8,144 matches
-
descoperim care este aceast] funcție, vom putea afla foarte usor ce înseamn] a fi un om bun. Convingerile religioase ale lui Geach l-au îndep]rtat de acest proiect în direcția unei teorii a eticii similare celei reg]site în Porunca Divin]. Ceilalți susțin]tori ai curentului și, în special, Midgley au preluat misiunea de a dezvolta aceste idei în context laic și biologic. Plecând de la cercet]ri etologice, el susține c], dat] fiind natură uman], exist] anumite constrângeri asupra tipurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
psihologie. (Vezi observațiile lui William Frankena asupra unei abord]ri similare atribuite lui Dietrich von Hildebrand în Frankena, 1981, p. 309). Un mod mai interesant de a înțelege etică că depinzând de religie ar fi pe baza unei „Teorii a Poruncii Divine” a eticii, identificând binele moral cu voia lui Dumnezeu sau cu poruncile Sale. În forma sa cea mai pertinent], aceasta este o teorie despre sensul în sine al cuvintelor - ceea ce Jonathan Harrison a numit teoria „lingvistic]”. Ideea ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dietrich von Hildebrand în Frankena, 1981, p. 309). Un mod mai interesant de a înțelege etică că depinzând de religie ar fi pe baza unei „Teorii a Poruncii Divine” a eticii, identificând binele moral cu voia lui Dumnezeu sau cu poruncile Sale. În forma sa cea mai pertinent], aceasta este o teorie despre sensul în sine al cuvintelor - ceea ce Jonathan Harrison a numit teoria „lingvistic]”. Ideea ar fi nu doar c] voia lui Dumnezeu și binele coincid, lucru care ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
degrab] c] binele și voia lui Dumnezeu sunt unul și același lucru, c] a fi bun din punct de vedere moral înseamn], prin definiție, s] fii așa cum dorește Dumnezeu. O problem] generat] de o versiune atât de pertinent] a „Teoriei Poruncii Divine”, conform c]reia expresia „bine” are (aproximativ) aceeași semnificație cu expresia „voința lui Dumnezeu” este aceea c] „Dumnezeu este bun” devine o tautologie aparent lipsit] de valoare. Bun]tatea lui Dumnezeu nu ar fi mai remarcabil] decât, s] spunem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi acceptabil pentru teiști care consider] afirmația „Dumnezeu este bun” ca fiind mai semnificativ] și conținând mai mult] informație decât afirmația potrivit c]reia cercurile sunt rotunde (vezi capitolul 37, „Naturalismul”). În orice caz, aceast] versiune lingvistic] a „Teoriei Poruncii Divine” pune probleme în ceea ce privește faptul aparent c] mulți oameni au concepții despre ceea ce este bine din punct de vedere moral f]r] a avea concepțiile corespunz]toare despre voința lui Dumnezeu. Această înseamn] c], aparent, nu exist] o penurie de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
avea concepțiile corespunz]toare despre voința lui Dumnezeu. Această înseamn] c], aparent, nu exist] o penurie de atei și agnostici care, în ciuda lipsei lor de credinț] în Dumnezeu, nu prezint] o lips] de concepte morale. Susțin]torii Teoriei lingvistice a Poruncii Divine ar putea s] își mențin] poziția, negând faptul c] asemenea oameni exist] într-adev]r. Am putea specula c] cei care par a fi atei p]trunși de idei morale fie nu sunt atei cu adev]rât, fie nu au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
simplu nega faptul c] binele este definit prin raportare la Dumnezeu, lucru care într-adev]r exclude posibilitatea de avea percepții despre bine în lipsă percepțiilor despre Dumnezeu.) Un alt mod de a trata problemă cu care s-a confruntat „Teoria Poruncii Divine” ca urmare a existenței nonteiștilor morali este sugerat de Robert Adams, care, abordând aceast] problem], limiteaz] scopul versiunii modificate a teoriei la un discurs etic religios iudeo-creștin (1981, p. 319) și sugereaz] c] ceea ce vor s] spun] teiștii și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de o parte, același lucru sau, pe de alt] parte, un lucru cu totul diferit (p. 342). Această înseamn] c], în fața existenței de net]g]duit a ateilor p]trunși de idei morale și a agnosticilor, Adams admite c] „Teoria Poruncii Divine” nu poate fi o reprezentare corect] a ceea ce înțelegem cu toții prin termeni morali. Deci, de la bun început, el își propune sarcina mai modest] de a dezvolta teoria doar ca o pe relatare a ceea ce el și teiștii p]trunși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teiștii p]trunși de aceleași idei înțeleg prin termeni morali, sperând, prin urmare, s] arate c] ceea ce vor s] spun] teiștii și nonteiștii este, cel puțin în mare, același lucru, în ciuda unor diferențe semnificative. O cale mai ușoar] pentru teoreticienii „Poruncii Divine” ar putea fi abandonarea versiunii lingvistice în favoarea a unei versiuni extinse mai moderne, ținând totuși cont de faptul c] binele și voia lui Dumnezeu nu sunt unul și același lucru, ajungând s] reprezinte același lucru: Dumnezeu voiește tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ajungând s] reprezinte același lucru: Dumnezeu voiește tot ceea ce este bine și tot ceea ce voiește Dumnezeu este bine. Acest lucru produce echivalentă dorit] f]r] a face apel la aspectele semantice problematice. Dar chiar și în aceast] form] modest], „Teoria Poruncii Divine” ridic] inc] multe obiecții. Un lucru este sigur, o mare parte din ceea ce numim porunca lui Dumnezeu, de la practicile rituale pan] la s]rb]torirea sabatului, pare s] nu fie același lucru cu ceea ce înțelegem în mod obișnuit prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este bine. Acest lucru produce echivalentă dorit] f]r] a face apel la aspectele semantice problematice. Dar chiar și în aceast] form] modest], „Teoria Poruncii Divine” ridic] inc] multe obiecții. Un lucru este sigur, o mare parte din ceea ce numim porunca lui Dumnezeu, de la practicile rituale pan] la s]rb]torirea sabatului, pare s] nu fie același lucru cu ceea ce înțelegem în mod obișnuit prin moral]. (Bineînțeles, ceea ce înțelegem în mod obișnuit nu este neap]rât și corect.) În m]sura
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
același lucru cu ceea ce înțelegem în mod obișnuit prin moral]. (Bineînțeles, ceea ce înțelegem în mod obișnuit nu este neap]rât și corect.) În m]sura în care este posibil s] deosebim o concepție a moralei ce caracterizeaz] doar unele dintre poruncile lui Dumnezeu, cum ar fi cele privind crimă și furtul, dar nu și de alte porunci divine, cum ar fi cele care necesit] îndeplinirea ritualurilor, „Teoriei Poruncii Divine” eșueaz]. În afar] de aceast] problem] legat] de menținerea echivalentei, „Teoria Poruncii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu este neap]rât și corect.) În m]sura în care este posibil s] deosebim o concepție a moralei ce caracterizeaz] doar unele dintre poruncile lui Dumnezeu, cum ar fi cele privind crimă și furtul, dar nu și de alte porunci divine, cum ar fi cele care necesit] îndeplinirea ritualurilor, „Teoriei Poruncii Divine” eșueaz]. În afar] de aceast] problem] legat] de menținerea echivalentei, „Teoria Poruncii Divine” se confrunt] cu probleme mai serioase, v]zute în mod tradițional că ap]rute din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este posibil s] deosebim o concepție a moralei ce caracterizeaz] doar unele dintre poruncile lui Dumnezeu, cum ar fi cele privind crimă și furtul, dar nu și de alte porunci divine, cum ar fi cele care necesit] îndeplinirea ritualurilor, „Teoriei Poruncii Divine” eșueaz]. În afar] de aceast] problem] legat] de menținerea echivalentei, „Teoria Poruncii Divine” se confrunt] cu probleme mai serioase, v]zute în mod tradițional că ap]rute din dilemă pus] de Platon în Euthyphros (10a): „Iubesc zeii sfințenia pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poruncile lui Dumnezeu, cum ar fi cele privind crimă și furtul, dar nu și de alte porunci divine, cum ar fi cele care necesit] îndeplinirea ritualurilor, „Teoriei Poruncii Divine” eșueaz]. În afar] de aceast] problem] legat] de menținerea echivalentei, „Teoria Poruncii Divine” se confrunt] cu probleme mai serioase, v]zute în mod tradițional că ap]rute din dilemă pus] de Platon în Euthyphros (10a): „Iubesc zeii sfințenia pentru c] este sfânt] sau este sfânt] pentru c] o iubesc ei?”. Sau, în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vezi capitolul 2, „Etică Evului Mediu și a Renașterii”). Respingând aceast] consecinț] ca fiind de neacceptat datorit] nepotrivirii cu folosirea obișnuit] a termenilor morali (cel putin printre credincioșii p]trunși de aceste idei), Adams se str]duiește s] salveze „Teoria Poruncii Divine” prin modificarea ei într-un fel care ar evita acest rezultat inacceptabil. În acest scop, el își propune s] controleze leg]tură dintre voia lui Dumnezeu și bine întemeind-o pe presupunerea c] Dumnezeu ne iubește. În timp ce el o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
variante. Deci arbitrariul binelui rezultat din faptul c] acesta este determinat pur și simplu de Dumnezeu pare s] nu pun] probleme, atâta timp cât doar binele contingent, dat de adev]rurile morale contingențe, este luat în considerare. Care este deci soarta „Teoriei Poruncii Divine”? Deși teoria pare s] fie greu de susținut că o teorie general] a înțelegerii, o versiune expus] corespunz]tor ar putea fi plauzibil] pentru teiștii preg]titi s] se împace cu dilemă din Euthyphros. Depinzând de intuițiile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai direct de a vedea cunoașterea moral] că depinzând de Dumnezeu ar fi probabil prin susținerea faptului c] este imposibil s] deții o cunoaștere moral] f]r] a-L cunoaște pe Dumnezeu. Deși o astfel de abordare nu implic] „Teoria Poruncii Divine”, în mod evident acestea s-ar potrivi. În orice caz, prevalența nonteiștilor morali ridic] din nou o problem]. Par s] existe destui oameni care știu c], de exemplu, crima este un lucru r]u, f]r] s] știe (sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] știe (sau f]r] că m]car s] cread]) ceva legat de Dumnezeu. Neizbutind s] nege afirmațiile atee și agnostice ale acestor teiști morali prima facie (o opțiune neplauzibil] în discuția de mai sus despre versiunea lingvistic] a „Teoriei Poruncii Divine”), cei care susțin c] întreaga cunoașterea moral] depinde de cunoașterea de sau despre Dumnezeu își pot argumenta poziția în cel puțin dou] feluri. Un punct de vedere ar fi sl]birea leg]turii dintre cunoașterea moral] și cunoașterea necesar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea depinde etică de religie, ar putea fi util de reținut spre ce și spre cine țintesc aceste argumente. Aproape întreaga discuție de aici s-a referit la compatibilitatea teismului cu teoriile teiste despre etic], mai ales cu „Teoriile Poruncii Divine”. Principala preocupare a fost reconcilierea concepțiilor și intuiților despre moral] cu percepțiile și intuițiile despre Dumnezeu, despre bun]tatea și puterea Să. În mod normal, aceste argumente au cea mai mare semnificație pentru cei care împ]rt]șesc percepții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Aceste fragmente de viață politică, redate cu un mare grad de generalitate, sunt exemplificate însă prin pilde și prin parabole biblice. Spre exemplu, plecând de la interesanta alegorie sfat boieresc - grădină, Neagoe construiește, pe suportul moralei creștine și al celor 10 porunci, o etică asemănătoare ca tonalitate cu învățăturile christice, părăsind realitatea. Traseul comportamental al domnului îl urmează îndeaproape pe cel al lui Iisus și pe al apostolilor săi; ales de divinitate, tânărul voievod este așezat în imediata descendență a Mântuitorului, având
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
vrei să fii singur. Vrei să visezi, dar în ritm melodic.Cu presimțirea unei încercări plăcute, te apropii de raft : sute de nume, sute de ochi răbdători și tăcuți, caută privirea cercetătorului, întocmai ca sclavele din harem, care, smerite, așteaptă porunca stăpânului și se simt fericite când sunt alese. CARTEA-UN UNIVERS ÎN AȘTEPTARE Cartea este lucrul cel mai de preț, obiectul pe care toată lumea îl îndrăgește. Nu cred că există om pe lume care să nu fi folosit vreodată o
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
să le schimbe soarta. Întrebarea care rămânea, pentru fiecare creștin, era cum vom ști dacă am fost salvați prin grația lui Dumnezeu. În timp ce nimeni nu poate să știe vreodată, Calvin credea că cei care au fost mântuiți vor satisface toate poruncile Domnului cu zel, nu pentru că le va asigura mântuirea, ci pentru că aceasta este dorința Sa. În plus, fiecare dintre noi are obligația să creadă că am fost aleși și să se comporte În mod corespunzător. O Îndeplinire constantă a Îndatoririlor
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
omorurile inevitabile, dacă toate femeile ar fi comune, dar care ne interzic În mod expres să furăm sau chiar numai să dorim bunul altcuiva”8. Bodin le reamintea cititorilor săi că furtul este interzis de Dumnezeu. De ce ar include Dumnezeu porunca „Să nu furi” dacă el nu intenționa să Îmbrățișeze conceptul de proprietate privată? se Întreba Bodin. Bodin continuă să remarce că familia - o instituție naturală - este clădită pe proprietatea privată iar statul, la rândul său, este clădit pe familie 9
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
noțiunile noastre curente de moralitate, cel puțin În Vest, este că sunt prea liniare și localizate pentru a condiționa un comportament ale cărui efecte sunt adeseori Îndepărtate, cu rază mare de acțiune și sistemice. Moralitatea occidentală derivă dintre cele Zece Porunci. Iudaismul, creștinismul și islamismul toate subscriu la ce am putea numi o moralitate bazată pe prejudicii intime, verificabile și cauzale. Omorul, tâlhăria, mărturia falsă și adulterul sunt acte ușor de identificat, comise de o persoană sau de un grup, Împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]