11,568 matches
-
de Albert Samain (I. Peltz, sub inițialele numelui), Poeme și proză (Al. T. Stamatiad) și Don Juan în infern de Charles Baudelaire (B. Fundoianu), piesa Coram populo de August Strindberg (Alfred Hefter, semnat Vondra), versuri de Ch. N. Bialik (Enric Furtună) și Marcel Schwob (I. M. Rașcu, sub pseudonimul Evandru); Tudor Arghezi adaptează poemul Dumnezeii de Walt Whitman. Cu piese de teatru colaborează Pompiliu Păltănea (Fugind de Charibdis, Jocul zeilor), Alfred Hefter ( Miros de iarbă, sub pseudonimul Hidalgo) și Dan Bădărău
VERSURI SI PROZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290501_a_291830]
-
cât și imagini exotice: flori bizare, ciclam și orhidee, mimoze și iriși, covoare persane etc. Motivele curente ale simbolismului (pietrele prețioase, călătoria pe mare, cifra trei) vor fi prezente și în textele compuse în 1913-1914 (Glas, Inserează, La marginea orașului, Furtună și cântecul dezertorului). Versurile apărute în „Chemarea” și în „Nouă revista română” încep să schițeze teritoriul și fenomenul poetic ce îi va consacră numele. Ț. experimentează acum, în poligon românesc, „mină” literară care, în faza ei de perfecționare, se va
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
la Constantinopol; îi permite ca, alături de alți boieri suspecți de a fi în corespondență „cu nemții și cu muscalii”, să se retragă la Nicopole și apoi, separat de soție, în insula Rhodos. Pentru a face față „valurilor întristărilor” în fața „lumeștilor furtuni ale întâmplărilor”, în surghiun va lucra la o Istorie a prea puternicilor înpărați othomani, încercând, pe baza analelor turcești, a informațiilor culese de la istorici greci, latini, francezi și italieni și după modelul lui Dimitrie Cantemir, să prindă „începerea[...], creșterea, starea
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
ireal de la Poiana Sărată jalonează evoluția spre maturitate și, implicit, accesul în lumea adulților. Importanța amintirii, a conservării micilor experiențe și senzații dă un caracter particular narațiunii, care atinge pe alocuri un dramatism spectaculos, așa cum se întâmplă în descrierea unei furtuni ce pare un „sfârșit de lume”. Visul, halucinația datorată bolii (Pia și verii ei se îmbolnăvesc de anghină difterică), oglinda ca simbol al deformării, dar și al autodescoperirii și al investigării propriului eu sunt exploatate cu finețe de autoare spre
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
Farago, Alice Soare, Sarina Cassvan-Pas, Alice Gabrielescu, Mia Frollo. Acestora li s-au alăturat Radu Boureanu, Al. Claudian, Mircea Eliade, Artur Enășescu, G. Talaz, Nicolae Pora, Zaharia Stancu, G. M. Zamfirescu, Mihail Celarianu, A. Mândru, Sandu Tudor, Aron Cotruș, Horia Furtună ș.a. La rândul ei, revista a pus în circulație numele altora: Aureliu Cornea, Andrei Tudor, Mihai Moșandrei, Mircea Damian, Aurel Lambrino, Virgil Huzum, N. Crevedia ș.a. „Coloanele edificiului” sunt, pe rând, G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu și A. Bădăuță
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
a exagerărilor”, iar curentele literare nou apărute le consideră „deformări ale realității ce au devenit odioase”, deoarece „impresionismul a produs cele mai imposibile mostre literare”, odată cu „arta contaminată”: cubism, dadaism, futurism. Publică poezie Gerry Spina, C. R. Ghiulea, E. Marghita, Enric Furtună ș.a. și se reproduc versuri postume de A. Steuerman-Rodion. Proză semnează Maur S. Săveanu, Petru Gâdei, Adrian Pascu. Se remarcă rubricile „Siluete literare” și „Medalioane”, unde sub sigla revistei sunt prezentați Octav Botez, Mihai Codreanu și Mihail Sadoveanu. Cu Momente
VITRINA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290592_a_291921]
-
include și o serie de tabuuri În privința locului și a momentului raportului sexual. Aceste tabuuri se Împart În trei mari categorii: cerești, omenești și pământești. Astfel, trebuie să evităm raportul sexual atunci când vremea este caniculară sau geroasă, când e uragan, furtună sau ploaie cu trăsnete ori când este o eclipsă de soare sau de lună. Acestea sunt numite tabuuri cerești. De asemenea, trebuie să evităm raportul sexual În locuri cum ar fi templele, bisericile, cimitirele și bucătăriila. Acestea sunt tabuurile pământești
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Pentru nu irosi qi-ul, trebuie să vorbim cât mai puțin. Pentru a nu irosi spiritul, trebuie să gândim și să ne frământăm cât mai puțin și să Închidem ochii cât mai des posibil. De asemenea, nu trebuie să călătorim pe furtună și să umblăm prin ploaie și nu trebuie să alergăm mai mult de zece mile pe zi. Acestea sunt reguli importante pentru păstrarea qi-ului și a spiritului. Din punctul de vedere al hranei, se recomandă ca din alimentația celui care
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
poate Îndura Îndelungata și greaua Încercare a lui xiudao. Cel care nu are o viață foarte lungă nu poate trece prin Întregul proces al cultivării nemuririi. Prin urmare, nu de entuziasm este nevoie, ci de stăruință. Entuziasmul este ca o furtună cu trăznete; oricât de violentă ar fi, nu durează mult. Stăruința este ca picătura de apă care, În timp, va străpunge stânca. Prin urmare, pentru atingerea mărețului obiectiv, trebuie să fie reuniți mulți factori. De aceea, numărul celor care aspiră
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
maniera în care să fie formulate, cui să îi fie adresate, ori cu privire la felul în care să aibă loc discuțiile (de exemplu, reguli de respect și toleranță, pentru a evita degenerări în cazul unor discuții aprinse, în contradictoriu) etc. c) Furtuna de idei (brainstorming): în timp ce grupurile de discuții sunt folosite în primul rând la sfârșitul activităților pentru verificarea sau consolidarea înțelegerii unui conținut dat, următoarele trei metode sunt folosite pentru stimularea creativității. Prin „furtuna de idei” se urmărește producerea unor idei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unor discuții aprinse, în contradictoriu) etc. c) Furtuna de idei (brainstorming): în timp ce grupurile de discuții sunt folosite în primul rând la sfârșitul activităților pentru verificarea sau consolidarea înțelegerii unui conținut dat, următoarele trei metode sunt folosite pentru stimularea creativității. Prin „furtuna de idei” se urmărește producerea unor idei/soluții sau determinarea naturii conținutului care va fi discutat. Este o modalitate utilă de a determina ce știu studenții despre un anumit subiect sau ce întrebări au legate de el, de sesiunea de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
maniera în care să fie formulate, cui să îi fie adresate, ori cu privire la felul în care să aibă loc discuțiile (de exemplu, reguli de respect și toleranță, pentru a evita degenerări în cazul unor discuții aprinse, în contradictoriu) etc. c) Furtuna de idei (brainstorming): în timp ce grupurile de discuții sunt folosite în primul rând la sfârșitul activităților pentru verificarea sau consolidarea înțelegerii unui conținut dat, următoarele trei metode sunt folosite pentru stimularea creativității. Prin „furtuna de idei” se urmărește producerea unor idei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unor discuții aprinse, în contradictoriu) etc. c) Furtuna de idei (brainstorming): în timp ce grupurile de discuții sunt folosite în primul rând la sfârșitul activităților pentru verificarea sau consolidarea înțelegerii unui conținut dat, următoarele trei metode sunt folosite pentru stimularea creativității. Prin „furtuna de idei” se urmărește producerea unor idei/soluții sau determinarea naturii conținutului care va fi discutat. Este o modalitate utilă de a determina ce știu studenții despre un anumit subiect sau ce întrebări au legate de el, de sesiunea de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
călușarilor), copăița și leagănul. Se spune că sub coroana teiului se află un spațiu ocrotitor pentru om (În care dorm bolnavii pentru Însănătoșire, se Întâlnesc Îndrăgostiții), unde spiritele malefice (Dracul, Rusaliile) nu pătrund. Teiul nu este trăsnit de Sântilie În timpul furtunilor de vară. Ramurile de tei fixate Între culturi, așezate la brâu, ori legate de coarnele vitelor, de stâlpii caselor și anexelor gospodărești, În zilele de Sângiorz, Constantin și Elena, Paști, Florii, Rusalii (Duminica Mare), Schimbarea la față, alungă moroii și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
atunci. Bărbatul se Întoarce mort În căruță, i se-mplini bietului om ursita. Pavel Ruxăndoiu Întreprinde o foarte abilă analiză a proverbelor necazurile nu cad pă pietre și soarili că e soare și tot nu scapă dă nori și dă furtună, subliniind faptul că ele se Înscriu În contextul generic al proverbelor despre soartă, noroc și ursită. Prima este Înregistrată În colecții În forme cu subiect variabil, care trimit la alte contexte generice. Adaptat semantic la contextul concret, proverbul Încheie o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
doilea proverb semnalează Începutul declinului Într-o viață până atunci În plină ascensiune. Declinul destinului nu rămâne proiectat asupra lumii, ca În varianta-model (nu poate Încălzi toată lumea), ci este reproiectat simbolic asupra astrului Însuși (nu scapă dă nori și dă furtună). Narațiunile populare oferă și modalitatea prin care s-ar putea interveni În ordinea sorții. Sim. FI. Marian consemnează, În monografia consacrată nașterii, că soarta, odată rostită și scrisă Într-o carte numită Cartea Sorții, rămâne veșnică, neschimbată, nimene În lume
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
au făcut hulubi și-acum se sărută și stau În vârf. Hulubii sunt dragostea! d. Alte vietăți concură la realizarea schemei narative a narațiunilor populare ce au În centrul lor realizarea unei căsătorii fericite. În basmul Căpiță norocosul și iepurașul [ Furtună], norocul protagonistului este Întrupat Într un iepure. Misiunea iepurașului apare rostită clar: Eu ți-am ieșit Înainte să te faci om și eu am să-ți dau minte cum n-a avut nimeni, viață de răsviață neamului dtale! Căpiță se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
luat la Agenția Națională a Funcționarilor Publici (www.cdep.ro). Tot relator este și care din construcțiile anacolutice de tipul: (...) era miliție la mijloc, care nu se putea să ...să facem scandal (apud Vulpe 1980: 73) (...) s-a constatat o furtună, care n-am putut să dorm cu nevasta mea în pat (...) (Pro TV, martie 2007). * asociat cu prepoziția de, adverbul relativ unde funcționează ca relator specializat pentru relații matematice sau logice: Dintre localizări, cea mai obișnuită este la nivelul mucoasei
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
Din punct de vedere istoric și literar oficial, circumstanțele care au condus la fericitul eveniment nu au fost nici pe departe de natură mistică, ci pur biologică. Ludovic al XIII lea, mare pasionat de vânătoare a fost surprins de o furtună puternică în apropierea palatului Luvru, unde își avea apartamentele regina. Deoarece vizita regelui a fost neașteptată, apartamentele regale nu erau pregătite și pe data de 5 decembrie 1637 Ludovic a fost nevoit să împartă patul cu soția sa. Rezultatul a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
putea fi acceptată de mentalul colectiv, religia creștină trebuia să adopte o serie de ritualuri, obiceiuri și credințe din vechile dogme, pentru a face trecerea mai ușoară de la un cult la altul. Asemenea trestiei care pentru a supraviețui în calea furtunii se înclină după direcția vântului, la fel și aceste credințe, obiceiuri sau substantive proprii au rămas în esență aceleași, îmbrăcând însă de fiecare dată haina noii religii dominante. Nu ar fi nimic surprinzător dacă orașul Paris își trage numele de la
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și a fost interpretată piesa Les Fâcheux scrisă de Molière. La ora două dimineața, regele a dat semnalul de plecare. Fouquet, conform tradiției, a oferit castelul regelui. Acesta, nerespectând obiceiul, a refuzat darul. Era primul semnal de alarmă ce prevestea furtuna pe cale să se dezlănțuie. în mod ironic, pe data de 5 septembrie 1661, care era și ziua de naștere a regelui, intendentul șef a fost arestat. Informații despre modul în care s-a răzbunat regele le aflăm din lucrarea apocrifă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Pe revers (fig. 29rv), conform uzanțelor, este emblema episcopului dr. Anton Durcovici. În lucrarea pr. prof. dr. Florian Müller, Viața episcopului de Iași, dr. Anton Durcovici, martir o găsim prezentată după cum urmează: „Stema episcopului este compusă dintr-o navă în furtună în care stă Mielul lui Dumnezeu cu steagul victoriei, în mijloc crucea, înconjurată de cârja episcopală și de mitră, iar jos motoul episcopului: BEATUS POPULUS CUIUS DOMINUS EST DEUS (Fericit poporul al cărui Domn este Dumnezeu)”. Reprezentarea reversului este încadrată
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
scenic, dar și în modul în care se tratează spațiul și timpul, în modul în care este decupat și condus dialogul așa-zis realist, în modul în care personajele intră și ies din scenă. *5 Oricare ar fi deosebirile dintre Furtuna și Nora, ele împărtășesc acest convenționalism dramatic. Dacă admitem că trăsătura distinctivă a literaturii este "ficțiunea", "invenția" sau "imaginația", atunci când vorbim despre literatură ne vom gândi la Homer, Dante, Shakespeare, Balzac, Keats mai degrabă decât la Cicero sau Montaigne, Bossuet
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
e prea strâmt pentru strașnicul suflet ce-l port. Dați-mi un trup voi munților, mărilor, dați-mi alt trup să-mi descarc nebunia în plin! Pământule larg fii trunchiul meu, fii pieptul acestei năprasnice inimi, prefă-te-n lăcașul furtunilor, cari mă strivesc, fii amfora eului meu îndărătnic![...] (Lucian Blaga, Dați-mi un trup voi munților) 1.Scrie sinonimele cuvintelor: trecătorul, (a) pune. 2.Exemplifică aspectul conotativ al cuvântului frunte. 3.Explică rolul cratimei în structura să-mi (descarc). 4
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Rezolvă cerințele, cu privire la textele de mai jos: TEXT LITERAR Iisus lupta cu soarta și nu primea paharul... Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna. Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul Și-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna. O mână nendurată, ținând grozava cupă, Se cobora-mbiindu-l și i-o ducea la gură... Și-o sete uriașă sta sufletul să-i rupă... Dar nu voia s-atingă infama băutură. În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]