temei îndrăznețe, întrebărilor stranii pe care le ridică și mai ales fuziunii directe dintre fantastic și real. „Nu sunt două planuri care
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
gramatică a limbi române, iar fiul său, Iancu, a fost poate unul din cei mai mari poeți ai generației sale. O comedie umană a fost dezvoltată de anecdotele lui Anton Pann, care a încercat să ilustreze puțin din spiritul și folclorul balcanic adus de otomani în țările române. Totuși, următoarea generație de scriitori români s-a inspirat din Iluminismul european. Reprezentanți ai acestei generații au fost Gheorghe Asachi, Ion Budai Deleanu și Dinicu Golescu (cel dintâi jurnal de călătorie). Ideile revoluționare
Literatura română () [Corola-website/Science/297262_a_298591]
-
scriitori ai celei de-a doua jumătăți a secolului au fost Vasile Alecsandri și mai târziu Mihai Eminescu. Alecsandri a fost un scriitor prolific, care a contribuit la literatura română cu poezie, proză, câteva piese de teatru și colecții de folclor românesc. Eminescu este considerat de majoritatea criticilor ca cel mai important și mai influent poet român. Poezia sa lirică avea rădăcinile în tradițiile românești, dar a fost influențată de filosofia germană și de tradițiile hinduse. Cercul literar "Junimea" al lui
Literatura română () [Corola-website/Science/297262_a_298591]
-
și tematicilor, exemplificate printr-o redare a notelor și gamelor într-un sistem de note. Este prima lucrare dedicată muzicii, concepută într-un stil savant. Finalul studiului este însoțit de o culegere de melodii a diverselor compoziții otomane, dar și folclor din Moldova, precum și un număr de 20 de creații proprii. Datorită acestei lucrări, Dimitrie Cantemir a intrat în istoria muzicală a Turciei ca fondator al muzicii laice și studios al celei religioase sub numele de "Cantemiroglu" (fiul lui Cantemir), primind
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
de creații populare migratoare, care au penetrat barierele lingvistice și culturale. Era de așteptat o difuzare a prototipului mioritic cel puțin la popoarele învecinate, chiar și în forme ușor alterate sau modificate, dar nu s-a semnalat circulația cântecului în folclorul altor comunități decât românești. “Folclorul românesc e original, între altele, prin Miorița, care - se știe - nu e cunoscută la alte popoare..." . Explicație se întemeiază pe teoria evoluției și circulației textului, potrivit căreia cea mai mare parte din istoria acestui cântec
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
au penetrat barierele lingvistice și culturale. Era de așteptat o difuzare a prototipului mioritic cel puțin la popoarele învecinate, chiar și în forme ușor alterate sau modificate, dar nu s-a semnalat circulația cântecului în folclorul altor comunități decât românești. “Folclorul românesc e original, între altele, prin Miorița, care - se știe - nu e cunoscută la alte popoare..." . Explicație se întemeiază pe teoria evoluției și circulației textului, potrivit căreia cea mai mare parte din istoria acestui cântec se identifică cu "versiunea-colind" (în
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
asimilează. Francezii, de exemplu, au fost primii care au ridicat un semn de întrebare în dreptul baladei (J. Michelet, 1854), acuzând resemnarea ciobanului în față morții, ceea ce ar defini o „trăsătură națională”. În schimb, George Călinescu a fost de părere că folclorul românesc valorificat în literatura cultă a întrunit aprecieri favorabile din partea britanicilor. Miorița suportă o paralelă cu riturile de inițiere (sacerdoțială), respectiv concepția despre moarte și nemurire a tibetanilor. Mircea Eliade, prin studiul "Mioara năzdrăvană" este un precursor al celor care
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
time in America" (citat preluat din cartea sa autobiografică "Binecuvântare și blestem"): În 1990, după "Revoluție", se reîntoarce în țară. Își continuă seria de concerte și turnee în Franța, Elveția și, mai ales, . Susține concerte la pupitrul "Orchestrei Naționale de Folclor", reînființată în luna decembrie 2006 (relansarea oficială a orchestrei are loc în luna mai 2007). După aproape un deceniu de absență, în ianuarie 2006 Gheorghe Zamfir se întoarce în Canada pentru un tur de concerte cu ATHENAEUM STRING Quintet. În
Gheorghe Zamfir () [Corola-website/Science/297375_a_298704]
-
1"), influențele muzicii franceze (de exemplu, în "Cântecele pe versuri de Clément Marot"), tendințele neo-baroce (în "Suita orchestrală Nr. 2") și exprimarea modernă cu totul personală din muzica de cameră, opera "Oedip" sau "Simfonia de Cameră". Nu trebuie uitată influența folclorului românesc, evidentă în cele două "Rapsodii Române", " Sonata pentru vioară" cu caracter popular românesc, "Suita orchestrală Nr. 3", sătească. Celebritatea internațională a lui George Enescu - de care era el însuși intrigat - se datorează în special "Rapsodiei Române Nr. 1", popularizată
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
au participat la diferite manifestații culturale atât în țară, cât și peste hotare, prezentând publicului larg cântece, balade, dansuri, obiceiuri, povești și jocuri ale ceangăilor. Cele mai populare festivaluri la care grupurile sunt invitate : După implementarea programului educațional grupurile de folclor au fost completate și de copii, în majoritatea locațiilor de învățământ aceștia formând grupe folclorice de tineri. Acești copii sunt îndrumați de nume consacrate în folclorul ceangăiesc. Primele surse menționează prezența unei comunități etnice maghiare în Moldova încă din anii
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]