51,240 matches
-
de intimidare psihologică ce decurge din firul narativ și scene de intimidare, de amenințare, de creare a unui disconfort psihologic care sunt decodabile în registrul ludic. EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 12. Repartiția diferitelor tipuri de violență (sub aspectul frecvenței) per context de semnificare în cazul canalului Fox Kids Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Percepții și urmări ale violenței din desenele animate Percepția cantității de violență din desenele animate La nivel perceptiv, cantitatea de violență din aceste genuri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sus, conform căreia unele forme de violență sunt greu, dacă nu imposibil de perceput la un nivel de dezvoltare scăzut, specific vârstei copilăriei. Aceasta, deși explică tendința copiilor de a subevalua violența televizuală, nu explică inversiunile care se întâlnesc între frecvența reală a scenelor de violență și percepția asupra ei în cazul desenelor animate și al filmelor. Pentru această problemă o abordare pertinentă ar fi cea din perspectiva teoriilor despre comunicare, în speță teoria situațională sau contextuală a comunicării. Conform acesteia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mare orientați spre finalizarea pregătirii școlare și intrarea în producție, comparativ cu cei care au frecventat un liceu cu profil real-umanist (teoretic). De asemenea, o pondere mai ridicată dintre absolvenții liceelor de specialitate se orientează spre învățământul superior, forma fără frecvență și sunt într-o mai mare măsură indeciși cu privire la viitorul lor educațional (7,5%, comparativ cu 1,3%). Astfel, șansele de a avea o ocupație non-manuală eu mai ridicate în cazul absolvenților de liceu cu profil teoretic decât al celor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
un lirism pur, concentrat, intens metaforic, vizionar-simbolic. Totuși, acestei lumi de „semne” nu-i lipsește o anumită materialitate, consistență, chiar dacă epurată de „contingent”. A. este un poet orfic, care mizează pe efectul auditiv, pe sonoritatea ritualică a poemelor (se remarcă frecvența figurilor de sunet, în special a asonanței). Temele poeziei sale sunt singurătatea, rostirea (Cuvântul), tăcerea, moartea, iubirea, înstrăinarea. SCRIERI: Corabia de celofan, București, 1976; Culorile rostirii, București, 1986; Pământul într-o lacrimă. Recviem la evenimentele zilei, București, 1995. Repere bibliografice
ANTIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285383_a_286712]
-
încrederii și neîncrederii în lumea românească. Rezultatele cercetării sale sociologice nu sunt surprinzătoare, dar sunt îngrijorătoare. Tabelul 9.1. Nr. crt. Cum suntem Noi și nu sunt Ei (ceilalți români) Diferența dintre Noi și Ei în funcție (ceilalți români) de frecvențele cumulative (mare, foarte mare și extrem de mare) 1 Comportamentul civilizat 71% 2 Deschiderea spre învățare 53,2% 3 Loialitatea 63,6% 4 Disciplina 61% 5 Standardele personale înalte 48,8% 6 Integritatea 55,5% 7 Competența 44,3% 8 Perseverența
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
reguli 50,7% 11 Generozitatea-altruismul 42,3% 12 Simțul civic 44,4% 13 Recunoașterea celorlalți 37,1% Tabelul 9.2. Nr. crt. Cum sunt Ei (ceilalți români) și cum nu suntem Noi Diferența dintre Ei (ceilalți români) și Noi în funcție de frecvențele cumulative (mare, foarte mare și extrem de mare) 1 Tendința spre bârfe și jocuri politice 67% 2 Tendința de a se crede mai deștepți 59% 3 Tendința de a căuta țapi ispășitori 62,3% 4 Comoditatea - lenea 52,8% 5 Tendința
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de tehnologizare; • presupun utilizarea unui personal calificat, de Înaltă competență și probitate morală etc. Alte clasificări iau În considerare următoarele caracteristici<footnote V. Olteanu, Marketing financiar-bancar, Editura Ecomar, București, 2003. footnote>: • forma de concretizare a prestației (servicii tangibile sau intangibile); • frecvența livrării serviciului (periodice sau continue); • gradul de rigiditate (flexibilitate) a ofertei de servicii (cererea poate fi satisfăcută fără Întârzieri majore, sau vârful cererii depășește capacitatea ofertei); • gradul În care contactul prestator-client asigură personalizarea (grad Înalt sau jos); • natura interacțiunii clientului
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
reacție: HHb + O2 → HbO2 + H+ Oxihemoglobina (HbO2) formată astfel este, într-o anumită măsură, un adevărat camion plin de oxigen care va transporta oxigenul către celule. Dar, în același timp, pe parcursul reacției se produce un radical liber (H+). Dată fiind frecvența foarte ridicată a reacțiilor respiratorii, înțelegem că avem de-a face aici cu o sursă importantă de radicali liberi. Digestia bacteriilor sau fagocitoza Când o bacterie intră în organismul nostru, ea este de obicei identificată ca un intrus nedorit. Organismul
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
său, desemnează „povestiri cu conținut moral, pline de respect În atitudinea lor față de zei și cu efecte binefăcătoare În plan social” (B. Lincoln, 1999, p. 29). Pe de altă parte, pornind de la mai multe studii Întemeiate pe analiza statistică a frecvenței acestor termeni În operele lui Homer și Hesiod, Bruce Lincoln a arătat că, deși acoperind același câmp semantic general, mythos și logos au cunoscut, chiar din timpurile străvechi, regimuri subtile de diferențiere. Astfel, primul era asociat unui discurs bazat pe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mici altare) sau În diverse locuri consacrate din natură (râuri, stânci, copaci). Ele pot avea un caracter public și elaborat sau pot fi Îndeplinite de un singur individ, prin gesturi și formule rituale simple. Ofrandele se fac periodic, cu o frecvență mult mai mare decât sacrificiile: prin aceasta, ele marchează devoțiunea individului, exprimă și reafirmă obligațiile sale față de lumea divină. Dar nu implică speranța unui răspuns imediat al divinității (ca În cazul sacrificiului) și nici nu sunt Întotdeauna și direct asociate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ținem seama de procedurile, referitoare la oameni, materiale, timp, mecanisme de organizare” (1996, p. 107). Cu alte cuvinte, substituirile rituale exprimă anumite decizii, În care intră factori precum resursele materiale aflate la dispoziția sacrificatorilor, poziția și prestigiul social al acestora, frecvența sacrificiilor, importanța divinității vizate, amploarea solicitărilor implicate etc. Esența sacrificiului ar sta Într-o „logică a echivalărilor simbolice a obiectelor care pot fi oferite” (R. Firth, p. 106), logică ce ar permite diferite substituiri, În funcție de resursele existente și operațiile simbolice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
exception leș poèmes à rime régulière, qui imitent parfois leș rythmes folkloriques 1343). Une autre particularité stylistique est la présence des vers constitués par un seul moț, qui mettent davantage en valeur l'espace blanc : " Versurile de un cuvânt, destul de frecvențe la Blaga, se impun atenției la lectură prin izolarea lor printr-un spațiu alb abundent, contrastând cu spațiul negru al versurilor mai lungi. "1344 Le critique hongrois Ladislas Gáldi remarque également qu'il y a dans la poésie de Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în notele de regie la dramă să Der Mitmensch (1895) subliniază diferența între două feluri de pauze în vorbire : punctele de suspensie = pauză scurtă, linioara = pauză lungă. Aceste grafeme au fost adoptate ulterior în mod deliberat de unii expresioniști. Așadar, frecvență mare a ambelor semne de punctuație în ediția princeps a Poemelor luminii ne pune în fața unui fenomen de adopțiune și de integrare [...] în mișcarea expresionista. " (" Richard Dehmel [...], dans șes notes de régie à son drame Der Mitmensch (1895) souligne la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
oamenilor și bunurilor (mărfurilor), pe văile râurilor, pe dealuri și platouri. Aceste așezări se află peste tot acolo unde erau pământuri bune pentru agricultură și locuri de pășune pentru animale. În contextul migrațiilor, a unei epoci de instabilitate, prezența și frecvența așezărilor infirmă vechea opinie a istoriografiei românești despre retragerea și traiul autohtonilor în zonele de deal și de munte (subcarpatice), în timpul migrațiilor, opinie contrazisă de realitatea istorică.14 În ceea ce privește viața economică și socială, în perioada cuprinsă între retragerea aureliană și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
slăbit din nou. Privite în ansamblu, monedele sunt răspândite pe întreg teritoriul daco-roman, de la Dunăre până pe cursul superior al Oltului și de la Tisa la Carpați. Bogate și numeroase sunt monedele și tezaurele descoperite în Banat, 5500 de piese. Existența și frecvența monedelor pe o arie vastă ce depășește Transilvania și Banat, arată fără echivoc că ele aparțineau, în primul rând, populației daco-romane, singura care ocupa spațiul carpato-dunărean. Monedele sunt predominant din bronz, din secolul al IV-lea, ceea ce denotă că autohtonii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
care a contribuit la consolidarea elementului romanic și la difuzarea monedei în ținuturile daco-romane. Aria de răspândire a monedei de argint și bronz arată dăinuirea masivă și activitatea economică a populației daco-romane, care a întreținut legături permanente cu lumea romano-bizantină. Frecvența monedei arată că autohtonii aveau o economie relativ dezvoltată, bazată pe sistemul monetar roman, necunoscut migratorilor.15 Centrul vieții economice și sociale îl constituie satul-cuvântul românesc sat (așezare rurală) derivă din latinul fossatum. După 275, centrul de greutate în Dacia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
autohtone în economia generală a limbii este vizibilă și în faptul că ele au o circulație intensă, o întrebuințare mai frecventă decât cuvintele slave, de împrumut-acestea sunt, în limba română, de cel puțin zece ori mai numeroase, dar au o frecvență mai redusă și un număr mult mai redus de derivate. D. Macrea a stabilit, în Dicționarul limbii române moderne, (București, 1958), că, din cele 49.649, ca număr, 20, 02 % sunt latine, 13, 87% slave; în poezia lui Eminescu: elementul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
derivate. D. Macrea a stabilit, în Dicționarul limbii române moderne, (București, 1958), că, din cele 49.649, ca număr, 20, 02 % sunt latine, 13, 87% slave; în poezia lui Eminescu: elementul latin reprezintă 48,68% (ca număr) și 83% (ca frecvență), în timp ce elementele slave sunt 16,8% (ca număr) și 6,8 % (ca frecvență). Cercetarea pe baza materialului lexical și a criteriilor etimologice ale Dicționarului Candrea (1931) a stabilit proporția numerică între cuvintele românești, după origine: latine (moștenite), slave vechi, slave
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din cele 49.649, ca număr, 20, 02 % sunt latine, 13, 87% slave; în poezia lui Eminescu: elementul latin reprezintă 48,68% (ca număr) și 83% (ca frecvență), în timp ce elementele slave sunt 16,8% (ca număr) și 6,8 % (ca frecvență). Cercetarea pe baza materialului lexical și a criteriilor etimologice ale Dicționarului Candrea (1931) a stabilit proporția numerică între cuvintele românești, după origine: latine (moștenite), slave vechi, slave mai noi, medio-grecești, turcești, ungurești, comune cu albaneza, franceze și neologismele. A fost
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
numerică între cuvintele românești, după origine: latine (moștenite), slave vechi, slave mai noi, medio-grecești, turcești, ungurești, comune cu albaneza, franceze și neologismele. A fost subliniat faptul, observat încă de Hasdeu, apoi de Pușcariu, că elementele latine, din limba română, au frecvență superioară tuturor celorlalte cuvinte luate împreună, cel puțin 80%! Același este raportul în limba vie, vorbită de popor și, în mai mică măsură, în cea scrisătehnică, științifică, filozofică. În concluzie, preponderența elementului latin, ca valoare circulatorie și frecvență, în scris
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
română, au frecvență superioară tuturor celorlalte cuvinte luate împreună, cel puțin 80%! Același este raportul în limba vie, vorbită de popor și, în mai mică măsură, în cea scrisătehnică, științifică, filozofică. În concluzie, preponderența elementului latin, ca valoare circulatorie și frecvență, în scris și viu grai, reprezintă nota de căpetenie a latinității limbii române. Lexicul românesc se împarte în trei grupe: cuvinte latine, autohtone (traco-dace) și străine (de împrumut)slave, grecești, turcești, ungurești și neologisme. Elementul latin formează majoritatea cuvintelor pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-aici au pătruns pecenegii, în secolul al X-lea. În afara Dobrogei, s-au mai descoperit monede bizantine în 50 de localități, 14 în Muntenia, 10 în Oltenia, 18 în Moldova, 6 în Basarabia și 8 în Transilvania. În secolele IX-XI, frecvența monedei bizantine este mult sporită-încă în secolul al IX-lea, monedele acestea erau puține datorită impactului avaro-bulgar, dominației acestora, dar, odată cu a doua jumătate a secolului al X-lea, numărul lor creștea considerabil ca urmare a intensificării schimburilor economice cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mai presus de ceilalți membri ai obștei. Acești fruntași privilegiați constituie pătura stăpânitoare a societății autohtone (românești). Membrii acestei nobilimi (aristocrații) cu familiile lor poartă numele de cnezi sau juzi. Identificarea cnezilor și a juzilor cu nobilimea prestatală rezultă din frecvența utilizării acestui termen și acestei instituții în toate ramurile din teritoriile românești, fiind anterioară separării neamului nostru în trei entități deosebite, Transilvania, Moldova și Țara Românească. Denumirea de "cneaz", de origine slavă, înseamnă nobil, stăpân. Cnejii alcătuiau o pătură veche
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a negustorilor spre Vidin, apoi nume de râuri cu sufixul în -ui: Vaslui, Bahlui, Covurlui (estul și sudul Moldovei), Desnățui, Călmățui (sudul Munteniei). Putem menționa și nume de localități: Bârlad, Tecuci, Caracal sau ținuturi ca Teleorman sau Bărăgan, deja amintite. Frecvența acestor nume în Moldova, între Prut și Siret, și în sudul Munteniei este o dovadă că, fiind populații de nomazi, de locuitori ai stepei, ei n-au pătruns în regiunea subcarpatică și muntoasă. În regiunile în care s-au așezat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ca el să se manifeste în viitor. Această definiție le permite oamenilor de știință să studieze și să prevadă comportamentul prin intermediul observațiilor sistematice. Totuși, acest concept le este extrem de util și nespecialiștilor. Deoarece putem observa impactul unei anumite consecințe asupra frecvenței manifestării unui comportament, începem să înțelegem cum să influențăm ori să schimbăm orice tip de comportament. Consecințele modifică frecvența manifestării unui comportament. Ele determină apariția mai frecventă sau mai rară a unui tip de comportament în viitor. Există doar patru
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]