9,544 matches
-
Patriarhal Vincențiu Ploieșteanul și de PC Arhimandrit Ieronim Crețu, Superiorul Așezămintelor Românești din Țara Sfântă, la ceremonia de întronizare a PF Theodoros al II-lea, noul Papă și Patriarh al Scaunului Apostolic al Alexandriei și a Toată Africa. De asemenea, mitropolitul Iosif a fost delegat, alături de episcopul vicar Siluan Marsilianul, să participe la funeraliile papei Ioan Paul al II-lea (7 aprilie 2005) și la ceremonia solemnă al începutului pontificatului papei Benedict al XVI-lea, la 24 aprilie 2005. Din anul
Iosif Pop () [Corola-website/Science/303537_a_304866]
-
Nicolae Mihail Corneanu ( n. 21 noiembrie 1923, Caransebeș - d. 28 septembrie 2014, Timișoara) a fost un înalt ierarh în Biserica Ortodoxă Română, arhiepiscop al Timișoarei și mitropolit al Banatului din 1962 până în 2014. În anul 1992 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. În perioada 1934-1942 a urmat liceul în Caransebeș. Între anii 1942-1946 a urmat Facultatea de Teologie la București. În aceeași perioadă a urmat
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
Oriente” din Viena. Începând din 1949 a activat în administrația Mitropoliei Banatului ca secretar și consilier. La 15 decembrie 1960 a fost ales episcop al Episcopiei Aradului. La 17 februarie 1962 a fost ales arhiepiscop al Timișoarei și Caransebeșului și mitropolit al Banatului. Înscăunarea a avut loc la 4 martie 1962. Odată cu reînființarea în 1994 a Episcopiei de Caransebeș, funcția de episcop de Caransebeș a fost preluată de Emilian Birdaș. Interimar, Corneanu a mai fost locțiitor de mitropolit al Ardealului (câteva
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
și Caransebeșului și mitropolit al Banatului. Înscăunarea a avut loc la 4 martie 1962. Odată cu reînființarea în 1994 a Episcopiei de Caransebeș, funcția de episcop de Caransebeș a fost preluată de Emilian Birdaș. Interimar, Corneanu a mai fost locțiitor de mitropolit al Ardealului (câteva luni în 1967) și locțiitor de mitropolit al Olteniei (în anii 1967-1968). La 4 martie 1990 l-a hirotonit ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei pe Daniel Ciobotea, actualul Patriarh al BOR. În ședința sa din 20 mai
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
la 4 martie 1962. Odată cu reînființarea în 1994 a Episcopiei de Caransebeș, funcția de episcop de Caransebeș a fost preluată de Emilian Birdaș. Interimar, Corneanu a mai fost locțiitor de mitropolit al Ardealului (câteva luni în 1967) și locțiitor de mitropolit al Olteniei (în anii 1967-1968). La 4 martie 1990 l-a hirotonit ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei pe Daniel Ciobotea, actualul Patriarh al BOR. În ședința sa din 20 mai 2011, Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis retragerea
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
1967-1968). La 4 martie 1990 l-a hirotonit ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei pe Daniel Ciobotea, actualul Patriarh al BOR. În ședința sa din 20 mai 2011, Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis retragerea dreptului de semnătură al mitropolitului și ca atribuțiile sale administrative să fie preluate de episcopul vicar Paisie Lugojanul. Această decizie nu a fost discutată în prealabil de comisia juridică a sinodului, ceea ce ar fi fost necesar în conformitate cu statutul BOR, și nici nu a fost cerută
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
administrative să fie preluate de episcopul vicar Paisie Lugojanul. Această decizie nu a fost discutată în prealabil de comisia juridică a sinodului, ceea ce ar fi fost necesar în conformitate cu statutul BOR, și nici nu a fost cerută luarea de poziție a mitropolitului. Justificarea Patriarhiei a fost exprimată astfel: „Din respect pentru persoana venerabilă a Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Nicolae al Banatului în vârstă de 88 de ani - care, din motive de sănătate, nu a mai participat la ultimele șapte ședințe de lucru ale
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
în prealabil de comisia juridică a sinodului, ceea ce ar fi fost necesar în conformitate cu statutul BOR, și nici nu a fost cerută luarea de poziție a mitropolitului. Justificarea Patriarhiei a fost exprimată astfel: „Din respect pentru persoana venerabilă a Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Nicolae al Banatului în vârstă de 88 de ani - care, din motive de sănătate, nu a mai participat la ultimele șapte ședințe de lucru ale Sfântului Sinod - și din responsabilitate pentru disciplina administrativă a eparhiilor, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
într-un conflict cauzat de vânzarea unui imobil fără acordul Parohiei Sf. Ilie-Fabric, drept pentru care a decis scoaterea la concurs a postului pentru preotul paroh de acolo. Anterior, episcopul vicar îl demisese pe parohul Mircea Cricovean, decizie anulată de mitropolitul Corneanu, care l-a repus în funcție pe preotul paroh. Enoriașii Parohiei Sf. Ilie sunt de partea mitropolitului și îl susțin prin mitinguri și scrisori adresate Patriarhului Daniel. Patriarhia însă îi îndeamnă la „calm și rugăciune”. La 19 iunie 2011
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
scoaterea la concurs a postului pentru preotul paroh de acolo. Anterior, episcopul vicar îl demisese pe parohul Mircea Cricovean, decizie anulată de mitropolitul Corneanu, care l-a repus în funcție pe preotul paroh. Enoriașii Parohiei Sf. Ilie sunt de partea mitropolitului și îl susțin prin mitinguri și scrisori adresate Patriarhului Daniel. Patriarhia însă îi îndeamnă la „calm și rugăciune”. La 19 iunie 2011, aproximativ două sute de enoriași au protestat din nou față de decizia privind revocarea dreptului său de semnătură. Mitropolitul Corneanu
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
partea mitropolitului și îl susțin prin mitinguri și scrisori adresate Patriarhului Daniel. Patriarhia însă îi îndeamnă la „calm și rugăciune”. La 19 iunie 2011, aproximativ două sute de enoriași au protestat din nou față de decizia privind revocarea dreptului său de semnătură. Mitropolitul Corneanu a acordat un scurt interviu TVR, exprimându-și speranța că va putea depăși neputințele fizice din cauza cărora nu a putut participa la ședințele Sf. Sinod. Sfântul Sinod al BOR l-a repus în drepturi, însă sub supravegherea IPS Irineu
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
întrucât nu se face verificarea religiei. Însă BOR și-a arătat rezervele față de acest gest, considerînd că, deși ortodocșii și catolicii își recunosc reciproc unele taine, „comuniunea potirului” nu este acceptabilă. Această împărtășire a determinat protestul Patriarhiei Ruse prin vocea mitropolitului Kirill, cerând Bisericii Ortodoxe Române „să exprime un punct de vedere în legătură cu acest eveniment”. Au protestat de asemeni mari duhovnici, precum și călugării de la Muntele Athos, care au solicitat caterisirea ÎPS Nicolae. În protestul lor, aceștia l-au acuzat pe ÎPS
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
Sinod , programată pentru 8-9 iulie 2008. În plenul Sinodului, ÎPS Nicolae și-a recunoscut vina și „și-a cerut iertare și a fost iertat”. Anterior, cazul a fost dezbătut de Comisia canonică, juridică și pentru disciplină, condusă de ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Aici, părerile au fost împărțite, întrucât ambele tabere din BOR, atât cea așa-zis tradiționalistă, cât și cea ecumenistă, au fost bine reprezentate. A fost adoptată o soluție de compromis: mitropolitul Banatului și-a făcut "mea culpa
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
pentru disciplină, condusă de ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Aici, părerile au fost împărțite, întrucât ambele tabere din BOR, atât cea așa-zis tradiționalistă, cât și cea ecumenistă, au fost bine reprezentate. A fost adoptată o soluție de compromis: mitropolitul Banatului și-a făcut "mea culpa" în plenul Sinodului, care i-a acordat ca urmare iertarea, însă a interzis categoric pe viitor împărtășirea clericilor și laicilor ortodocși în alte Biserici creștine, precum și concelebrarea Liturghiei, a Sfintelor Taine sau a ierurgiilor
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
importanței vieții de obște, pe care o numea „rai pe pământ”, însă tot ce a obținut a fost ca starețul Mănăstirii Cutlumuș să fie întotdeauna ales dintre călugării greci (ce duceau viață de obște). Între 1372-1380, Hariton avut funcția de mitropolit al Ungrovlahiei. Cuvântul lui Hariton către urmași: „Pe cine va alege Dumnezeu să fie mitropolit în Țara Ungrovlahiei, să fie ctitor al Mănăstirii Cutlumuș și să o ajute cu zel ca și noi, iar mănăstirea să fie datoare a-l
Mănăstirea Cutlumuș () [Corola-website/Science/303570_a_304899]
-
obținut a fost ca starețul Mănăstirii Cutlumuș să fie întotdeauna ales dintre călugării greci (ce duceau viață de obște). Între 1372-1380, Hariton avut funcția de mitropolit al Ungrovlahiei. Cuvântul lui Hariton către urmași: „Pe cine va alege Dumnezeu să fie mitropolit în Țara Ungrovlahiei, să fie ctitor al Mănăstirii Cutlumuș și să o ajute cu zel ca și noi, iar mănăstirea să fie datoare a-l scrie la Sfânta Proscomidie ca ctitor...”. Între ctitorii Cutlumușului s-au adăugat, rând pe rând
Mănăstirea Cutlumuș () [Corola-website/Science/303570_a_304899]
-
Cărvunei". De la numele primului conducător al acestui mic stat feudal, Balik (Balica), se consideră că provine denumirea de "Balcic", menționată oficial abia în documente din secolul al XVI-lea. În primii ani ai întemeierii noului stat, este menționat și un mitropolit, Methodius, sub autoritatea căruia se afla nucleul noului stat, și anume zona Varna - Balcic - Carbona/Karvuna. Secolul al XIV-lea este deci o perioadă de înflorire și pentru Balcic, dar aceasta nu durează mult. În 1388 au loc primele atacuri
Balcic () [Corola-website/Science/303574_a_304903]
-
moneda de argint și 1 leu, pe moneda de tombac cuprat) ; în arc de cerc este gravată denumirea statului emitent, . Reversul, comun tuturor monedelor (din aur, din argint și din tombac cuprat), prezintă portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza și al mitropolitului Nifon, care a fost primul președinte al Senatului, numele acestora, textul în arc de cerc și , anul evenimentului aniversat.
Senatul României () [Corola-website/Science/303617_a_304946]
-
de "Sărbătoarea Întâmpinării Domnului", în această catedrală, ca prim episcop greco-catolic al Maramureșului, în cadrul unei ceremonii prezidate de Iuliu Hossu. În data de 16 martie 1946 episcopul Alexandru Rusu a fost ales de sinodul electoral de la Blaj în funcția de mitropolit, însă alegerea nu a fost recunoscută de guvernul Petru Groza deoarece Alexandru Rusu era considerat de cercurile comuniste drept un apropiat al lui Iuliu Maniu, liderul opoziției anticomuniste din România. Între 1944-1948 episcopul Rusu a ținut în Catedrala din Baia Mare
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare () [Corola-website/Science/303637_a_304966]
-
de 21 august 2011 „resfințirea” catedralei, gest considerat drept un afront de către Episcopia Greco-Catolică de Maramureș, care a dat publicității un comunicat de presă în care și-a exprimat surprinderea și dezaprobarea. La eveniment și-a anunțat participarea Laurențiu Streza, mitropolit al Mitropoliei Ardealului. În data de 19 august 2011 episcopul Virgil Bercea, președintele comisiei greco-catolice de pregătire a dialogului cu BOR, a adresat o scrisoare deschisă patriarhului Daniel, în care își arată indignarea față de intenția Bisericii Ortodoxe Române de a
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare () [Corola-website/Science/303637_a_304966]
-
(n. 20 decembrie 1808, Mișcolț, Ungaria — d. 28 iunie 1873, Sibiu) a fost un mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocșilor și ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Brașov (1851), membru de onoare al Academiei Române. s-a născut în decembrie 1808, la Mișcolț în nordul Ungariei, din părinți aromâni, originari din
Andrei Șaguna () [Corola-website/Science/303759_a_305088]
-
Sibiu. Un aspect controversat al biografiei sale a fost predarea Ecaterinei Varga, luptătoare maghiară pentru drepturile românilor transilvăneni, autorităților imperiale absolutiste în ianuarie 1847. În ziua de 2 februarie 1834 în biserica catedrală din Carloviț a fost înaintat diacon viitorul mitropolit Andrei Șaguna. Atunci el a spus: "„Pe românii transilvăneni, din adâncul lor somn (vreau) să-i trezesc și cu voia către tot ce e adevărat, plăcut și drept să-i îndrumez”." Pe 2 decembrie 1847 în "Biserica Dintre Romani" dinTurda
Andrei Șaguna () [Corola-website/Science/303759_a_305088]
-
1854, a organizat peste 800 de școli primare confesionale. Tot sub îndrumarea sa au fost întemeiate gimnaziile ortodoxe din Brașov și Brad. Gimnaziul de la Brașov, inaugurat în 1850, este una dintre cele mai vechi școli superioare românești, astăzi purtând numele mitropolitului: Colegiul Național „Andrei Șaguna”. În 1861 mitropoliții Andrei Șaguna (ortodox) și Alexandru Sterca-Șuluțiu (greco-catolic), la "Conferința națională de la Sibiu", au declarat națiunea română liberă și i-au afurisit pe cei care vor mai îndrăzni să strice legătura dintre frații de
Andrei Șaguna () [Corola-website/Science/303759_a_305088]
-
primare confesionale. Tot sub îndrumarea sa au fost întemeiate gimnaziile ortodoxe din Brașov și Brad. Gimnaziul de la Brașov, inaugurat în 1850, este una dintre cele mai vechi școli superioare românești, astăzi purtând numele mitropolitului: Colegiul Național „Andrei Șaguna”. În 1861 mitropoliții Andrei Șaguna (ortodox) și Alexandru Sterca-Șuluțiu (greco-catolic), la "Conferința națională de la Sibiu", au declarat națiunea română liberă și i-au afurisit pe cei care vor mai îndrăzni să strice legătura dintre frații de același sânge. Andrei Șaguna dăruiește în 1870
Andrei Șaguna () [Corola-website/Science/303759_a_305088]
-
țara; cu primii pentru că nu aveau o unealtă energică, iar țara, pe de altă parte, se vedea lovită, din cauza acțiunilor rusești, în dezvoltarea sa culturală și națională. O piedică a guvernului lui Ghica a constituit-o și opoziția personală a mitropolitului Neofit, care, în același timp, exprima și nemulțumirile celorlalți. Această situație era hrănită de ruși, în pofida contra-acțiunii consulului francez. Pentru a-i satisface pe turci, Ghica sfărâmă Eteria sârbo-bulgară care pregătea în țară intervenția militară a Rusiei (1841). În acel
Alexandru D. Ghica () [Corola-website/Science/303817_a_305146]