8,290 matches
-
o incursiune a haiducilor în subteranele cetății turcești, în timp ce înfruntarea dintre Amza și Pazvanoglu atinge apogeul. Al doilea episod al Haiducilor (în care Besoiu îi cedează, în mod arbitrar, rolul lui Petruț) ia forma unei intrigi de curte dominată de patima aurului și setea de mărire. Cocea și Barbu ezită în filmele lor haiducești între formula de capă și spadă și cea a comediei populare doldora de snoave și vorbe de duh. În cazul de față se preferă un pitoresc tablou
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
distinctiv al domniei sale. În Evul Mediu, homosexualitatea era considerată un păcat capital. De fapt, se pare că Eduard era mai curând bisexual, fiindcă a avut câteva aventuri și cu domnițe de la curte și chiar a dăruit un urmaș Angliei, însă patima lui pentru băieții frumoși era mai puternică. La 25 ianuarie 1308, Eduard s-a căsătorit la Boulogne cu Isabela a Franței, fiica regelui Filip al IV-lea al Franței și sora a trei regi francezi. La 25 februarie au fost
Eduard al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310479_a_311808]
-
din naos se află Sfântă Treime, iar în colțuri sunt Evangheliștii Matei, în nord-est, Ioan, în sud-est, Luca, în sud-vest, si Marcu, în nord-vest. Pe părțile boltii sunt scene din Vechiul Testament și Geneză, pereții fiind închinați Ciclului din Viața și Patimile lui Hristos. Pe registrul I al peretelui sudic sunt reprezentate Cină cea de Taină, Arestarea lui Iisus, Procesul în Fața Înalților Preoți Anna și Caiafa și Procesul în fața lui Pilat. Pe peretele vestic se află Căința lui Iuda, iar pe peretele
Comuna Șieu, Maramureș () [Corola-website/Science/310644_a_311973]
-
Sunt expuse "toate" datele problemei și sunt date pe față - ca să zicem așa - "toate" cărțile. Demersul exegetic urmărește alfabetizarea, introducerea în temă, dar și implicarea cititorului în analiza fenomenului și dezvăluirea esenței. Rachieru este un fenomenolog obiectiv, împătimit, dar fără patima partizanatului. El își reconfirmă vocația de fenomenolog al paradoxurilor, aruncându-ne, din labirintul dedalic al confuziilor și nelămuririlor, un salvator fir al Adriadnei.” „Adrian Dinu Rachieru este un critic inteligent, talentat, un om fără îndoială cultivat, pentru al cărui scris
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
conversiunea spirituală și își expune principiile. În aceste lucrări, ea descrie cu prioritate procesul de transformare a iubirii lumești în iubirea pentru Dumnezeu, proces pe care l-a numit "transformatio amoris". În învățămintele ei ea prezintă o interpretare mistică a patimilor lui Iisus Hristos, a tainei eucharistiei și pune bazele cultului sfintei inimi a lui Isus, dezvoltat ulterior de biserica catolică. A fost beatificată în 1693 de papa Inocențiu al XII-lea. Angela de Foligno este venerată în mod deosebit de ordinul
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
de ani de la conversiunea și moartea ei. Un moment important al acestei reconsiderări îl constituie Vinerea Mare din 1983, când Papa Ioan Paul al II-lea a citit pasaje din lucrările Fericitei Angela da Foligno, care prezentau viziunea ei referitoare la patimile lui Hristos. În anii următori s-au organizat mai multe congrese și întruniri pentru discutarea învățămintelor ei și au fost publicate în diferite limbi ediții critice ale lucrărilor ei. Angela s-a născut într-o familie înstărită din orașul Foligno
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
și modul de transformare a sentimentului. În analiza tezelor ei trebuie ținut seama de faptul că, modul în care ea percepea iubirea era puternic înrădăcinată în tradiția Franciscană și ca atare era centrat pe simbolul crucii, ca moment culminant al patimilor lui Isus Christos. În momentul în care Fericita Angela s-a distanțat de familia ei și de bunurile pământești, ea se convinsese de existența unei echivalențe între "cruce" și "dragoste". În descrierea Fericitei Angela, bazată pe propria experiență, procesul de
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
de Foligno este un ecou al învățăturii fundamentale a tradiției creștine care pornește de la sfântul Augustin de Hipona și de la Pseudo-Dionisie Areopagitul, și care s-a dezvoltat foarte mult în gândirea franciscană. Angela da Foligno a avut numeroase viziuni ale Patimilor Mântuitorului, viziuni din ce în ce mai realiste. Ea nu ne-a lăsat însă nicio relatare a patimilor, ci doar unele trăsături mai pregnante ale suferințelor fizice ale lui Isus Chrisos, pentru a insista apoi asupra durerilor Sale sufletești, în special în grădina Ghetsimani
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
sfântul Augustin de Hipona și de la Pseudo-Dionisie Areopagitul, și care s-a dezvoltat foarte mult în gândirea franciscană. Angela da Foligno a avut numeroase viziuni ale Patimilor Mântuitorului, viziuni din ce în ce mai realiste. Ea nu ne-a lăsat însă nicio relatare a patimilor, ci doar unele trăsături mai pregnante ale suferințelor fizice ale lui Isus Chrisos, pentru a insista apoi asupra durerilor Sale sufletești, în special în grădina Ghetsimani, în timpul flagelării și al morții pe cruce. Și Angela da Foligno arată discipolilor săi
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
mai mulți etape de pe drumul crucii Angela ajunge la revelația misericordiei divine și în cele din urmă împreunarea cu Dumnezeu și dragostea fără limite pentru Dumnezeu. Angela da Foligno descrie întâi suferințele fizice pe care le-a suferit Mântuitorul în timpul patimilor, descriindu-le ca pe cele cinci cuțite care l-au străpuns pe Isus Christos, Dumnezeu și om în același timp, "" Primul tip de cuțit a fost cruzimea perversă a celor a căror inimă se îndreptase cu îndărătnicie împotriva Lui."" Al
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
aflăm foarte înaintați, primejdios de înaintați în întuneric"". Cu toate că Fericita Angela și-a prezentat viziunile în mod sistematic pentru credincioșii din jurul ei, pe care îi instruia, elementele acestor viziuni nu au fost încorporate în învățătura uzuală a bisericii catolice cu privire la Patimile lui Christos. În "Drumul Crucii" din jurul Colosseumului, condus de papa Ioan Paul al II-lea în Vinerea Mare din 1983, acesta a citit pasaje din lucrările Fericitei Angela da Foligno, care prezentau viziunea ei referitoare la patimilor lui Christos. Cu prilejul
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
a bisericii catolice cu privire la Patimile lui Christos. În "Drumul Crucii" din jurul Colosseumului, condus de papa Ioan Paul al II-lea în Vinerea Mare din 1983, acesta a citit pasaje din lucrările Fericitei Angela da Foligno, care prezentau viziunea ei referitoare la patimilor lui Christos. Cu prilejul sărbătoririi a șapte sute de ani de la conversiunea și moartea Angelei de Foligno au avut loc numeroase manifestări care au redeșteptat interesul pentru viața și opera Fericitei Angela. Astfel au fost publicate mai multe ediții critice ale
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
știe că nu va poseda nici odată obiectul patimei sale? Este evident că nu prevedea viitorul, pentru că nu aceia, ce are să i se întîmple, nu era Dumnezeu, pentru că s-a lăsat amăgit de o fată. Știut este că avu mare patimă pentru Narcis și i-a zdrobit capul cu o lovitură de lance. Nu tot acest pretins zeu împreună cu Neptun se făcură unul și se tocmiră să facă zidurile unui oraș? Și tu ceri să jertfesc unei asemenea divinități? Nu cumva
Acachie mărturisitorul () [Corola-website/Science/308839_a_310168]
-
luat în considerare. Claudette Colbert a câștigat premiul pentru "S-a întâmplat într-o noapte", dar vâlva a dus la o schimbare în procedura de votare de anul următor. Davis a apărut în rolul unei actrițe cu probleme în filmul "Patima" (1935), primind recenzii foarte bune. E. Arnot Robertson a scris în "Picture Post": „Cred că Bette Davis ar fi fost arsă pe rug dacă ar fi trăit acum două - trei sute de ani. Când o vezi, ai impresia stranie că este
Bette Davis () [Corola-website/Science/308844_a_310173]
-
depășit performanța: Meryl Streep (16 nominalizări și trei statuete câștigate), Katherine Hepburn (14 nominalizări și 4 statuete), Jack Nicholson (12 nominalizări și 3 câștiguri) și Laurence Olivier (10 nominalizări și o statuetă). Steven Spielberg a cumpărat Oscarurile lui Davis pentru "Patima" (1935) și "Jezebel" (1938) când au fost oferite la licitație, oferind pentru ele 207.500$, respectiv 578.000$, returnându-le AMPAS.
Bette Davis () [Corola-website/Science/308844_a_310173]
-
sunt acoperiți cu brâuri verticale bogat cioplite ce se unesc peste tocul ușii printr-o funie arcuită cu o cruce în mijloc. Crucea încadrată de două rozete laterale pare a fi o chintesență a temei calendarului creștin, crucea semnificând comemorarea Patimilor iar rozetele cele două solstiții solare. Compoziția portalului de la intrare trebuie păstrată în memorie atunci când dorim să mergem pe urmele meșterului itinerant de la Bălan Josani. Pe acesta îl putem identifica cu "meșterul Popa Toader" care a semnat un portal aproape
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
dintre naos și pronaos este compact, nefiind practicate în acesta orificii pentru audierea slujbei de către cei aflați în pronaos. Naosul este acoperit cu o boltă semicilindrică. În această încăpere programul iconografic este dominat de scene din viața domnului nostru Isus Hristos. Patimile Mântuitorului ocupă zona mediană a înălțimii naosului. Pe timpanul de vest, cu care se încheie bolta naosului, sunt prezentate o serie de scene descrise în Vechiul Testament, scene cum ar fi Facerea lui Adam, Ispitirea lui Adam și Eva de către diavol
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
secolului XIX, biserica a fost pictată, tradiția atribuind opera de înfrumusețare lui Ioan Prodan, asemănându-se foarte mult cu pictura bisericii din Bârsa, pictată de același artist. În naos, pe pereții laterali și pe boltă, se regăsesc scene biblice, ca Patimile Mântuitorului, Înălțarea Domnului, dar și portrete ale Sfântului Ilie și Sfântului Petru. De-a lungul vremii, biserica a suferit lucrări de renovare. În anul 1783, a fost reacoperită cu șindrilă de „Meșteru Lazăru”. O nouă refacere a acoperișului are loc
Biserica de lemn din Bulgari () [Corola-website/Science/309787_a_311116]
-
de nord a pronaosului. Reprezentările în medalioane a principalelor defecte umane: Dușmănia (Zavistia), Lăcomia sau Curvia sunt așezate deasupra scenelor la care sunt supuși păcătoșii. În naos, pereții încă poartă chipurile sfinților mucenici. Pe bolta naosului sunt reprezentate episoade din patimile și minunile lui Isus Hristos. De asemenea, pe mijlocul bolții, în medalioane sunt reprezentați Dumnezeu Tatăl și Isus Hristos. Ușile diaconești, care în prezent nu se mai găsesc în biserică aveau reprezentați pe patriarhul Petre (ușa spre proscomidiar) respectiv pe patriarhul Aron
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
tăvănit se mai pot recunoaște urmele unei "Judecăți de Apoi", pe peretele de sud a pronaosului regăsindu-se imaginea Morții. Tot în pronaos se pot distinge figurile mironosițelor. În naosul acoperit de o boltă semicilindrică se pot distinge fragmente din Patimile lui Isus. În altar, care este acoperit de o boltă semicilindrică terminată spre răsărit cu un timpan, sunt zugraviți Sfinți Părinți iar pe peretele de nord este prezentată scena răstignirii. Trecerea din naos în absida altarului se face pe două
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
cu caractere chirilice, numele celui reprezentat. În spațiile dintre evangheliști au fost reprezentate "Mutarea lui Enoch" respectiv "Sfântul Ilie" într-un car tras de doi cai. Pe fiecare parte a naosului sunt așezate în rând tablouri ce prezintă scene din patimile Mântuitorului. De remarcat faptul că în partea inferioară a tabloului este scris în limba română, cu caractere chirilice și în limba latină versetul din evanghelie reprezentat. Iconostarul conține, pe lângă icoanele împărătești obișnuite, un singur nivel în care sunt reprezentați cei
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
spațiul cel mai generos pentru decorul mural. Bolta cuprinde în ax o compoziție decorativă, pe Isus Pantocrator, imaginea celor 4 vânturi, pe care le păzesc îngerii, după care se succed pe poalele bolții, scene din viața lui Isus și din Patimi: Botezul, Rugăciunea lui Isus, Samariteanca la fântână, Spălarea picioarelor ucenicilor săi, Cina cea de Taină. O parte din pictura bolții a fost distrusă, iar partea spre pronaos, dispărută. Pereții de nord si sud prezintă mucenicii, într-un ritm vertical al
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
aparținea arhidiaconatului Vimei. 1742: Circulația cărților de cult tipărite peste Carpați, e confirmată și de gestul preotului Luca din Răstoci, care în 1742 a copiat "Triodul săptămînii mari", tipărit la București în 1726. Preotul din Răstoci a mai adăugat tălmăcirea patimilor și molitva Paștilor. Tradiția ortodoxă era deci puternică între românii din Nordul Transilvaniei. Dar mai mult ca orice, gestul popii Luca a fost un veritabil act de cultură pentru acele vremuri. A citi sătenilor, seară de seară și an de
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
s-a făcut cu mare exactitate, utilizându-se chiar cerneala roșie pentru indicațiile tipicorale. Popa Luca n-a fost însă doar un copist mecanic. La titlul cărții: Trei cântări ce cuprinde în sine slujba ce să cuvine a săptămânii sfintelor patimi din sâmbăta dreptului Lazăr până în seara sfintei și luminatei zi a învierii domnului nostru I.Hs ” ...popa a mai adăugat ”...acum început în anul domnului nostru Is.Hs. 1742 m(e)s(e)ț(a) ghemarie 12 zile". O intercalare
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
mucenici. Folosirea intensă a culorii albe a pulsat multă viață într-un câmp coloristic puțin avantajat de lumina micilor ferestre. Portretele sfinților sunt bine individualizate. Dar ceea ce dă măsura adevăratei măiestrii e suita de tablouri realizate pe linia ferestrelor înfățișând patimile lui Cristos. Scenele sunt de un mare dinamism și expresivitate. Invită la profundă meditație textele de sub aceste scene. Ele au fost scrise în limba română, cu chirilice, dar și în limba latină. Departe de a fi doar o vanitoasă demonstrație
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]