8,377 matches
-
caută prilejul pentru asta, abia așteaptă să-l găsească. Mulțumește cu plecăciuni elegante pentru fiecare bănuț (stilul epistolar o prinde foarte bine și este adevărată expertă în ilustrarea lui) și descrie cu amănunte cum îl cheltuiește. De asemenea, descrie cu lux de amănunte uneori boala fratelui ei. V. „ANAMNEZA” HANRIETEI Cineva a avut curiozitatea să adune cu creionul pe marginea cărții lui I.E. Torouțiu (exemplarul din B.A.R.) sumele notate de Hanrieta în scrisorile ei de mulțumire desigur, pentru a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pe cei mai răi oameni din lume să fie instalați la D-rul Șuțu, că fiecare va avea sfârșitul iubitului meu frate. Moartea lui Mihai și ologirea mea provine numai din sărăcie! Ce nedreptate este în lume, unii se răsfață în lux și eu n-am cu ce mă căuta! Sdrobită cum n-am fost niciodată, vă rog scumpă mamă nu mă părăsiți. Sărut mâna, a matale supusă ca o fiică, H. Eminescu.” Din tot acest roman epistolar care-i ridică monument
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de interes pentru oameni, așa cum fac cei ce sunt socotiți răi filozofi, fără a fi însă unul rău. Dar poate răutatea e cea care este interesantă.“29 Conștiința că ești dator semenilor să acționezi ca un luptător, că este un lux neîngăduit să cultivi o existență pur meditativă, i-a temperat lui Russell, odată cu trecerea timpului, tot mai mult aspirația romantică spre absolut, foarte puternică în tinerețe. El insista asupra distincției dintre „lumea iluziilor“ și „lumea faptelor“. „Tot ceea ce este mistic
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Cf. T. Simenschy, Un dicționar al Înțelepciunii, 1979). * „După ce descoperim că viața nu are nici un sens, nu ne rămîne nimic altceva de făcut decît să-i dăm un sens.” (Lucian Blaga) Condiția omului este, evident, filosofică: nu-și poate permite luxul de a se lamenta la nesfîrșit cu privire la nonsensul existenței sale, fără a trăi consecințele anxioase ale unei vieți lipsite de sens! * „Doar o mică parte a vieții este cea pe care o trăim cu adevărat.” (P. Syrus) Pentru faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
se trece cu vederea peste realizările deosebite ale acestei „Minerve a Nordului“, care, prin deciziile luate, a influențat hotărâtor evoluția imperiului Suedez și a societății europene a secolului al XVII-lea. Mulți istorici și literați au preferat să descrie cu lux de amănunte comportamentul excentric al reginei, lăsând pe planul doi meritele sale. Sub patronajul său a fost înființat primul ziar suedez, în anul 1645. Tot ea a avut un rol major în încheierea Războiului de Treizeci de Ani. Este adevărat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Remarcăm persoana a III-a singular folosită în această frază, care accentuează distanțarea autorului de cel despre care povestește. Tobias relatează în continuare:„Carol a fost chiar bucuros să primească o cămașă veche de la Lordul Jermyn, care, deși trăia în lux, avea mare grijă ca să nu fie nimic oferit servitorilor regelui, astfel încât Rustat și alți domni erau nevoiți să trăiască cu un pistol pe zi și să meargă pe jos, un lucru neelegant pentru obiceiurile pariziene.“ Detaliile oferite de aceste memorii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
motiv, schimbul de mesaje dintre cei doi frați a fost interceptat, iar regele a devenit tot mai atent la comportamentul administratorului-șef. În mod deloc întâmplător, averea acestuia începuse să crească din ce în ce mai mult, iar castelul său este dovada palpabilă a luxului în care trăia Fouquet. Acest comportament a reprezentat motivul perfect pentru Ludovic al XIV-lea să-i ordone arestarea, sub acuzația de deturnare de fonduri. Elementul de noutate al acestei arestări, pe lângă importanța poziției sociale a persoanei acuzate, era reprezentat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
rege. Natura și arta, se combină pentru a celebra gloria suveranului printr-o osana perpetuă. Tot ceea ce generații de regi au acumulat ca picturi, statui și mobilier este distribuită ca simplă mobilă în apartamentele strălucitoare ale castelului. Miasmele toxice ale luxului și puterii te aruncă într-un fel de extaz care face să fie înțeleasă exaltarea acestui monarh, debordând de entuziasm față de sine, care, în timpul întonării imnurilor compuse în cinstea sa, vărsa lacrimi de admirație.“ IV.1.12 întâmplări de la curtea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
o cheltuială serioasă, deoarece 2000 de invitați echivalau cu populația unui mic orășel. Iar toți acești musafiri erau persoane de rang înalt, ale căror pretenții erau dintre cele mai excentrice. Însă, în același timp, gazdele regelui trebuiau să adopte un lux moderat, care sa uimească suveranul, dar în același timp să nu-i stârnească gelozia. Nimeni nu trebuia să depășească bunul gust al suveranului, nimănui nu-i era permis să atragă asupra sa atenția și admirația nobililor. Cel care încercase acest
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
președintele Țării, care acționează din postura de reprezentant al poporului. Dar, tot un dat contextual poate fi socotit faptul că, În condițiile În care asigurarea locuințelor, În România, nu depășește 5-6%, În mentalul comun, această asigurare este percepută ca un lux (ca și plata chiriei, a Întreținerii și a oricăror servicii de care mulți beneficiază gratuit). Ceea ce poate contribui la explicarea atitudinii conversaționale a fiecăruia dintre cei doi parteneri. Pentru Tatiana Slama-Cazacu, actul de limbaj are o natură complexă; el nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
încât să-l pot chema Tată!” Ce suflet se cuvine să aibă cel ce zice Tată? Cum ar trebui să-ți fie conștiința pentru a putea cuteza să numești Ființa dumnezeiască Tată! Noi, cei care, iubim banii, dorim sau avem lux, ne place slava lumească, ne împlinim poftele, vrem să îl numin Tată! De aceea, când ne rugăm, Domnul ne poruncește de fapt să ne asemănăm Tatălui Ceresc printr-o viață curată, după cum tot El ne dă poruncă, în altă parte
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Vasiliu; „Prin luptă la izbândă" de Gh.D. Ferman; „Casa de ajutor a Corporației meseriașilor" de dr. Dinder; „Tot săracul plătește scump" de Kârjă; „Suferințele Moldovenilor" etc. Se publicau și versuri: „Dorobanțul" de Stephanovici; „Dorul breslașului" de Ioan Popovici, sculptor polietor; „Luxul" de N.V. Ostafi, cântăreț. „Foița" ziarului „Breslașul" publica un serial: „Educație 38 religioasă", iar la rubrica „Juridice" articolul „Legea repausului duminical". Mai avea: informații, bibliografie, reclame și inserții. Nu a apărut de două ori pe lună cum și-a propus
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Națională, fondat în...1875. În 1892 apare și fotograful Aron, vis a vis de Banca Națională - unde activează vreo 20 de ani. Prin 1912, chiar la ecspoziție, sosește Iosif Vecsler (1883 - 1973), care a funcționat undeva prin centru... Fotograful de lux Wexler este astfel portretiza t de George D. Dumitru Stoica senior, Mielu Moldoveanu, Lulu Marcovici în articolul „Strada Mare a orașului Bârlad...” din volumul «Bârladul odinioară și astăzi», 1984 : ...”Bărbat înalt, slab, cu pălărie cu boruri mari și lavalieră, pentru că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
avea copii. O perioadă, inculpata a locuit împreună cu soțul la una dintre surorile acestuia. N.G. mai avea două surori și un frate. După ce au primit de la stat o garsonieră, s-au mutat împreună în această nouă locuință: „Era a noastră, lux... băiatul se descurca... lucra, era și bișnițar...”. Din cele relatate de inculpată soțul avea un comportament antisocial, un evazionist. Cu N.G. a fost căsătorită 10 ani. În această perioadă au schimbat garsoniera cu un apartament de trei camere în cartierul
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
se mișcă natural, tipurile sunt vii, intriga extrem de simplă. Totuși, criticul consideră că expresia cea mai înaltă a talentului caragialian se întâlnește în O scrisoare pierdută, o adevărată comedie de moravuri, o valoroasă satiră politicosocială. Analiza personajelor este făcută cu lux de amănunte. Gherea afirmă că Cetățeanul turmentat e unicul om adevărat cinstit din toată piesa, că polițaiul Ghiță Pristanda, servil, corupt de șefii lui, instrument docil al prefectului Tipătescu, este iarăși una dintre cele mai fericite creațiuni ale lui Caragiale
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
individual) garantează binele comun. Afirmînd că activitățile economice își au propriile legi morale, Smith preia ideea provocatoare formulată de Mandeville la începutul secolului al XVIII-lea în celebra Fabulă a albinelor: "vicii private, beneficii publice" (stimulînd activitatea economică, plăcerile de lux ale celor bogați conduc la îmbunătățirea situației generale). Începînd cu sfîrșitul secolului al XVIII-lea, economia e considerată în Europa ca o realitate autonomă, în afara controlului exercitat de puterea politică, de religie, de morală. Autonomizarea economiei și modernizarea lumii reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Din fericire, directorul a înțeles că întărirea negativă a avut ca rezultat doar îmbunătățiri minore, care nu aveau cum să salveze departamentul. I-a adunat pe toți directorii și supervizorii și și le-a spus: „Nu ne mai putem permite luxul de a conduce prin întărire negativă și pedeapsă. Începând de luni dimineață, vreau un plan de la fiecare dintre voi în care să prezinte detaliat cum va folosi întărirea pozitivă pentru a ieși din acest impas”. Mai înainte, managerii din acest
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
da. Dar de ce zici asta? Pentru că nu a avut cănd să îi fie dor de mine. Am fost mereu lăngă ea. Gavriel se găndi la Ștefan. Mincinosule! Această acuzare dulce îl făcu pe Gavriel să creadă că visează deși acest lux nu îi era permis aici pentru că Îngerii bastarzi nu dormeau niciodată. Putea să „viseze cu ochii deschiși” dar nu se compară cu acea mică și prețioasă amăgire de real. Văzu că fiul său se ridică de pe pajiște și alergă către
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
de interes pentru oameni, așa cum fac cei ce sunt socotiți răi filozofi, fără a fi însă unul rău. Dar poate răutatea e cea care este interesantă.“29 Conștiința că ești dator semenilor să acționezi ca un luptător, că este un lux neîngăduit să cultivi o existență pur meditativă, i-a temperat lui Russell, odată cu trecerea timpului, tot mai mult aspirația romantică spre absolut, foarte puternică în tinerețe. El insista asupra distincției dintre „lumea iluziilor“ și „lumea faptelor“. „Tot ceea ce este mistic
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
către negustorul sibian Hagi Pop, trimise din Karlsbad, sunt interesante și ca document psihologic. În orașul apusean, unde petrecerile se țin lanț, frecventând o societate care i se pare strălucitoare, boierul oltean nu își mai revine din uimire și încântare. Luxul îi ia ochii, civilizația apuseană îl impresionează, atenția cu care se vede înconjurat, poate din simplă curiozitate, îl măgulește. Spiritul de observație nu îi lipsește și el are prilejul să constate, astfel, că portul românesc intrigă, dar și place. Dorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
doar de cele ale Rusiei, Franței și Austriei. Armata devenea instituția principală a Prusiei. Mai mult ca niciodată, din secolul al XVII-lea războiul devine o artă. Generalii sunt artizani ai câmpurilor de bătălie, sunt criticați sau idolatrizați. "Războiul sancționează luxul și fastul; el învață sobrietatea și abstinența; el dezrădăcinează tot ceea ce este efeminat", spunea Frederic al II-lea (1740-1786). Tratatele încheiate în urma numeroaselor războaie din această perioadă au dezechilibrat Europa au suprimat ambițiile europene ale Spaniei, care pierdea Țările de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și, implicit, încercînd să impună necesitatea stabilirii universalității de jos în sus, și nu de sus în jos, în spiritul tradițional umanismului creștin. Importanța frumosului, în speță a literaturii, în societatea contemporană este subapreciat, considerat la nivel utilitar ca un lux inutil, valorile estetice fiind marginalizate pînă la negare. Raționaliștii pierd din vedere că literatura acumulează și perpetuează memoria socială, totodată, cum cu îndreptățire afirmă filosoful comparatist, este absolut crucial pentru societate să aibă la dispoziție un ajutor ca literatura, în
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
organizate. Lucrul nu e tocmai așa. Nu ceea ce percepe statul de la contribuabili e chestiunea principală, ci întrebuințarea productivă sau neproductivă pe care el o face din acele venituri. Dacă acele venituri se cheltuiesc în mod improductiv, fie pentru a susține luxul claselor guvernante, fie pentru necesități politice chiar, în disproporție cu însemnătatea și puterile unei țări, banul perceput nu e aproape de nici un folos economic pentru popor. În unele din statele apusene vedem în adevăr bugete foarte mari, dar serviciile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cu seamă egalitară, suntem mai departe decît oricînd de adevărata libertate, mai departe decît oricînd de aceea facultate a poporului de a-și fixa singur dările în proporție cu puterile lui. Statul nostru centralizat cere, mereu cere, pentru necesități de lux, pentru necesități factice chiar, și - din pămînt din iarbă verde - banii trebuie să iasă. Aici nu se mai întreabă nimeni dacă vrea sau poate să plătească: trebuie să plătească căci mecanismul din centru îi cere mereu și-n fiecare an
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și în mod cu totul neproductiv. Dacă vom cerceta acest punct important vom observa că aproape toate capitalurile cîte le produce agricultura se cheltuiesc pentru mărfuri introduse din străinătate, adică pentru servicii făcute de străini; că ele se risipesc pe lux și în mod neproductiv, că la dispoziția muncii din țară nu rămîne aproape nimic. A treia piedică, cea mai grea din toate, este lipsa de aptitudini, de forțe productive. Brațe și creiere au toți, dar nimeni nu i-a învățat
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]