11,301 matches
-
pus în operă, cu succes, la Iași, proiecte precum: realizarea de obiective după devastatorul cutremur din martie 1977; s-au finalizat cartierele Alexandru cel Bun, Dacia, Păcurari, zona industrială etc.; s-au modernizat numeroase străzi din municipiu; s-au terminat pasajele Socola, Nicolina, Podul de Piatră și CUG; a sprijinit efectuarea de reparații la biserica „Bărboi“ și ridicarea bisericilor ortodoxe din noile cartiere, a fost proiectată pasarela TătărașiCentru. Eugen Moraru Nechifor s-a remarcat prin eforturile consacrate reconstrucției municipiului Iași, echipării
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
romanului iar pe de altă parte excelează toposul literar, cel care pe arii întinse cuprinde locuri, nume, eroi, fapte și o succesiune de stări sufletești. Eroina principală, Carlina, manifestă încă din primele pagini o simbiotică accentuată și decentă dar și pasaje întregi de ruminare, contemplații și expresii terne de ordin filosofic. Limbajul folosit este în genere unul peiorativ iar utilizarea construcțiilor literare este una parcimonioasă. O simplă exemplificare: „Era trecut de jumătatea lui aprilie, iar câțiva porumbei își găsiseră locul de
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Autorul este unul pedant dar volumul său este departe de a fi o pastișă în adevăratul sens al cuvântului. Autor pansiv, Ica Grasu încearcă și reușește în unele capitole să fie exhaustivă în ideile și faptele esențiale ale romanului său. Pasajele de expresie ontică abundă iar dragostea pentru copiii, nepoții și nurorile Carlinei reprezintă tot atâtea pandantive strălucitoare. Oniricul este prezent peste tot iar eroina are etape mefiente dar, în genere, personajul principal este unul brav, care nu dă înapoi în fața
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
în completare un documentar despre Eminescu). După ce-am văzut mai recentul său film Drumul câinilor, nu credeam că se poate ceva mai rău în direcția kitschului și-a melodramei arăbești ; Rămânerea mi-a dovedit că se poate Cât despre Pasaj (George Bușecan), care a încheiat festivalul înlocuind în ultima clipă Trahir al lui Radu Mihăileanu, aproape că nu se poate vorbi : nu este vorba despre un film, pentru că G.B. nu este regizor ! ” Starea de necesitate” în care se află filmul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
tot mai discreditata azi, în drumul nostru de pseudo-integrare europeană! Ritmul, despre care vorbeam mai sus, implică chestiunea vitezei în lectură. Aceasta depinde de vârstă, de viteză de mișcare a ochilor, de tipul cărții și chiar de diferite capitole și pasaje dintr-o carte. În ultimul caz, se impune comparația cu vitezele automobilului: „neapărat cu viteză întâi vom parcurge pagina substanțială mustind de idei, iar cu viteză a patra, pagina banală, de serviciu”. (Despre viteza, în nr. 46/ 29 aprilie 1972
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
asupra etapelor lecturii. Întâlnirea cu o carte este un eveniment. Prima formă de cunoaștere este răsfoirea, un fel de pre vizionare, incepand cu pagina de titlul și până la cuprins. Autorul nu scapă prilejul de a cita din Fr. Bacon un pasaj de indiscutabila actualitate: „Sunt cărți pe care se cuvine doar să le gusti ușor; sunt altele pe care trebuie să le înghiți și să le citești repede; sunt, în sfârșit, altele, ceva mai puține, pe care e bine să le
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
din punct de vedere științific problema religiei. M-a întrebat dacă am studiat Biblia. Eu i-am răspuns că n-am avut ocazia. A deschis poșeta, a scos Biblia, s-a așezat pe pat și a început să-mi citească pasaje pe care le credea semnificative. Am vrut să scot și eu de sub un raft de cărți Biblia hazlie, să-i dau replica, dar mi-am amintit că nu e cinstit să-ți bați joc de credința cuiva. Am convins-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
scara pe ciment - mi-a arătat o imensă tăetură la cot, prin cădere ar fi trebuit asta să se întâmple la cap. A spus amuzat, înduioșat și melancolic „Elle va se tirer de l’affaire, la gosse“. I-am citit pasajul Cinci , unde nu era nimic de ascuns, pentru că mi-a spus: „Tiens, l’écriture de Cinci“. Și după ce abia respirasem de emoția ce mi-o da apropierea la lectură cu teama de a nu citi peste umăr cele ce nu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
vor fi cei mai buni în materie de regie, ca, de altfel, în toate privințele. Era jucat de copii, magistral. De dimineață, ore, examen particular. Seara m-am întors de la Aro, singură, de-a lungul orașului cuprins de brumă, prin pasajul Crețulescu. Am intrat în biserică, unde am aprins lumânări și m-am rugat, singură în biserica goală, dar luminată ca pentru o noapte de Paște. Fata mea, preaiubito, și eu îți simt lipsa; n-am pe nimeni, absolut pe nimeni
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ar face mai mult bine dragei mele țări. Totuși: „Înainte!“, și cu atât mai rău pentru cine cade. Draga mea, astă-seară am să mă culc foarte devreme; am de citit: manifestul țării, legea electorală, proiectul de Constituție, cu adnotări și pasaje subliniate. Azi-dimineață am alergat degeaba prin oraș, de la un capăt la altul; cum n-am fost acasă ca să-i plătesc controlorului suma pentru electricitate, 2 500 de lei, am vrut s-o achit astăzi, și am ajuns la douăsprezece și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
noastră, un evreu burghez, a plecat la ora trei la via lui, cu tărăboi, și m-am trezit brusc, cu inima zvâcnind, fiindcă mi se păruse că la ușa noastră se bate. Cât despre rochii, n am să uit niciodată pasajul din scrisoare în care îmi descrii bucuria ta când le-ai găsit, cum au stat întinse pe divanul tău, cum te plimbai între masa de lucru și divan ca să le vezi, să le pipăi. Are să fie pentru mine o amintire
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
poate constata, cu oarecare exactitate, pentru toate țările, starea intelectuală și morală a fiecărei epoce” <endnote id="(261, p. XIII)"/>. Moses Gaster vorbea și În numele unei tragice experiențe perso nale, pentru că În 1885 - cu nouă ani Înainte de a fi scris pasajul de mai sus - fusese expulzat din România, ca evreu indezirabil. În ceea ce mă privește, scopul principal al acestei cercetări este de a stabili originea, evoluția În timp, răspândirea În spațiu și supraviețuirea (sau, dimpotrivă, declinul și dispariția) clișeelor care compun
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aici niciodată” <endnote id="(257, p. 237)"/>. Revenind la România postbelică, voi da câteva exemple de cenzurare a subiectelor evreiești din spațiul editorial. În toate edițiile postbelice ale operei lui Alecu Russo, În textul Iașiul și locuitorii săi În 1840, pasajele referitoare la evreii din Iași sunt drastic amputate <endnote id="(366)"/>. Scrisoarea XX, intitulată „Ovreii”, a fost exclusă de cenzură din edițiile de după război ale volumului Scrisori către V. Alecsandri de Ion Ghica <endnote id="(381)"/>. Vasile Alecsandri Însuși a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
documentele istorice nu au beneficiat de alt regim. În 1959, Dan Simonescu a publicat Cronica lui Baltasar Walther despre Mihai Viteazul, redactată la sfârșitul secolului al XVI-lea <endnote id="(524)"/>. Istoricul literar a eliminat - Înlocuindu-l cu croșete - următorul pasaj : „de asemenea, [Mihai Viteazul] tăie pe toți evreii, carii, după datina lor, ca totdeauna, se purta ca vânzători ai țărei” <endnote id="(527)"/>. Editorii volumelor ulterioare de istorie și literatură română veche au preluat documentul astfel scurtat, fără măcar să mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
asemenea, [Mihai Viteazul] tăie pe toți evreii, carii, după datina lor, ca totdeauna, se purta ca vânzători ai țărei” <endnote id="(527)"/>. Editorii volumelor ulterioare de istorie și literatură română veche au preluat documentul astfel scurtat, fără măcar să mai Însemne pasajul cenzurat cu croșete. Într-o carte recentă, Dan Horia Mazilu Îi absolvă atât pe Dan Simonescu, cât și pe editori, uitând să-i numească Însă pe adevărații vinovați : „Nu regretatul profesor Dan Simonescu poartă responsabilitatea acestor eliziuni”, iar „inocența editorilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
reeditat abia În 1999, după 80 de ani <endnote id="(526)"/>. Tot referitor la Fundoianu, În decembrie 1945, În Revista Fundațiilor Regale, Tudor Arghezi a semnat un cald articol În memoria „poetului asasinat [la Auschwitz] cu aburi de otravă”. Un pasaj referitor la evreitatea lui B. Fundoianu a fost exclus de cenzură atunci când textul a fost republicat la jumătatea anilor ’70 <endnote id="(525)"/>. Practica devenise atât de uzuală, Încât unii autori ajunseseră să se autocenzureze. Silviu Angelescu, de pildă, mi-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iudaizare a adversarului”, consemnată neutru de Constantin Argetoianu În Memoriile sale, Nicu Filipescu dă dovadă nu de „antisemitism fără evrei” (ca În România de astăzi), ci de „antisemitism fără evreitate”, cum Îmi scrie Șerban Foarță, căruia Îi mulțumesc pentru semnalarea pasajului de mai sus. În 1881, pentru a-l „iudaiza” pe asasinul țarului Alexandru al II-lea, pe narodnicul rus Ignațiu Grinevițki, revista antisemită Novoie Vremea Îl descria ca fiind „un individ de tip oriental, cu nasul coroiat” <endnote id="(455
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
roșcații fii ai lui Israel și ortodoxia tuciurie o făcea tânărul Mihail Sebastian, evreu nebotezat și frecvent șabăsgoi al pravoslavnicilor” <endnote id="(155, p. 340)"/>. La 10 octombie 1942, În jurnalul său, Mihail Sebastian glosează cu amărăciune pe marginea acestui pasaj : colaborarea sa la ziarul lui Nae Ionescu, Cuvântul, a provocat un șir de „malentendu-uri irevocabile” și a făcut din el prizonierul pe viață al unei imagini false și paradoxale - „colaborator roșcat al unei gazete ortodoxe” <endnote id="(156, p. 476
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În folclor, de pătrunderea lor În limbajul cotidian, cât și de existența unor false percepții colective” <endnote id="(213, p. 5)"/>. În Evul Mediu occidental, camăta a fost interzisă creștinilor. În acest scop, a fost folosită din plin autoritatea unor pasaje biblice, fie ele veterotestamentare ( Ieșirea 22, 24 ; Leviticul 25, 35- 37 ; Deuteronomul 23, 20 etc.), fie neotestamentare (Luca 6, 34 ș.u.). Părinții Bisericii și, ulterior, un șir Întreg de concilii (de la cel de la Clichy, din anul 626, până la cel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fost descrisă de prozatorul I.A. Bassarabescu (1870-1952) Într-o nuvelă : „Soarele cădea pe o veche litografie Într-o ramă vizibilă. Câțiva rabini torturează o fată tânără Întinsă pe masă și-i storc sângele”. În anii ’30, anume acest pasaj a fost reprodus În manualele de limba română pentru liceu. Pe 26 iulie 1938, W. Filderman a adresat ministrului Educației o scrisoare de protest Împotriva unor astfel de incitări antisemite din manualele școlare <endnote id="(555, I, p. 242 ; 693
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
om : „A fi om e o dramă, a fi evreu e o alta” <endnote id="(747, p. 444)"/>. Recenzând cartea cercetătoarei franceze, Ion Vianu a observat Însă că este vorba de o citare trunchiată din eseul lui Cioran. De fapt, pasajul continuă astfel : „De aceea, evreul are privilegiul de-a trăi de două ori condiția umană” <endnote id="(310, p. 58)"/>. „Oroare !”, conchide Ion Vianu, indignat de incorectitudinea cercetătoarei. „Să nege Cioran faptul că evreii ar fi oameni ? Parcă nici Hitler
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Folklor, Academia Română, vol. VII, 1945. 359. Tudor Mateescu, „Evreii din orașul Silistra În timpul stăpânirii otomane”, În Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae, vol. III, Editura Hasefer, București, 1998. 360. Mentalitatea populară a ucrainenilor nu era cu mult diferită. Iată un pasaj din romanul lui N.V. Gogol despre cazacii zaporojeni de la sfârșitul secolului al XVII-lea : „Minți, iudă afurisită ! - țipă [la evreul Iankel] Taras Bulba, scos din fire. - Minți, câine ! Tot tu l-ai răstignit și pe Hristos, blestematule ! O să te ucid
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nazistă, piesa Neguțătorul din Veneția a fost pusă În scenă de aproximativ 50 de ori. Motivele acestei frecvențe fără precedent sunt ușor de bănuit. Și mai interesant este Însă faptul că, de fiecare dată, regizorii naziști cenzurau textul piesei, scoțând pasajul În care se căsătoreau creștinul Lorenzo și evreica Jessica (688, p. 228). Legea nazistă Pentru protejarea sângelui și onoarei germane acționa retroactiv, interzicând În anii ’30-’40 Înfăptuirea unei căsătorii mixte imaginate de Shakespeare la sfârșitul secolului al XVI-lea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
redacției pentru felicitările trimise . </citation> (7) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”27 iunie [1]966”> Dragă domnule Călin, Te rog să-mi scuzi această întîrziere. Am avut unele ezitări în ceea ce privește orientarea unor opinii, a trebuit să concentrez unele pasaje, să amplific altele din articolul mai vechi care stătea în mapă. A ieșit mare, chiar cu vreo 4-5 pagini peste acelea anunțate (12 p.). Doresc să meargă integral și în același număr, și ca spațiu și ca opinie . Dacă nu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
simplul motiv că noua variantă era mai bună și mai expresivă. Nu m-au supărat nici tăieturile din Experiența limită deși țineam la interpretările celor două poezii centrale în lirica lui Barbu. îmi face impresia că adesea presa omite anumite pasaje numai pentru a ne aduce aminte că există și sîntem la discreția ei. Altfel nu-mi explic ultimele ingerințe, textul fiind bine cumpănit tocmai pentru a nu da loc nici unei interpretări străine de problemă. Iar dacă scrisoarea mea punea problema
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]