8,360 matches
-
caption] Când au apărut primele disensiuni între voi și care a fost fundamentul acestor disensiuni? M.B.: Cred că disensiunile au venit pe fondul neîncrederii unor persoane în capacitatea celorlalți de a fi sinceri și loiali proiectului inițial. Era un proiect inedit pentru toți și am învățat făcând. Bine, îmi aduc aminte că, în 2010, după ce Corina Bucea a câștigat bursa Gabriela Tudor pentru tineri manageri culturali, care consta într-un training la Londra, Daria Dumitrescu a contestat calitatea de manager a
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
mai ales Ion Solacolu, care i-a deschis coloanele revistei "Dialog", din Germania federală, și ale suplimentului ei literar. În iunie 1986, Solacolu începe publicarea primului din cele șase " Caiete Caraion", în care acesta figurează cu "Apa de apoi", poeme inedite, și "Prima carte a exilului". Rupt de țară și de rădăcinile poeziei sale, Caraion a exprimat anxietatea expatrierii într-un eseu elocvent, "Cuvintele în exil". El găsește totuși mijlocul de comunicare nemijlocit cu țara, grație redacției române a postului de
Ion Caraion () [Corola-website/Science/297588_a_298917]
-
se transforme într-un veritabil cult, lui Liviu Rebreanu, recunoscut drept un clasic al literaturii române, i s-au consacrat poate zeci sau sute de studii și comentarii. Rebreanu a fost și autorul unui jurnal intim, foarte interesant pentru datele inedite pe care cititorii le pot afla din biografia autorului. Postum au fost editate și alte opere, inclusiv o carte de călătorii în Franța și Germania, "Metropole", tradusă și în limba franceză. În decembrie 1906 a început redactarea suitei de amintiri
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
20 mai, în București. Pe data de 11 noiembrie, la Orăștie, revista "Cosânzeana" deschide șirul colaborărilor cu Liviu Rebreanu (majoritatea retipăriri deghizate). Pentru început, "Proștii" (la un an după tipărirea în "Convorbiri critice"), urmată de noi reeditări, în 1912/1913. Inedite: "Idilă de la țară" (1912), schiță neglijată la alcătuirea volumelor, și "Armeanul, Armeanca și clubul" (1913), pe care o va prelua în volum cu titlul "Idilă de la țară" (fără să fie totuna cu lucrarea amintită mai sus). În anul 1912, în
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
literar" deschide șirul colaborărilor cu Rebreanu. Mai mult decât în paginile altor publicații, aici vor fi retipărite, de regulă, cu titlul schimbat, vechi schițe și nuvele, originale și "prelucrate". Bibliografia scrierilor înregistrează astfel de colaborări în 1913, 1914, 1915. Câteva inedite: "Santinela" (1913); "Războiul. Însemnările unui sublocotenent"; "O scenă" (ambele în 1914); "Întâiul gropar" (1926); Coniderate de autorul lor submediocre, vor fi "uitate" în paginile publicației. Pe 7 decembrie schițează un nou proiect: "Răscoala", dramă în patru acte. Pe 29 ianuarie
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
Pe 26 august încheie nuvela "Hora morții". În anul 1916, aprilie - La București apare volumul "Golanii" (Nuvele și schițe), cu o prefață semnată de Mihail Dragomirescu, în editura H. Steinberg. Volumul reia majoritatea pieselor incluse în "Frământări" (1912), adăugând trei inedite. Sumarul: "Golanii"; "Cuceritorul"; "Ocrotitorul"; "Proștii" [inedită]; "Dintele"; "Cerșetorul" [inedită]; "Culcușul"; "Nevasta"; "Strănutarea"; "Pozna" [inedită]. Între 9 mai/24 iulie - Scrie și transcire comedia "Cadrilul". În nr. 13 din "Biblioteca Căminului" (București, H. Steinberg) apare volumașul "Mărturisire" (Nuvele și schițe). În
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
morții". În anul 1916, aprilie - La București apare volumul "Golanii" (Nuvele și schițe), cu o prefață semnată de Mihail Dragomirescu, în editura H. Steinberg. Volumul reia majoritatea pieselor incluse în "Frământări" (1912), adăugând trei inedite. Sumarul: "Golanii"; "Cuceritorul"; "Ocrotitorul"; "Proștii" [inedită]; "Dintele"; "Cerșetorul" [inedită]; "Culcușul"; "Nevasta"; "Strănutarea"; "Pozna" [inedită]. Între 9 mai/24 iulie - Scrie și transcire comedia "Cadrilul". În nr. 13 din "Biblioteca Căminului" (București, H. Steinberg) apare volumașul "Mărturisire" (Nuvele și schițe). În sumar: "Mărturisire" [inedită]; "Răfuială"; "Vrăjmașii"; "Lacrima
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
1916, aprilie - La București apare volumul "Golanii" (Nuvele și schițe), cu o prefață semnată de Mihail Dragomirescu, în editura H. Steinberg. Volumul reia majoritatea pieselor incluse în "Frământări" (1912), adăugând trei inedite. Sumarul: "Golanii"; "Cuceritorul"; "Ocrotitorul"; "Proștii" [inedită]; "Dintele"; "Cerșetorul" [inedită]; "Culcușul"; "Nevasta"; "Strănutarea"; "Pozna" [inedită]. Între 9 mai/24 iulie - Scrie și transcire comedia "Cadrilul". În nr. 13 din "Biblioteca Căminului" (București, H. Steinberg) apare volumașul "Mărturisire" (Nuvele și schițe). În sumar: "Mărturisire" [inedită]; "Răfuială"; "Vrăjmașii"; "Lacrima [Glasul inimii]"; "Armeanul
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
volumul "Golanii" (Nuvele și schițe), cu o prefață semnată de Mihail Dragomirescu, în editura H. Steinberg. Volumul reia majoritatea pieselor incluse în "Frământări" (1912), adăugând trei inedite. Sumarul: "Golanii"; "Cuceritorul"; "Ocrotitorul"; "Proștii" [inedită]; "Dintele"; "Cerșetorul" [inedită]; "Culcușul"; "Nevasta"; "Strănutarea"; "Pozna" [inedită]. Între 9 mai/24 iulie - Scrie și transcire comedia "Cadrilul". În nr. 13 din "Biblioteca Căminului" (București, H. Steinberg) apare volumașul "Mărturisire" (Nuvele și schițe). În sumar: "Mărturisire" [inedită]; "Răfuială"; "Vrăjmașii"; "Lacrima [Glasul inimii]"; "Armeanul (Idilă de la țară)"; "Talerii [inedită
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
Cuceritorul"; "Ocrotitorul"; "Proștii" [inedită]; "Dintele"; "Cerșetorul" [inedită]; "Culcușul"; "Nevasta"; "Strănutarea"; "Pozna" [inedită]. Între 9 mai/24 iulie - Scrie și transcire comedia "Cadrilul". În nr. 13 din "Biblioteca Căminului" (București, H. Steinberg) apare volumașul "Mărturisire" (Nuvele și schițe). În sumar: "Mărturisire" [inedită]; "Răfuială"; "Vrăjmașii"; "Lacrima [Glasul inimii]"; "Armeanul (Idilă de la țară)"; "Talerii [inedită]"; "[[Cântec de dragoste (Cântecul iubirii)|Cântec de dragoste [Cântectul iubirii"; "Cearta" [inedită]. În [[27 august]] 1916, reia "Zestrea". Pe data de [[5 noiembrie]] termină nuvela "Catastrofa". Pe data de
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
inedită]. Între 9 mai/24 iulie - Scrie și transcire comedia "Cadrilul". În nr. 13 din "Biblioteca Căminului" (București, H. Steinberg) apare volumașul "Mărturisire" (Nuvele și schițe). În sumar: "Mărturisire" [inedită]; "Răfuială"; "Vrăjmașii"; "Lacrima [Glasul inimii]"; "Armeanul (Idilă de la țară)"; "Talerii [inedită]"; "[[Cântec de dragoste (Cântecul iubirii)|Cântec de dragoste [Cântectul iubirii"; "Cearta" [inedită]. În [[27 august]] 1916, reia "Zestrea". Pe data de [[5 noiembrie]] termină nuvela "Catastrofa". Pe data de [[27 septembrie]], la București, apare cotidianul "Scena", în care Rebreanu va
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
nr. 13 din "Biblioteca Căminului" (București, H. Steinberg) apare volumașul "Mărturisire" (Nuvele și schițe). În sumar: "Mărturisire" [inedită]; "Răfuială"; "Vrăjmașii"; "Lacrima [Glasul inimii]"; "Armeanul (Idilă de la țară)"; "Talerii [inedită]"; "[[Cântec de dragoste (Cântecul iubirii)|Cântec de dragoste [Cântectul iubirii"; "Cearta" [inedită]. În [[27 august]] 1916, reia "Zestrea". Pe data de [[5 noiembrie]] termină nuvela "Catastrofa". Pe data de [[27 septembrie]], la București, apare cotidianul "Scena", în care Rebreanu va publica articole de teatru. Pe data de [[23 ianuarie]] [[1918]], în Bucureștiul
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
documentându-se atent în legătură cu sfârșitul tragic al lui Emil. Reîntors la București, prozatorul încearcă să scrie la "Pădurea spânzuraților", fără să izbutească să finalizeze romanul. Pe [[29 decembrie]] are loc premiera comediei "Cadrilul". Un nou volum de nuvele (edite și inedite): "Răfuiala", apărut la "Universala-Alcalay". În sumar: "Bibi. Poveste de copii mici pentru oameni mari" [inedită]; "Cântecul iubirii"; "Norocul"; "Talerii"; "Cearta"; "Glasul inimii"; "Soacra Sfântului Petru"; "Idilă de la țară": "Ofilire"; "Barba" (imitație); "Țăranul și coasa" (imitație); "Răfuiala". (Cele două imitații se
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
scrie la "Pădurea spânzuraților", fără să izbutească să finalizeze romanul. Pe [[29 decembrie]] are loc premiera comediei "Cadrilul". Un nou volum de nuvele (edite și inedite): "Răfuiala", apărut la "Universala-Alcalay". În sumar: "Bibi. Poveste de copii mici pentru oameni mari" [inedită]; "Cântecul iubirii"; "Norocul"; "Talerii"; "Cearta"; "Glasul inimii"; "Soacra Sfântului Petru"; "Idilă de la țară": "Ofilire"; "Barba" (imitație); "Țăranul și coasa" (imitație); "Răfuiala". (Cele două imitații se publică pentru prima oară în volum.) Pe [[14 august]] [[1917]], autorul termină prima versiune a
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
1921]], [[1923]], [[1925]], [[1927]], [[1930]], [[1939]], [[1941]], [[1943]]). Romanul poartă subtitlul "Blestemul pământului, blestemul iubirii". [[Academia Română]] îi acordă pentru romanul "Ion" prestigiosul [[Premiul Năsturel-Herescu]]. Îm [[1921]] la editura " Viața românească" apare volumul "Catastrofa" (Trei nuvele). În sumar: "Ițic Ștrul, dezertor" [inedită]; "Hora morții"; "Catastrofa" [inedită]. Autorul va publică în revista "Viața românească" și mai multe cronici dramatice . În nr. 1 - 3 din "Biblioteca universală" a editurii Alcalay și Calafeteanu, apare culegerea de povestiri "Norocul" (Schițe și nuvele). În sumar: "Norocul"; "Strănutarea
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
1930]], [[1939]], [[1941]], [[1943]]). Romanul poartă subtitlul "Blestemul pământului, blestemul iubirii". [[Academia Română]] îi acordă pentru romanul "Ion" prestigiosul [[Premiul Năsturel-Herescu]]. Îm [[1921]] la editura " Viața românească" apare volumul "Catastrofa" (Trei nuvele). În sumar: "Ițic Ștrul, dezertor" [inedită]; "Hora morții"; "Catastrofa" [inedită]. Autorul va publică în revista "Viața românească" și mai multe cronici dramatice . În nr. 1 - 3 din "Biblioteca universală" a editurii Alcalay și Calafeteanu, apare culegerea de povestiri "Norocul" (Schițe și nuvele). În sumar: "Norocul"; "Strănutarea"; "Ițic Ștrul, dezertor"; "Cuceritorul
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
versiune a romanului "Adam și Eva" iar în luna [[martie]] încheie și versiunea pentru tipar. În luna [[mai]] apare romanul "Adam și Eva". Editura "Cartea românească" din București tipărește a III-a ediție din "Golanii". Sumar revăzut: "Proștii"; "Dintele"; "Bibi" [inedită]; "Norocul" [inedită]; "Cuceritorul"; "Nevasta"; "Cântecul iubirii"; "Strănutarea"; "Vrăjmașii" [inedită]; "Soacra Sfântului Petru" [prelucrare inedită]; "Idilă de la țară" [inedită]; "Ocrotitorul"; "Culcușul"; "Cerșetorul"; "Pozna"; "Golanii". Este ales președinte al Societății Scriitorilor Români. Pe data de [[17 martie]] [[1926]], are loc premiera piesei
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
romanului "Adam și Eva" iar în luna [[martie]] încheie și versiunea pentru tipar. În luna [[mai]] apare romanul "Adam și Eva". Editura "Cartea românească" din București tipărește a III-a ediție din "Golanii". Sumar revăzut: "Proștii"; "Dintele"; "Bibi" [inedită]; "Norocul" [inedită]; "Cuceritorul"; "Nevasta"; "Cântecul iubirii"; "Strănutarea"; "Vrăjmașii" [inedită]; "Soacra Sfântului Petru" [prelucrare inedită]; "Idilă de la țară" [inedită]; "Ocrotitorul"; "Culcușul"; "Cerșetorul"; "Pozna"; "Golanii". Este ales președinte al Societății Scriitorilor Români. Pe data de [[17 martie]] [[1926]], are loc premiera piesei "Apostolii". La
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
martie]] încheie și versiunea pentru tipar. În luna [[mai]] apare romanul "Adam și Eva". Editura "Cartea românească" din București tipărește a III-a ediție din "Golanii". Sumar revăzut: "Proștii"; "Dintele"; "Bibi" [inedită]; "Norocul" [inedită]; "Cuceritorul"; "Nevasta"; "Cântecul iubirii"; "Strănutarea"; "Vrăjmașii" [inedită]; "Soacra Sfântului Petru" [prelucrare inedită]; "Idilă de la țară" [inedită]; "Ocrotitorul"; "Culcușul"; "Cerșetorul"; "Pozna"; "Golanii". Este ales președinte al Societății Scriitorilor Români. Pe data de [[17 martie]] [[1926]], are loc premiera piesei "Apostolii". La sfârșitul anului 1926, plecând de la proiectul unei
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
tipar. În luna [[mai]] apare romanul "Adam și Eva". Editura "Cartea românească" din București tipărește a III-a ediție din "Golanii". Sumar revăzut: "Proștii"; "Dintele"; "Bibi" [inedită]; "Norocul" [inedită]; "Cuceritorul"; "Nevasta"; "Cântecul iubirii"; "Strănutarea"; "Vrăjmașii" [inedită]; "Soacra Sfântului Petru" [prelucrare inedită]; "Idilă de la țară" [inedită]; "Ocrotitorul"; "Culcușul"; "Cerșetorul"; "Pozna"; "Golanii". Este ales președinte al Societății Scriitorilor Români. Pe data de [[17 martie]] [[1926]], are loc premiera piesei "Apostolii". La sfârșitul anului 1926, plecând de la proiectul unei nuvele ("Nebunul"), plănuiește volumul "Ciuleandra
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
apare romanul "Adam și Eva". Editura "Cartea românească" din București tipărește a III-a ediție din "Golanii". Sumar revăzut: "Proștii"; "Dintele"; "Bibi" [inedită]; "Norocul" [inedită]; "Cuceritorul"; "Nevasta"; "Cântecul iubirii"; "Strănutarea"; "Vrăjmașii" [inedită]; "Soacra Sfântului Petru" [prelucrare inedită]; "Idilă de la țară" [inedită]; "Ocrotitorul"; "Culcușul"; "Cerșetorul"; "Pozna"; "Golanii". Este ales președinte al Societății Scriitorilor Români. Pe data de [[17 martie]] [[1926]], are loc premiera piesei "Apostolii". La sfârșitul anului 1926, plecând de la proiectul unei nuvele ("Nebunul"), plănuiește volumul "Ciuleandra". între [[2 martie|2
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
1934, 1941, 1942). Un nou volum, cvasi-inedit: "Cuibul visurilor" (Nuvele și schițe), editat de "Casa Școalelor". În sumar: "Cuibul visurilor"; Omul mic și oamenii mari"; "Cumpăna dreptății"; La urma urmelor"; "Cântectul lebedei"; "Ghinionul"; "Dumnezeu"; "Fiara"; A murit o femeie" [toate inedite, "parabola" "Dumnezeu" fiind după Lev Tolstoi]; "Răfuiala"; "Țăranul și coasa" [imitație]. În colecția "Manuscriptum" apare volumul "Cântecul lebedei", cuprinzând facsimilul manuscriselor "Cântecul lebedei" și "Cuibul visurilor"; volumul se deschide cu o scurtă biografie a lui Rebreanu și cu un portret
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
Din [[12 august]]/[[28 septembrie]] datează o variantă abandonată din "Răscoala". Între [[8 mai]]/[[11 decembrie]] scrie versiunea definitivă a romanului "Răscoala". La sfârșitul anului [[1933]], apare romanul "Răscoala". Tot pe [[25 decembrie]] [[1933]], publică în ziarul "Cuvântul", o nuvelă inedită: "Umbre". [[1935]] - În volumul "Nuvele inedite", culegere din creația prozatorilor contemporani, Rebreanu publică, la Editura " Adevărul", povestirea " Dincolo", reluată peste ani în "Amalgam" ([[1943]]). În [[1936]] apare volumul "Calea sufletului" (trei povestiri), fragmente din romanul "Adam și Eva". În nr.
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
o variantă abandonată din "Răscoala". Între [[8 mai]]/[[11 decembrie]] scrie versiunea definitivă a romanului "Răscoala". La sfârșitul anului [[1933]], apare romanul "Răscoala". Tot pe [[25 decembrie]] [[1933]], publică în ziarul "Cuvântul", o nuvelă inedită: "Umbre". [[1935]] - În volumul "Nuvele inedite", culegere din creația prozatorilor contemporani, Rebreanu publică, la Editura " Adevărul", povestirea " Dincolo", reluată peste ani în "Amalgam" ([[1943]]). În [[1936]] apare volumul "Calea sufletului" (trei povestiri), fragmente din romanul "Adam și Eva". În nr. 14 din colecția "Cartea satului" apare
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
un an, alocuțiunea omagială. În ședința festivă în fața plenului întrunit la 22 mai 1913, Delavrancea rostește discursul "Din estetica poeziei populare", care va avea un ecou deosebit în lumea literară. În presa timpulului sunt reproduse ample fragmente, evidențiindu-se forța inedită a scriitorului de a argumenta întreaga complexitate a creației populare. Mulțumind cu modestie membrilor înaltului for cultural, autorul dramei "" apreciază activitatea literară a altor colegi de generație: "„Dar sunt alții cu merite mai de seamă decât ale mele. Caragiale - cine
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]