10,381 matches
-
orașul nu trebuia să prezinte urme ale altor bombardamente. În dimineața zilei de 6 august 1945, la ora 8:15, bombardierul Enola Gay, pilotat de Colonelul Paul Tibbets de la baza aeriană 393d Bomb Squadron, Missouri Statele Unite, lansează bombă deasupra orașul japonez Hiroshima. Cu o lungime de 3 metri și un diametru de 71 cm, bombă cântarea 4.000 kg, din care 64 kg reprezenta uraniul 235. Puterea exploziei a fost estimată la aproximativ 12 kiloton de TNT, ucigând aproximativ 140.000
Little Boy () [Corola-website/Science/314902_a_316231]
-
extraeuropeene acreditate în România: China, Ecuador, India, Indonezia. Din rândul donatorilor mai fac parte colecționari și instituții: Kate Kerr din S.U.A., Bernardo Neumann și Direcția pentru Artizanat a Provinciei Misiones, Argentina etc. Schimburi de colecții au fost făcute cu Muzeul Japonez al Jucăriilor din Hyogo, Japonia, și cu Asociația japonezo-română Shimane-Transilvania. O mai amplă reprezentare patrimonială o are continentul african, mai ales Africa centrală și nord-estică, precum și orientul îndepărtat. Prin vechime și număr de piese, colecția donată în 1862 de Franz
Muzeul de etnografie universală „Franz Binder” () [Corola-website/Science/314917_a_316246]
-
muzică a fost în mare măsură autodidact, este astăzi recunoscut pentru abilitatea sa subtilă de manipulare a timbrului instrumental și a celui orchestral, muzica lui având ca sursă de inspirație o vastă gamă de stiluri muzicale: jazz, muzică pop, muzică japoneză tradițională, muzică de avangardă etc. Pentru prima dată a atras atenția criticilor muzicali în 1958 cu compoziția "Recviem pentru instrumente cu coarde" (compusă în 1957). Este considerat cel mai de seamă compozitor al secolului al XX-lea din Japonia sau
Tōru Takemitsu () [Corola-website/Science/314986_a_316315]
-
seamă compozitor al secolului al XX-lea din Japonia sau chiar din Asia. s-a născut la Tokio, dar când avea doar o lună, familia s-a mutat la Dalian în Manciuria, cum se numea atunci provincia chineză sub ocupație japoneză, unde tatăl său își găsise serviciu. Tōru s-a întors în Japonia pentru a urma școala, dar educația i-a fost întreruptă în 1944 de serviciul militar obligatoriu. Experiența avută în armata japoneză naționalistă la o vârstă atât de fragedă
Tōru Takemitsu () [Corola-website/Science/314986_a_316315]
-
se numea atunci provincia chineză sub ocupație japoneză, unde tatăl său își găsise serviciu. Tōru s-a întors în Japonia pentru a urma școala, dar educația i-a fost întreruptă în 1944 de serviciul militar obligatoriu. Experiența avută în armata japoneză naționalistă la o vârstă atât de fragedă va fi una extrem de amară, după cum a relatat el însuși. După război a lucrat pentru armata de ocupație americană în Japonia, dar fiind deseori bolnav la pat sau internat la spital, a folosit
Tōru Takemitsu () [Corola-website/Science/314986_a_316315]
-
a rămas practic autodidact toată viața (cu excepția unei scurte perioade când a studiat cu compozitorul Yasuji Kiyose). În 1951 a fost unul dintre fondatorii grupului "Jikken Kōbō" („atelierul experimental”): un grup de artiști interdisciplinari care doreau să evite tradiția artistică japoneză. În această perioadă a compus "Saegirarenai Kyūsoku I" („odihnă neîntreruptă I”, 1952: o bucată pentru pian, fără puls ritmic regulat sau măsuri), începând totodată să folosească tehnici de înregistrare electronică în compoziții precum "Relief Statique" (1955) and "Vocalism A·I
Tōru Takemitsu () [Corola-website/Science/314986_a_316315]
-
în 1961 o piesă de John Cage interpretată de compozitorul Toshi Ichiyanagi, întors recent de la studii în SUA, Takemitsu și-a dat seama că nu este corect drumul pe care și-l alesese, anume de a căuta să evite influențe japoneze în muzica sa, ci că ar trebui mai degrabă să le caute intenționat. "Trebuie să îmi exprim adânca și sincera gratitudine lui John Cage. Motivul este că în viața mea, în dezvoltarea mea, am încercat perioade lungi de timp să
Tōru Takemitsu () [Corola-website/Science/314986_a_316315]
-
ci că ar trebui mai degrabă să le caute intenționat. "Trebuie să îmi exprim adânca și sincera gratitudine lui John Cage. Motivul este că în viața mea, în dezvoltarea mea, am încercat perioade lungi de timp să evit să fiu japonez, să evit calitățile japoneze. A fost în mare parte datorită contactului cu John Cage că am ajuns să-mi dau seama de valoarea tradițiilor mele". Încă de la începutul anilor 1960, Takemitsu a început să folosească instrumente tradiționale japoneze în compozițiile
Tōru Takemitsu () [Corola-website/Science/314986_a_316315]
-
mai degrabă să le caute intenționat. "Trebuie să îmi exprim adânca și sincera gratitudine lui John Cage. Motivul este că în viața mea, în dezvoltarea mea, am încercat perioade lungi de timp să evit să fiu japonez, să evit calitățile japoneze. A fost în mare parte datorită contactului cu John Cage că am ajuns să-mi dau seama de valoarea tradițiilor mele". Încă de la începutul anilor 1960, Takemitsu a început să folosească instrumente tradiționale japoneze în compozițiile sale, ba chiar a
Tōru Takemitsu () [Corola-website/Science/314986_a_316315]
-
să fiu japonez, să evit calitățile japoneze. A fost în mare parte datorită contactului cu John Cage că am ajuns să-mi dau seama de valoarea tradițiilor mele". Încă de la începutul anilor 1960, Takemitsu a început să folosească instrumente tradiționale japoneze în compozițiile sale, ba chiar a învâțat el însuși să cânte la biwa, instrumentul pe care l-a folosit în muzica pentru filmul "Harakiri" (1962). În 1967 a fost rugat de Orchestra Filarmonică din New York să compună o piesă pentru
Tōru Takemitsu () [Corola-website/Science/314986_a_316315]
-
special după ce a apărut ca fața a 4-a a dublului LP " Simfonia Turangalîla" a lui Olivier Messiaen. De la începutul anilor 1970, Takemitsu a fost recunoscut ca unul dintre marii compozitori de avangardă din lume. Interesul său sporit pentru grădinile japoneze a rezultat în compozițiile "Într-o grădină de toamnă" (1973), piesă pentru orchestră gagaku și "Un stol se lasă jos în grădina pentagonală" (1977), piesă pentru orchestră. În anii 1980 stilul său de a compune a cunoscut o schimbare față de
Tōru Takemitsu () [Corola-website/Science/314986_a_316315]
-
reducerea habitatului printr-o agricultură extensivă. Prepelița este o pasăre migratoare de câmpie din ordinul galiformelor, de circa 18 cm lungime, de culoare brună, cu dungi pe spate (Coturnix coturnix). Vânat apreciat pentru carnea gustoasă; pitpalac. O varietate domestică (prepelița japoneză) este crescută pentru carne și îndeosebi pentru ouă, prescrise în alimentația dietetică. Prepelița trăiește în general în ținuturile cultivate din regiunile de deal și de câmpie. Coloritul corpului este brun-cafeniu cu striuri longitudinale de culoare deschisă și întunecată. Masculul are
Prepeliță () [Corola-website/Science/314458_a_315787]
-
parte din teatrul de operațiuni din Pacific al Celui de Al Doilea Război mondial. Această campanie militară a fost aprig disputată pe uscat, pe mare și în aer și a fost prima ofensivă majoră lansată de forțele aliate împotriva Imperiului Japonez. La 7 august 1942, forțele aliate, predominant americane, au inițiat debarcări pe insulele Guadalcanal, Tulagi, și Florida (Nggela Sule) din Insulele Solomon cu scopul de a împiedica utilizarea lor de japonezi ca baze pentru a amenința rutele de aprovizionare dintre SUA
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
scopul de a împiedica utilizarea lor de japonezi ca baze pentru a amenința rutele de aprovizionare dintre SUA, Australia și Noua Zeelandă. Aliații intenționau să utilizeze Guadalcanal și Tulagi ca baze ale unei campanii de a ocupa sau neutraliza marea bază japoneză de la Rabaul de pe New Britain. Aliații au depășit numeric pe japonezi, care ocupaseră insulele din mai 1942 și au capturat Tulagi și Florida, precum și un aerodrom (ulterior denumit "Henderson Field") care era în construcție pe Guadalcanal. Surprinși de ofensiva aliată
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
tentative de a recupera Henderson Field. Trei bătălii terestre majore, cinci mari bătălii navale, și bătălii aeriene continue și aproape zilnice au culminat cu Bătălia Navală de la Guadalcanal de la începutul lunii noiembrie 1942, în care s-a făcut ultima tentativă japoneză eșuată de a debarca suficienți soldați pentru a reocupa Henderson Field. În decembrie 1942, japonezii au renunțat să mai încerce să recâștige Guadalcanal și au evacuat restul forțelor la 7 februarie 1943. Campania de la Guadalcanal a fost o victorie strategică
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
la apogeul cuceririlor lor în Pacific, iar Guadalcanal a reprezentat trecerea Aliaților de la operațiunile defensive la o ofensivă strategică pe acest teatru de operațiuni, ofensivă ce a avut ca rezultat capitularea Japoniei la sfârșitul războiului. La 7 decembrie 1941, forțele japoneze au atacat flota americană la Pearl Harbor, Hawaii. Atacul a avariat grav mare parte din navele de război ale SUA și a dus la intrarea celor două țări în război. Scopurile inițiale ale liderilor japonezi erau neutralizarea marinei americane, preluarea
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
La 7 decembrie 1941, forțele japoneze au atacat flota americană la Pearl Harbor, Hawaii. Atacul a avariat grav mare parte din navele de război ale SUA și a dus la intrarea celor două țări în război. Scopurile inițiale ale liderilor japonezi erau neutralizarea marinei americane, preluarea controlul zonelor bogate în resurse naturale și crearea de baze militare strategice pentru apărarea imperiului Japoniei din Asia și Pacific. Pentru îndeplinirea acestor scopuri, armatele japoneze au ocupat Filipinele, Tailanda, Malaya, Singapore, Indiile Orientale Olandeze
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
celor două țări în război. Scopurile inițiale ale liderilor japonezi erau neutralizarea marinei americane, preluarea controlul zonelor bogate în resurse naturale și crearea de baze militare strategice pentru apărarea imperiului Japoniei din Asia și Pacific. Pentru îndeplinirea acestor scopuri, armatele japoneze au ocupat Filipinele, Tailanda, Malaya, Singapore, Indiile Orientale Olandeze, Insula Wake, Insula Gilbert, New Britain și Guam. Împreună cu SUA în război erau și restul Puterilor Aliate, dintre care mai multe, printre care Regatul Unit, Australia și Olanda, fuseseră și ele
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
în defensivă în Pacific, dar aceste victorii strategice le-au furnizat o ocazie de a prelua inițiativa strategică. Aliații au ales ca prim obiectiv Insulele Solomon (protectorat britanic), și anume insulele din zona sudică a arhipelagului: Guadalcanal, Tulagi și Florida. Marina Japoneză ocupase Tulagi în mai 1942 și construise o bază de avioane maritime în apropiere. Îngrijorările Aliaților au fost amplificate când, la începutul lui iulie 1942, marina Japoniei a început să construiască un aerodrom mare la Lunga Point de pe Guadalcanal. Până în
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
zona de pregătire a unei ofensive înspre Fiji, Noua Caledonie și Samoa (Operațiunea FS). Japonezii intenționau să aducă 45 avioane de vânătoare și 60 de bombardiere pe Guadalcanal după terminarea aerodromului. Aceste avioane aveau să furnizeze suport aerian pentru forțele navale japoneze ce avansau înspre Pacificul sudic. Planul Aliaților de a invada Solomonul de sud a fost conceput de amiralul american Ernest King, comandant al Flotei Statelor Unite. El a propus ofensiva pentru a împiedica utilizarea de către japonezi a insulelor ca baze pentru
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
disputa și invazia a mers înainte cu susținerea Statului Major. Campania Guadalcanal avea să fie dusă în conjuncție cu o ofensivă aliată în Noua Guinee sub comanda lui Douglas MacArthur, pentru capturarea Insulelor Amiralității și a Arhipelagului Bismarck, inclusiv baza japoneză de la Rabaul. Scopul final era recucerirea de către americani a Filipinelor. Statul Major american a creat teatrul de operațiuni Pacificul de Sud, cu viceamiralul Robert L. Ghormley la comandă în ziua de 19 iunie 1942, pentru a conduce ofensiva din Solomon
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
primit numele de cod "Operațiunea Turnul de Veghe" (în ), ea urmând să demareze la 7 august 1942. La început, ofensiva Aliaților țintea doar Tulagi și Insulele Santa Cruz, Guadalcanal fiind omisă. După ce avioanele de recunoaștere ale Aliaților au descoperit șantierul japonez de pe Guadalcanal, la plan s-a adăugat și capturarea acestei insule, la operațiunea din Santa Cruz renunțându-se (în cele din urmă). Japonezii știau, din interceptarea comunicațiilor, despre mișcarea pe scară largă a bunurilor Aliaților în zona Pacificului de Sud
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
debarcate în acest perimetru și pe terminarea aerodromului. După patru zile de eforturi susținute, proviziile au fost mutate de pe plaja unde se făcuse debarcarea în mai multe puncte din cadrul perimetrului. Lucrările la aerodrom au început imediat, mai ales cu echipament japonez capturat. La 12 august, aerodromul a fost botezat Henderson Field după un aviator al Marinei SUA, Lofton R. Henderson care a murit în Bătălia de la Midway. Până la 18 august, aerodromul era operațional. Transportoarele descărcaseră hrană pentru cinci zile, care, adunată
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
12 august, aerodromul a fost botezat Henderson Field după un aviator al Marinei SUA, Lofton R. Henderson care a murit în Bătălia de la Midway. Până la 18 august, aerodromul era operațional. Transportoarele descărcaseră hrană pentru cinci zile, care, adunată cu proviziile japoneze capturate, le-a dat americanilor hrană pentru 14 zile. Pentru a economisi provizii, soldaților li s-au dat doar două mese pe zi. Curând după debarcare, în rândul armatelor aliate a izbucnit o epidemie de dizenterie, unul din cinci pușcași
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
coreenilor rămași s-au strâns la vest de perimetrul Lunga de pe malul estic al râului Matanikau și au trăit hrănindu-se cu nuci cocos. La Taivu Point, la 35 km est de perimetrul Lunga, se afla și un avanpost naval japonez. La 8 august, un distrugător japonez din Rabaul a livrat 113 soldați pentru a întări poziția Matanikau. În seara de 12 august, o patrulă americană de 25 de oameni, sub conducerea locotenent-colonelului Frank Goettge și formată mai ales din militari
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]