8,698 matches
-
model al Lógos-ului, în defavoarea imaginii, dar atașat și de ideea de ierarhie cosmică, reglată de liberul arbitru; totodată, de spiritualismul și de neoplatonismul mistic al lui Grigorie din Nyssa (Besançon 96-120 și Tristan 283-318, 355-68). Una din primele ipostaze, spre exemplu, în care este figurat Iisus Christos, este imaginea filosofului, a prietenului înțelepciunii (tema se va modifica după secolul VI, respectiv după perioada lui Iustinian I), preluată de altfel de la Platon, de către Iustin, Clement din Alexandria și Origene, ce
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
două "contaminări" sunt de asemenea interesante pentru discuția de față, de această dată între imaginile sacre din religia antică influențate de cultele orfice (despre care am pomenit anterior, la greci și la împărații romani) și imaginea christică: este vorba despre ipostaze care se vor regăsi în terminologia politică a "discursului" edilitar al lui Constantin I și în programul său de imagine − Christos−Helios și Christos−Orfeu. Aceste identificări apar și la Clement din Alexandria, și la Hippolit (Moreschini 251-99), urmând textul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Sol invictus legat de puterea imperială. Va fi el însuși Sol invictus pe medalii. Va fi reprezentat victorios asemenea soarelui în cvadriga sa (apoteoza). (Tristan 308). Numismatica atestă fidel atât înrudirea dintre figura lui Constantin I, ca divinitate solară, cu ipostaza similară a lui Christos, cât și pe cea a imaginii lui Christos−împărat cu cea a lui Constantin I, basileul creștin (Dagron, Naissance d'une capitale; Grabar 226-45). Cum iconografia monedelor, a statuilor și a mozaicurilor sau a frescelor în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ritualică pe care o denumea în ceremoniile funerare romane sau în cele militare, imaginarul a păstrat rolul de a "purta" imaginea memorată a trecutului legitimant, pentru a-i ține locul în absență. Ceea ce i s-a adăugat în noua sa ipostază, de "oglindă" a existenței și a identității comunității medievale, a fost capacitatea de a genera răspunsuri în cheie creștină, pe de o parte, la provocările realității, pe de alta, la nevoia credincioșilor de o lume i-reală, ca alternativă a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și din gestiunea divină și providențială a lumii vizibile; totodată, este și știința de a enunța doctrinal acest lucru. Ea stă așadar la baza alcătuirii planului de inspirație divină, al unei singure voințe, care se manifestă însă plural, atât prin ipostazele sale sfinte, cât și prin relația dintre Christos, autocrat și ecclesie. Cercetătoare a surselor bizantine ale imaginarului creștin, Marie-José Mondzain exemplifică aceste observații prin trimiterile la oíkonomía trinitară comentată în scrierile lui Hippolit, Tertulian, Sfântul Augustin
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
intercesor (Leon VI, în Hagia Sophia, Istanbul, secolele IX-X) sau doar a lui Iisus (Constantin I și Iustinian I, tot aici, secolul X, dar și, mai târziu, Ruggero II, în Sancta Maria dell'Ammiraglio "La Martorana", Palermo, secolul XII). Aceste ipostaze privilegiate l-au situat pe împărat într-o poziție inatacabilă, superioară, și față de ecclesie ("corpul matern", în raport cu substanța divină a autocrației, masculină), și față de puternicele aristocrații locale. Preeminența de substanță și cea de grad i-au asigurat dreptul de a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
gândirea lucid-practică, curajul și răbdarea. Trecerea peste momentul afectiv al resurecției lăuntrice, lăsarea acestui eveniment interior în urmă determină o redobândire a acestor elemente vital-necesare ieșirii din labirint. O astfel de trecere-detașare, de lăsare în urmă a experienței revoltei, a ipostazei de revoltat, pare a fi decisă prin forța de alegere a conștiinței care poate să rămână hipnotic cu privirile ancorate spre înălțimile divine într-un gest revoltat sau poate să coboare la nivelul orizontic al faptei, al acțiunii imediate. Ca
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și aprofundări în atitudinea resurecționară. O astfel de repoziționare este dictată de vitalismele telurice ale conștiiinței, pulsiunile sub-solice ale sufletului angajat pe drumurile lairintului, de hotărârea și opțiunea spiritului individual în favoarea desprinderii, smulgerii revigorante din mrejele tentante ale revoltei, ale ipostazei de resurecționar, ipostază ce tentează neîntemeiat orgoliul individual. A fi revoltat pare aici un semn de putere spirituală. Respingerea menținerii în atitudinea de resurecție înseamnă și a înțelege această aparență, faptul că o astfel de revoltă doar pare ceea ce nu
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
atitudinea resurecționară. O astfel de repoziționare este dictată de vitalismele telurice ale conștiiinței, pulsiunile sub-solice ale sufletului angajat pe drumurile lairintului, de hotărârea și opțiunea spiritului individual în favoarea desprinderii, smulgerii revigorante din mrejele tentante ale revoltei, ale ipostazei de resurecționar, ipostază ce tentează neîntemeiat orgoliul individual. A fi revoltat pare aici un semn de putere spirituală. Respingerea menținerii în atitudinea de resurecție înseamnă și a înțelege această aparență, faptul că o astfel de revoltă doar pare ceea ce nu va fi nicicând
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
în opusul ei. Ceea ce îl întâmăpină pe om, în acest caz, este partea văzută și materializată a unui astfel de proces al răsucirii esențelor, iar această parte poate fi reprezentată de fenomene naturale, de fapt nenaturale, devastatoare. Într-o primă ipostază apocaliptică, mă aflu prins în iureșul unei cotidianități sedate de ignoranțe și superficialități. Îmi port viața în medii dominate de amploarea mediocrității și agresivitatea ipocriziei pline de sine. Sunt victima compromisurilor făcute ceas de ceas cu aceste întunecări ale omului
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
atunci își va deschide sfera sufletului său și va primi confesiunea te iubesc ca un prim pas spre reciprocitate afectivă, inaugurând pentru mine evul unei fericiri ce perindă prin grădinile hedonismului. În primul scenariu-ipoteză, în prima variantă posibilă, eu dețin ipostaza celui dezamăgit în dragoste. Dezamăgirea reprezintă starea sufletească de secționare, desprindere radicală în raport cu o credință ce se dovedește a fi o iluzie. Credeam și acum credința mea se relevă a fi nejustificată de un adevăr, neîntemeiată, fără fundament adică plasată
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
închiderea în turn, aceea reprezintă faza artistică. Astfel artistul este alternativ pătimaș și rece, om și luceafăr. În critică însă chestiunea e mai grea. Ca om politic nu poți fi critic, ca critic nu poți fi om politic. Aceste două ipostaze se separă. Desigur, același om poate fi și una și alta pe rând, poate fi prieten de idei politice cu un autor și un nemulțumit de literatura acestui autor; ori adversar politic al autorului și admirator al artei lui literare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe metempsihoză, trebuie să admitem că instinctual, ca și dacii, noi suntem niște pitagoricieni, adică niște panteiști incapabili de aristotelismul caracteristic lumii congenital catolice. Poetul român nu se va ridica niciodată în empireu, ci își va face călătoria temporal din ipostază în ipostază. Prin urmare ispita de a urmări prototipul individual al lui Decebal în felurite epoci, într-o uriașă perspectivă în care anticul Gracchus să devină Baboeuf și Cicero ducele de Morny, reprezintă mai mult decât o simplă înrîurire literară
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trebuie să admitem că instinctual, ca și dacii, noi suntem niște pitagoricieni, adică niște panteiști incapabili de aristotelismul caracteristic lumii congenital catolice. Poetul român nu se va ridica niciodată în empireu, ci își va face călătoria temporal din ipostază în ipostază. Prin urmare ispita de a urmări prototipul individual al lui Decebal în felurite epoci, într-o uriașă perspectivă în care anticul Gracchus să devină Baboeuf și Cicero ducele de Morny, reprezintă mai mult decât o simplă înrîurire literară. De asemeni
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
părinților, nu-i decât tânărul în căutarea rostului în viață care va repeta în curând cazul tatălui. Laura a trecut prin criza idealistă, dezamăgită s-a căsătorit cu un altul, pentru a cădea în orgoliul casnic. Ghighi reia întocmai aceleași ipostaze ale fetei de toate zilele. Tot romanul, cu toată aparența de scriere stilisticește cam trudnică, impune prin marele ton festiv cu care cântă nașterea, nunta, moartea, semănând în linii generale cu Hermann și Dorothea. Ion e o capodoperă de o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu cazul Lantier din La bête humaine de Zola se poate face. Cu Adam și Eva Liviu Rebreanu a încercat un fel de poem metafizic asemănător cu Avatarii faraonului Tlà, având ca temă transmigrația a doi prototipi (bărbat-femeie) prin șapte ipostaze fenomenale până la trecerea în lumea duhurilor pure. Pe rând trec prin fața noastră India, Egiptul, Babilonul, Roma, Evul mediu, Franța revoluționară, România contemporană. Arheologia e meritorie, fără coloristica lui Th. Gautier sau a lui Flaubert. Scenele crude (jupuiri de viu, gâturi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
etnografic al întregului județ Vaslui, semnalăm, totuși, zone în care se manifestă mai accentuat și care pot să fie considerate drept etalon. Una din acestea este zona Huși, în principal satul Epureni, din comuna Duda-Epureni. Aici prelucrarea lemnului îmbracă toate ipostazele de ordin practic sau estetic, aici s-au manifestat adevărați meșteri populari ca Viorel Alexa și, tot aici, Ticu Ungureanu, alături de propriile realizări, adaugă formarea unei adevărate școli a înfrumusețării lemnului. Așa cum se întâmplă și cu ceramica, în cazul evoluției
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
țesături. Ele sunt, totodată, apropiate de simbolurile preistorice studiate și în zona noastră de Marija Gimbutas, arheolog american de origine lituaniană. în prim plan se înscrie motivul solar, amintind de divinizarea acestui astru de către indoeuropeni. El este reprezentat în numeroase ipostaze și variante: cerc, roată, rozetă, vârtej, ochi, cruce încadrată în cerc. îl întâlnim pe frontonul caselor, pe mobilierul țărănesc, pe lăzile de zestre, pe tipare de caș, pe furcile de tors, pe vasele de lemn, pe bâtele ciobănești, redat de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
formatori (de minți și suflete) și de datoria sacră față de ce lăsăm după noi. Anexa 8: Liceul „Ștefan Procopiu”, Vaslui Deoarece am vorbit atât de mult, pe parcursul lucrării noastre, despre creativitatea literară pe care, personal, o considerăm cea mai fascinantă ipostază a creativității artistice, nu putem să nu includem, aici, câteva creații (proză, poezie) ale unui adolescent, Andrei C., care are astm bronșic persistent moderat, survenit în urma unui pneumo-motorax operat în 2008. Acest creator a colaborat, deja, la reviste de cultură
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
istoria literară, ca și îndemnul de a se studia mai amplu literatura "contemporană" (p. 73), ar putea închide inutilele discuții purtate în veacul nostru între "eseiști" și 20 "universitari", falși lansonieni, partizani absurzi ai uneia sau alteia dintre cele două ipostaze ale cercetătorului literar. În România, aproape toți marii critici au fost și sunt și istorici literari, Ibrăileanu, Lovinescu, Cioculescu, Perpessicius și mai ales Călinescu au demonstrat "definitiv" necesitatea sintezei. Cartea lui Wellek și Warren ar putea servi, de aceea, celor
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
Pettazzoni ..................................................... ............................ 48 Capitolul IV. Iudaismul ..................................................... ......................................... 49 IV.1. Textele de bază ale iudaismului.......................................... .................... 49 IV.2. Începuturile iudaismului ..................................................... .................... 52 IV.3. Caracteristicile sociale ale iudaismului .................................................. 53 IV.4. Sărbătorile evreiești ..................................................... ........................... 54 IV.5. Hasidismul - un fenomen social ..................................................... ....... 56 IV.6. Ipostaze sociale actuale ale iudaismului: reformatorii, ortodocșii, conservatorii ............ 57 IV.7. Interpretări ale avortului ..................................................... .................... 59 IV.8. Inseminarea artificială ..................................................... ....................... 60 IV.9. Eutanasia ..................................................... .......................................... 61 IV.10. Maternitatea adoptivă ..................................................... ........................ 61 IV.11. Familia, căsătoria și divorțul ..................................................... ............. 62 Capitolul V. Ortodoxia ..................................................... .......................................... 65 V.
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
124 X.7. Practici religioase în familia hindusă ................................................... 126 X.8. Avortul ..................................................... ............................................. 127 Capitolul XI. Budismul ..................................................... ....................................... 129 XI.1. Buddha - întemeietorul budismului ..................................................... 129 XI.2. Cele patru adevăruri și calea de mijloc ................................................ 131 XI.3. Doctrina budistă ..................................................... .............................. 132 XI.4. Ipostaze sociale și culturale ale budismului ......................................... 133 XI.5. Răspunsul budismului la provocările lumii contemporane: contracepția, avortul, sinuciderea, donarea de organe, pedeapsa cu moartea ..................................................... ........................ 135 Capitolul XII. Jainismul și religia sikh ..................................................... ............... 137 XII.1. Jainismul. Mitologia socială a întemeierii ............................................ 137 XII
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cooperării distincte a Statului cu Biserica .............................. 209 XXIII.4. Modelul „simfoniei” bizantine al relației dintre Stat și Biserică .......... 209 XXIII.5. Modelul religiei de stat ..................................................... .................... 211 Capitolul XXIV. (in)toleranța alterității religioase ................................................... 213 XXIV.1. Sensurile toleranței ..................................................... .......................... 213 XXIV.2. Ipostaze sociale ale toleranței ..................................................... .......... 214 XXIV.3. Toleranță și intoleranță în context internațional ................................... 215 Capitolul XXV. Fundamentalismul religios ..................................................... ........ 219 XXV.1. Fundamentalismul religios - un fractal în spațiul Hilbert .................... 219 XXV.2. Șapte ipostaze ale fundamentalismului religios.................................... 220 XXV.3. Interpretarea fractalică
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
213 XXIV.1. Sensurile toleranței ..................................................... .......................... 213 XXIV.2. Ipostaze sociale ale toleranței ..................................................... .......... 214 XXIV.3. Toleranță și intoleranță în context internațional ................................... 215 Capitolul XXV. Fundamentalismul religios ..................................................... ........ 219 XXV.1. Fundamentalismul religios - un fractal în spațiul Hilbert .................... 219 XXV.2. Șapte ipostaze ale fundamentalismului religios.................................... 220 XXV.3. Interpretarea fractalică a fundamentalismului religios ......................... 222 XXV.4. Fundamentalismul - expresie a intoleranței religioase ......................... 226 XXV.5. Simbolurile sociale ale fundamentalismului islamic ............................ 227 XXV.6. Fundamentalismul islamic și sensurile jihadului .................................. 228 XXV.7. Fundamentalismul religios
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
actuale, cum ar fi fundamentalismul religios, de exemplu. Propun și alte interpretări, idei, analize și comparații specifice sociologiei religiilor, pe care cititorul le va descoperi singur în paginile cărții. Perspectiva de analiză și interpretare a fenomenului religios în diferitele sale ipostaze este una predominant sociologică. Lucrarea conține și importante concepte, idei și teorii ce aparțin istoriei religiilor. Din punctul meu de vedere, aceste elemente de istoria religiilor formează baza cunoașterii în domeniul științei religiilor. Așa cum sociologia generală oferă date fundamentale absolut
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]