9,631 matches
-
zice. Așa s-ar părea; numai să nu uităm că între timp au avut loc schimbări spectaculoase în știința politică, în managementul comunităților umane, în sistemele politice și de conducere, în comunicarea oamenilor, chiar la nivelul psihologiei colective și al mentalităților. Și totuși, în România, de vreo doi ani încoace, au reizbucnit luptele oarbe între "voievod" și "boieri", între partidele boierești, între "scribi" și alți "scribi" etc., spre hazul mulțimii și paguba țării. 28 martie 2008 Despre Rusia, sine ira et
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
dispărut cu totul. Aceste deosebiri și multe altele au căpătat expresie politică la nivelul partidelor și al alianțelor dintre ele. Partidul Regiunilor al lui Ianukovici, care-i are ca aliați pe comuniști și alte grupuri de stânga, exprimă interesele și mentalitatea ucrainenilor din est, pro-ruși și nostalgici. Partidele lui Iușcenko și Timoșenko sunt exponente ale celor din vest, pro-europeni și pro-atlantici. Fără îndoială că eu simplific aici foarte mult, dar sunt convins că rădăcina principală a conflictului politic din Ucraina se
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
NATO și UE. De aici încolo, perspectivele par a fi bune. Basarabenii au urmat un drum asemănător, agravat însă de moștenirea sovietică și de mari probleme de ordin național și etnic. Economie în colaps, sărăcie de tip medieval, conflicte etnice, mentalitate colectivistă, nostalgie la cei mai în vârstă etc. Un amestec de factori negativi rar întâlnit în Europa. Trăim în secolul XXI. Era naționalismelor, chiar dacă n-a apus, a slăbit considerabil. Pe primul plan au trecut valorile economice, societatea de consum
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Am mai spus-o și o repet: cum poți câștiga un război și, în general, cum poți lupta cu adversari care nu se tem de moarte, ba chiar o caută ca pe o cale sigură spre Paradis? Aici, în această mentalitate, foarte deosebită de modul european de a vedea lumea, trebuie căutate cauzele eșecului american în Irak și în prinderea lui Ben Laden. Fără îndoială că prinderea lui ar fi un succes, dar nu atât de mare pe cât s-ar crede
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
slăbire a Rusiei pe toate planurile. În 1997 Rusia se afla în fața falimentului economic, iar problemele sociale erau uriașe. Deși își conservase armamentul nuclear, armata, ca instituție, era în plină dezagregare. Și totuși, Rusia și rușii nu-și pierduseră deloc mentalitatea imperială. Visul Rusiei de azi este refacerea nu atât a Uniunii Sovietice, cât a Rusiei Mari, în care să fie incluse măcar teritoriile în care limba și cultura rusă sunt dominante. De aceea, încă din decembrie 1991 a luat ființă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Abhazia, Osetia de Sud și, într-o oarecare măsură, Armenia. Și acum, să revenim "la cestiune". Ani în șir Transnistria a fost, practic, un teritoriu rusesc rupt din statul independent Moldova. Acolo toate sunt rusești: și limba, și cultura, și mentalitățile, nemaivorbind de armată. Orice încercare a Chișinăului de a recupera acest teritoriu a fost sortită, din start, eșecului. Nici intervenția altora, oricât de puternici ar fi ei, ca SUA, UE, OSCE sau ONU, nu a avut și nu poate avea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
dar la anglo-saxoni cutuma este, deseori, mai puternică decât legea scrisă. Aproape toți președinții americani au îndeplinit această condiție nescrisă. Este adevărat, pe de altă parte, că timpurile s-au schimbat. Negrii și galbenii sunt cetățeni americani cu drepturi depline. Mentalitățile, însă, se schimbă mai greu. În anii '80, reverendul Jesse Jackson, candidat de culoare la președinția Statelor Unite, a primit o mulțime de amenințări în timpul campaniei, iar generalul Colin Powell, alt negru celebru, a renunțat la candidatură de teama de a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Titlul de mai sus este o traducere. Este vorba despre o carte apărută la Oxford University Press sub titlul A bitter revolution. China's struggle with the modern world având ca autor o excelentă cunoscătoare a Chinei istorie, limbă, cultură, mentalități -, doamna Rana Mitter. În limba română ea a fost tradusă de Lena Călinoiu și tipărită la Editura BICC ALL sub denumirea Calea amară a Chinei. Confruntarea cu lumea modernă. Fără îndoială că națiunile, ca și indivizii, sunt interesate în primul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
parte a acestui interval de timp a fost pentru China un calvar. Poate nicio țară n-a suferit atât de mult în tranziția de la Evul Mediu spre modernitate. Structuri sociale anchilozate de secole, diferențe sociale uriașe, relații interumane guvernate de mentalități vechi de 2 500 de ani (confucianismul), ocupație străină, o populație numeroasă, analfabetă și care trăia la limita subzistenței, un teritoriu imens și fracționat de forme de relief care îngreunau comunicarea păreau a bloca orice acces al Chinei spre lumea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
european, nu este deloc ușor să scrie o istorie a Chinei și, mai ales, a culturii chineze. Dincolo de marile dificultăți pe care le ridică limba și scrierea chineze, se află altele, și mai mari, legate de modul de viață, religia, mentalitățile seculare toate acestea foarte diferite de echivalentele lor europene și care alcătuiesc un Weltanchauung care, pentru un european, pare cel puțin bizar. Dar lumea se globalizează accelerat. Ea seamănă tot mai mult cu acel cerc infinit al cărui centru este
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
este numai unul pur cultural, ci și pragmatic. Chinezi sunt peste tot în lume, iar în România numărul lor crește de la o zi la alta. Relațiile comerciale cu ei se înmulțesc, iar o cunoaștere cât mai bună a culturii și mentalității lor este foarte utilă chiar în asemenea tip de relații. O spun din proprie experiență. Niciun fel de negociere nu începe direct cu obiectul ei, ci, întotdeauna, cu un fel de etapă de "încălzire", cu discuții pe subiecte generale. Iar
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
m-am înșelat. Din acest punct de vedere, America ne-a mai dat o lecție, nu știu dacă bună sau rea, dar americanii au dovedit că sunt capabili să schimbe și ceea ce este cel mai greu de schimbat, și anume mentalitățile, percepția istoriei, prejudecățile. Revenim la ziua de azi. Majoritatea comentatorilor se arată entuziasmați de victoria lui Obama pe motiv că este o premieră în istorie, că începe o nouă eră, că urmeaza schimbarea mult dorită etc. Puține comentarii manifestă prudență
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
pe respectul manifestat întotdeauna de americani pentru tradiție, pe lunga istorie rasistă a multora dintre statele americane, pe puternicul conservatorism al psihologiei colective a poporului american. Or, acest popor a arătat că democrația trece înaintea oricăror alte valori și că mentalitățile chiar și cele mai înrădăcinate pot și trebuie să fie schimbate atunci când timpul și împrejurările o cer. Zilele trecute ni s-a predat o a doua lecție ale cărei învățăminte merită să fie reținute. De data aceasta, "profesorul" este Obama
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
vot popular și prin modificarea Constituției. Dorința de a candida mereu la funcția supremă în stat este o manifestare clară a setei de putere, iar realizarea ei este posibilă într-un stat în care societatea are o istorie și o mentalitate dispuse să o accepte. În America Latină, asemenea condiții încă există. Drept urmare, Hugo Chavez nu se sfiește să ceară câte mandate poate el duce. Și înaintea lui, președinții din Ecuador, Bolivia și Columbia au cerut și au obținut același lucru. Imaginați
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
sfârșit. Gestul scriitorilor și ziariștilor care i s-au alăturat merită subliniat pentru că permanent este nevoie de solidaritate. Dosarele de urmărire informativa pe numele acestor oameni nu au raport de Închidere. „Operațiunea VENUS” din dosarul 84901/1983 operează non stop. Mentalitatea carcerala și lupta subterană prin folosirea informatorilor, adesea reactualizați din rândurile scursurilor, dar și din lumea rafinată, continuă. Trebuie analizată, combătuta, eradicată. * „Torturile fizice nu trebuie povestite”, pentru că au fost „torturi de neînchipuit”, neindurate „de nici o imaginație”, l-a sfătuit
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
naturii și societății timpului, căutând noi modalități și noi direcții de acțiune atât în domeniul științelor particulare, cât și al educației. Burghezia industrială și comercială, aflată în plină ascensiune economică și politică, urmărea să-și consolideze poziția împotriva instituțiilor feudale, mentalităților și principiilor izvorâte din scolastica medievală. Reforma și Renașterea, prin reevaluarea valorilor culturale ale antichității, a produs fără discuție un nou model de gândire prin promovarea omului cu nevoile lui reale, prin practicarea unui nou spirit în cultură și a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
încep să se creeze școli confesionale, pe lângă cele de stat, în care numărul orelor de religie era destul de semnificativ. A urmat o perioadă în care frecvența școlară era foarte diminuată, interesul pentru instrucție și educație fiind lezat de tradițiile și mentalitățile locale, de ocupațiile predominant agrare și de strictul necesar de educație transmis din generație în generație prin morala familială. Prin Legea XXXVIII/1868 s-a introdus obligativitatea învățământului pentru copiii cu vârsta între 6 și 12 ani și cerința frecventării
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
naționali“, pentru că umblă pe urma lor și pentru că rămâne, de exemplu, în Rășinari, cu amintirea bodegilor, a mirosului de oaie, cu amintirea unor rude obscure de-ale lui Cioran... pentru că face, în stil propriu, așadar absolut subiectiv, o istorie a mentalităților acestei europe... Și mă întreb dacă nu cumva asta este calea prin care poți opune acelui canon al lui Bloom (săracul Bloom doar i-a dat glăsuire) unul alternativ. Dacă nu cumva această călătorie prin fostul KuK and friends nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
alte continente, care să producă modificări de orientare în structura culturală și lingvistică 9. Pe de altă parte, cea mai mare parte a europenilor au o origine comună, care a asigurat o relativă unitate antropologică și unele elemente comune ale mentalităților, ceea ce a asigurat extinse afinități de comunicare interculturală și interlingvistică în care au fost antrenate și puținele etnii de origine preindoeuropeană sau neindoeuropeană. Dincolo de oportunitățile date de spațiu și de cele conjuncturale însă, lumea europeană se remarcă printr-o latură
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și a industriei, accentuarea ritmului de urbanizare, întărirea statelor printr-o organizare clară, apariția elementelor conștiinței naționale etc.). Ca atare, în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, cînd în Vest au început să se afirme statele naționale, iar mentalitățile se schimbau sub auspiciile științei, popoarele balcanice și dunărene erau supuse puterii turcești, în vreme ce Rusia își manifesta tot mai intens intențiile expansioniste. Nici turcii și nici rușii nu erau însă purtătorii modelului european, astfel încît zonele în care și-au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prin pregătirea unora dintre uniți în școlile occidentale și datorită contactului cu ideile iluministe, în circulație îndeosebi în zona protestantă a Europei, românii, singurul popor romanic estic, au putut năzui la libertate și la reintegrarea în Europa, inițiind schimbări de mentalitate și reorientîndu-se spre alte surse de influențare culturală și artistică, decît cele pe care le cunoscuseră în perioada Evului mediu. Această mișcare a românilor a început la mijlocul veacului al XVIII-lea în Ardeal (și este cunoscută sub numele de Școala
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și au fost promovate mult timp și după ce nu a mai existat o pleiadă de învățați care s-o reprezinte. Avînd în parte o evoluție istorică diferită și o dezvoltate culturală deosebită, bazată pe alte profiluri stilistice și pe alte mentalități, zona est-europeană dominată de ortodoxism a conștientizat faptul că se deosebea de Vestul european, care cunoștea un avînt economic și cultural, și a început efortul de a se alinia la nivelul culturii majore cu acesta. Ca atare, popoarele din Estul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
s-a stimulat crearea de alfabete și căutarea de corespondențe lexicale și gramaticale între limbi, astfel încît, pînă în secolul al XII-lea, cercetările asupra limbilor au fost predominant empirice și aplicative și, de aceea, nu au produs schimbări de mentalitate în ceea ce privește dreptul limbilor sau statutul lor. În spațiul european, îndeosebi în zonele romanice și germanice, au apărut în epoca medievală (între secolele al VI-lea și al XV-lea) numeroase scrieri în limbile locale, dar de altă natură decît cele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
atît mai mult refuzul de a accepta ideile novatoare din această zonă. În acest context, limba latină era considerată și ea un pericol și tot astfel alfabetul latin 26. Ca atare, Marea Schismă din 1054 a produs divizarea profundă a mentalităților, culturii și popoarelor europene. Lumea ortodoxă est-europeană nu a fost însă unitară, pe de o parte, s-a dezvoltat tipul cultural greco-bizantin și, pe de altă parte, tipul cultural slav estic și sud-estic. Bizantinii receptaseră vechea cultură grecească și se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mekti], sued. allmaktlig [΄al:mak:tli(g)]90. Dacă în aseme-nea cazuri nu au pătruns în vocabularul limbilor romanice cuvintele latinești ca atare, cu forma lor, semnificațiile redate prin aceste forme s-au transmis, realizînd ceea ce Charles Bally a numit "mentalitatea europeană". Între secolele al X-lea și al XIV-lea, limbile neerlandeză și germană (precum și alte limbi germanice) au făcut nume-roase împrumuturi din vechea franceză: germ. Brosche, neer. broche [΄br((ə] < fr. broche, germ. fein [fain], neer. fijn [fein] < v.fr.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]