8,847 matches
-
cu cele 2/3 posterioare tuberculul extern al calcaneului, care este mărainit, atât deasupra cât și dedesubt, de câte un șanț, prin care trec tendoanele peronierilor; - fața internă formează șanțul calcanean prin care trec tendoanele, vasele și nervii din reaiunea posterioară a aambei spre reaiunea plantară; în partea superioară șanțul este delimitat de apofiza calcaneană (sustentaculum tali) care la bază este mărginită de un șanț prin care trece tendonul flexorului propriu a\ deaetului mare și flexorul comun al degetelor; - fața anterioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
plantară; în partea superioară șanțul este delimitat de apofiza calcaneană (sustentaculum tali) care la bază este mărginită de un șanț prin care trece tendonul flexorului propriu a\ deaetului mare și flexorul comun al degetelor; - fața anterioară: se articulează cu fața posterioară a cuboidului -fața posterioară: este netedă în jumătatea superioară, unde este acoperită de bursa seroasă, și rugoasă în jumătatea inferioară, unde se inseră tendonul lui Achile. 1. Tuberozitatea falangei distale 2. Falanga distală 3. Capul falangan 4. Corpul falangan 5
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
șanțul este delimitat de apofiza calcaneană (sustentaculum tali) care la bază este mărginită de un șanț prin care trece tendonul flexorului propriu a\ deaetului mare și flexorul comun al degetelor; - fața anterioară: se articulează cu fața posterioară a cuboidului -fața posterioară: este netedă în jumătatea superioară, unde este acoperită de bursa seroasă, și rugoasă în jumătatea inferioară, unde se inseră tendonul lui Achile. 1. Tuberozitatea falangei distale 2. Falanga distală 3. Capul falangan 4. Corpul falangan 5. Falanga proximală 6. Baza
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchiul pedios. Fața inferioară prezintă tuberozitatea sau creasta cuboidului pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian. Creasta împarte acestă față în două porțiuni: -una anterioară, care prezintă șanțul cuboidului, oblic înainte și înăuntru, prin care trece tendonul lungului peronier lateral; -alta posterioară, rugoasă pentru inserțiile musculare. Fața posterioară servește pentru articularea cu calcaneul. Fața anterioară este împărțită în două porțiuni care se vor articula cu al patrulea și al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu teaumentele. Fața internă prezintă fațete articulare pentru
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sau creasta cuboidului pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian. Creasta împarte acestă față în două porțiuni: -una anterioară, care prezintă șanțul cuboidului, oblic înainte și înăuntru, prin care trece tendonul lungului peronier lateral; -alta posterioară, rugoasă pentru inserțiile musculare. Fața posterioară servește pentru articularea cu calcaneul. Fața anterioară este împărțită în două porțiuni care se vor articula cu al patrulea și al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu teaumentele. Fața internă prezintă fațete articulare pentru al treilea cuneiform și scafoid. SCAFOIDUL
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu teaumentele. Fața internă prezintă fațete articulare pentru al treilea cuneiform și scafoid. SCAFOIDUL (OS NAVICULARE) Scafoidul este un os scurt, turtit dinainte înapoi, cuprins între capul talusului, cuboid și cele trei cuneiforme. Fața posterioară este concavă și se articulează cu astraaalul. Fața anterioară prezintă trei fețe prin care se articulează cu cele trei oase cuneiforme. Fața dorsală face parte din dorsul piciorului. Fața plantară face parte din plantă. Fața medială prezintă tuberculul navicularului. Fața
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
OASELE CUNEIFORME (OSSA CUNEIFORMIA) Oasele cuneiforme sunt în număr de trei, numite din interior spre exterior: primul, al doilea și al treilea cuneiform. Primul cuneiform (marele cuneiform) are forma unui cui, cu baza situată inferioar și vârful superior. Prin fața lui posterioară se articulează cu fațeta internă de pe fața anterioară a scafoidului. Prin fața anterioară se articulează cu primul metatarsian. Fața externă prezintă două suprafețe articulare pentru al doilea metatarsian și cel de al doilea cuneiform. Fața internă corespunde marainii interne a piciorului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prezintă două suprafețe articulare pentru al doilea metatarsian și cel de al doilea cuneiform. Fața internă corespunde marainii interne a piciorului. Al doilea cuneiform sau micul cuneiform are forma unui cub, cu baza în sus și vârful în jos. Fața posterioară se articulează cu fațeta mijlocie a feței anterioare a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al doilea metatarsian. Fața internă se articulează cu primul cuneiform. Fața externă se articulează cu cel de al treilea cuneiform. Al treilea cuneiform
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se articulează cu cel de al doilea metatarsian. Fața internă se articulează cu primul cuneiform. Fața externă se articulează cu cel de al treilea cuneiform. Al treilea cuneiform sau cuneiformul mijlociu are aceeași formă și direcție ca și precedentul. Fața posterioară se articulează cu fațeta externă a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al treilea metatarsian. Fața internă prezintă două fațete articulare pentru al doilea metatarsian și al doilea cuneiform. Fața externă se articulează cu cuboidul și cu cel
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Scheletul piciorului - aspectul plantar 1. Falanga distală 2. Falanga medie 3. Falanga proximală 4. Capul metatarsianului V 5. Corpul metatarsianului V 6. Tuberozitatea metatarsianului V 7. Șanțul profund de la nivelul cuboidului 8. Cuboidul 9. Calcaneul 10. Tuberozitatea calcaneană 11. Procesul posterior al astragalului 12. Șanțul flexorului lung al halucelui 13. Sustentaculum tali 14. Astragalul 15. Tuberozitatea navicularului 16. Navicularul 17. Cuneiformul lateral 18. Cuneiformul intermediar 19. Cuneiformul medial 20. Tuberozitatea metatarsianului I 21. Spații interosoase metatarsiene 22. Oase sesamoide Al doilea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Navicularul 17. Cuneiformul lateral 18. Cuneiformul intermediar 19. Cuneiformul medial 20. Tuberozitatea metatarsianului I 21. Spații interosoase metatarsiene 22. Oase sesamoide Al doilea cuneiform sau micul cuneiform are forma unui cub, cu baza în sus și vârful în jos. Fața posterioară se articulează cu fațeta mijlocie a feței anterioare a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al doilea metatarsian. Fața internă se articulează cu primul cuneiform. Fața externă se articulează cu cel de al treilea cuneiform. Al treilea cuneiform
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se articulează cu cel de al doilea metatarsian. Fața internă se articulează cu primul cuneiform. Fața externă se articulează cu cel de al treilea cuneiform. Al treilea cuneiform sau cuneiformul mijlociu are aceeași formă și direcție ca și precedentul. Fața posterioară se articulează cu fațeta externă a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al treilea metatarsian. Fața internă prezintă două fațete articulare pentru al doilea metatarsian și al doilea cuneiform. Fața externă se articulează cu cuboidul și cu cel
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
metatarsiene sunt oase lunai în număr de cinci, numerotarea lor se face din spre linia medială spre cea laterală a piciorului. Caracteristici generale. Corpul este prismatic, triunghiular cu câte o fa] ă dorsală, una laterală și alta medială. Baza (extremitatea posterioară) se articulează cu oasele tarsului și cu oasele metatarsiene învecinate. Capul (extremitatea anterioară) este turtită în sens transversal și se articulează cu falanga proximală. Particularită]i ale metatarsienilor. Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este mică și are formă de potcoavă. Piciorul la om este foarte bine adaptat atât func] iei de sus]inere cât și celei de mișcare prin prezen]a bol]ii plantare. Bolta plantară prezintă trei stâlpi de sus]inere: 1. posterior: tuberozitatea calcaneului, 2. antero-medial: capul metatarsienilor I, II, II, 3. antero-lateral: capul metatarsienilor IV și V. Stâlpii sunt uni]i prin două arcuri longitudinale (3, 11, 13): 1. arcul lateral: calcaneu, cuboid, metatarsienii IV și V, 2. arcul medial : calcaneu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fibros (annulus fibrosus) dispus la periferie, ce aderă la cartilajul hialin al celorlalte suprafețe articulare, fiind format din lamele fibroase periferic și d tip fibrocartilaainoas în centru, dispuse concentric; - un nucleu pulpos (nucleus pulposus) dispus în interior mai aproape de marainea posterioară decât de cea anterioară; acesta este inextensibil, incompresibil, dar, ușor deformabil și cu mare afinitate pentru apă. Mijloacele de unire: - pentru corpurile vertebrale: - liaamentele lonaitudinale anterioare (lia. lonaitudinale anterius) dispuse pe fața anterioară a corpurilor vertebrale, - liaamentele lonaitudinale posterioare (lia
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
marainea posterioară decât de cea anterioară; acesta este inextensibil, incompresibil, dar, ușor deformabil și cu mare afinitate pentru apă. Mijloacele de unire: - pentru corpurile vertebrale: - liaamentele lonaitudinale anterioare (lia. lonaitudinale anterius) dispuse pe fața anterioară a corpurilor vertebrale, - liaamentele lonaitudinale posterioare (lia. lonaitudinale posterius) sunt situate pe fața posterioară a corpurilor vertebrale în canalul vertebral dar, anterior față de măduva spinării acoperită de dura mater, - pentru lamelele vertebrale: liaamentele aalbene, - pentru procesele spinoase: - liaamentele interspinoase: unește marainile a două procese spinoase vecine
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inextensibil, incompresibil, dar, ușor deformabil și cu mare afinitate pentru apă. Mijloacele de unire: - pentru corpurile vertebrale: - liaamentele lonaitudinale anterioare (lia. lonaitudinale anterius) dispuse pe fața anterioară a corpurilor vertebrale, - liaamentele lonaitudinale posterioare (lia. lonaitudinale posterius) sunt situate pe fața posterioară a corpurilor vertebrale în canalul vertebral dar, anterior față de măduva spinării acoperită de dura mater, - pentru lamelele vertebrale: liaamentele aalbene, - pentru procesele spinoase: - liaamentele interspinoase: unește marainile a două procese spinoase vecine; - liaamentele supraspinoase: unește vârfurile proceselor spinoase; în reaiunea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mai bine reprezentat în reaiunea toracică. A. 2. Articulațiile proceselor articulare (juncturae ziaapophyseales) Articulațiile proceselor articulare sunt diartroze. Suprafețele articulare sunt diferite aeometric pentru reaiunile coloanei vertebrale și sunt acoperite de cartilaj hialin. Capsula articulară este mai solidă în reaiunea posterioară. B. Articulațiile vertebrelor false B. 1. Articulația lombo-sacrată (junturae lumbosacralis) Articulația lombo-sacrată se realizează între vertebra L5 și baza osului sacrum, fiind prevăzută cu un disc intervertebral și liaamente lonaitudinale. B. 2. Articulația sacroco-cciaiană (juncturae sacrococcyaea) Articulația sacroco-cciaiană se realizează
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fiind prevăzută cu un disc intervertebral și liaamente lonaitudinale. B. 2. Articulația sacroco-cciaiană (juncturae sacrococcyaea) Articulația sacroco-cciaiană se realizează între fața ovală a osului sacrum și fața concavă a bazei coccisului. Mijloacele de unire sunt reprezentate de liaamentele: sacrococciaiene (anterior, posterior superficial, posterior superficial, lateral). C. Articulațiile coloanei vertebrale cu craniul C. 1. Articulația atlanto-occipitală este o articulație bicondiliană formată între masele laterale ale atlasului și condilul occipital. Capsula articulară împreună cu membrana atlantooccipitală anterioară și posterioară reprezintă mijloacele de unire pentru
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu un disc intervertebral și liaamente lonaitudinale. B. 2. Articulația sacroco-cciaiană (juncturae sacrococcyaea) Articulația sacroco-cciaiană se realizează între fața ovală a osului sacrum și fața concavă a bazei coccisului. Mijloacele de unire sunt reprezentate de liaamentele: sacrococciaiene (anterior, posterior superficial, posterior superficial, lateral). C. Articulațiile coloanei vertebrale cu craniul C. 1. Articulația atlanto-occipitală este o articulație bicondiliană formată între masele laterale ale atlasului și condilul occipital. Capsula articulară împreună cu membrana atlantooccipitală anterioară și posterioară reprezintă mijloacele de unire pentru această articulație
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
reprezentate de liaamentele: sacrococciaiene (anterior, posterior superficial, posterior superficial, lateral). C. Articulațiile coloanei vertebrale cu craniul C. 1. Articulația atlanto-occipitală este o articulație bicondiliană formată între masele laterale ale atlasului și condilul occipital. Capsula articulară împreună cu membrana atlantooccipitală anterioară și posterioară reprezintă mijloacele de unire pentru această articulație. C. 2. Articulația atlanto-axoidiană mediană este o articulație trohoidăîntre vertebra axis și arcul anterior al vertebrei atlas. Capsula articulară împreună cu membrana tectoria, liaamentul cruciat, liaamentul alare, liaamentul vârfului dintelui atlasului sunt posibilitățile de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
capitis costae radiatum); - intraarticular al capului coastei (lia. capitis costae intraarticulare). 2. Articulația costotransversală (articulation costotransversarie) Articulația costotransversală este o diartroză realizată între fața procesului transvers și cea a tuberculului transvers. Capsula articulară este subțire fiind întărită de liaamentele: - costotransvers posterior (lia. costotransversarium posterius); Artrologie - costotransvers superior (lig. costotransversarium superius); - lombocostal (lig. lumbocostale); - costotransvers lateral (lig. costotransversarium laterale). 3. Articulațiile costo-condrale (articulations costochondrales) Articulațiile costo-condrale sunt sincondroze între periostul costal și pericondrul cartilajului costal. 4. Articulațiile sterno-costale (articulations chondrosternales) Articulațiile sterno-costale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
aproape circular, care periferic aderă de aparatul capsulo-liaamentar. Prezența discului determină compartimentarea articulației în două: porțiunea menisco-sternală, medială și cea menisco-claviculară, laterală. Capsula articulară fibroconjuctivă înalobează suprafețele osoase acoperite de cartilaj și discul fibrocartilaainos. Atât partea anterioară cât și cea posterioară prezintă o structură mai rezistentă. Stratul intern al capsulei articulare (sinoviala) respectă compartimentarea internă a articulației. 1. Stern 2. Clavicula 3. Prima coastă 4. Liaamentul sterno-clavicular anterior 5. Liaamentul costo-clavicular 6. Liaamentul interclavicular La exteriorul capsulei, ca mijloc de întărire
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
costo-clavicular 6. Liaamentul interclavicular La exteriorul capsulei, ca mijloc de întărire articulară, sunt dispuse ligamentele: - sternoclavicular anterior (lia. sternoclaviculare anterius) care unește extremitatea medială a claviculei cu fața anterioară a manubriului sternal trecând peste fața anterioară a capsulei articulare; -sterno-clavicular posterior (liasternoclaviculare posterius) este o structură foarte rezistentă situată pe fa]a posterioară și externă a capsulei articulare; - inter-clavicular (lia. sternoclaviculare interclaviculare) situat în porțiunea superioară a articulației; este format din fibre superficiale, ce unesc extremitățile proximale ale celor două clavicule
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sunt dispuse ligamentele: - sternoclavicular anterior (lia. sternoclaviculare anterius) care unește extremitatea medială a claviculei cu fața anterioară a manubriului sternal trecând peste fața anterioară a capsulei articulare; -sterno-clavicular posterior (liasternoclaviculare posterius) este o structură foarte rezistentă situată pe fa]a posterioară și externă a capsulei articulare; - inter-clavicular (lia. sternoclaviculare interclaviculare) situat în porțiunea superioară a articulației; este format din fibre superficiale, ce unesc extremitățile proximale ale celor două clavicule între ele (este considerat ca liaament propriu-zis), și din fibre scurte profunde
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]