11,435 matches
-
schimbări de paradigmă, după ruptura radicală cu ideea europeană, generată de divizarea, timp de o jumătate de secol, a continentului nostru. Studiul își propune să analizeze originea și specificul Europei, precum și evoluția lentă a ideii europene, până în epoca modernă. Se relevă, de asemenea, modalitatea de afirmare, treptată, a conștiinței identității europene, ea fiind exprimată și prin elaborarea a numeroase proiecte de înfăptuire a unității instituțional-politice a Europei. Aceste proiecte au putut fi valorificate, în practică, în perioada postbelică. Originea și specificul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
care s-a corelat organic cu conținutul creștinismului evanghelic. Apoi, triburile germanice au favorizat întărirea și afirmarea libertății individuale, ca fundament al alcătuirii și funcționării societăților europene. În acest context, este important de amintit că marele filosof german Hegel a relevat specificitatea Europei prin conștiința libertății individuale apărută în interiorul ei și obiectivată prin voință și acțiune (Hegel, 1968, 409). Libertatea s-a promovat și s-a afirmat atât în conștiința europeană, cât și în structurile instituționale. Analizând caracteristicile Occidentului, filosoful german
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
certurile dintre creștinii latini și bizantini au fost puternice, în timpul cruciadei occidentale ofensive împotriva Islamului (secolele XI-XIV), după căderea Constantinopolului sub turci (1453), cruciada defensivă antiotomană generează forme de solidaritate politică și religioasă la nivelul întregii Europe. Este important de relevat că, dincolo de disputele politice și religioase, a existat un spațiu european comun pe plan cultural. În sânul comunităților creștine medievale, cultura clericală își reînnoiește sursele și formele odată cu afirmarea orașelor medievale (secolele XII-XIII), prin înglobarea tot mai largă a valorilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
se supune arbitrajului, celelalte state îl vor aduce la ascultare printr-o acțiune comună. Tot Adunarea era împuternicită să decidă momentul acțiunii comune antiotomane, să stabilească forțele participante, echipamentul necesar și conducătorii militari, locul de instruire etc. Este interesant de relevat că proiectul vorbea de unitatea Europei, incluzând atât partea occidentală, cât și orientală a continentului. El conținea o serie de idei care și-au găsit reflectarea în practica politică europeană de după cel de-al doilea război mondial: organisme politice și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
după unificarea Germaniei, vorbea de Europa numai în termenii echilibrului politic dintre marile puteri, echilibru care va fi rupt în 1914, când s-a comis prima „crimă contra Europei”, după expresia lui Romain Rolland. În acest context, este important de relevat că în aria central-europeană, frământată de confruntarea tendințelor naționale divergente, se formulează, încă de la mijlocul secolului al XIX-lea, proiecte de federalizare a monarhiei habsburgice, concepută ca o arie viitoare a Confederației dunărene. Este vorba de o recompunere a spațiului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
din țările în curs de dezvoltare). În decurs de câțiva ani însă, populația imigrantă tinde să adopte, odată cu modelele de consum și stilurile de viață ale populației rezidente, și comportamentul demografic al acesteia, în sensul reducerii fertilității. Analizele din domeniu relevă totuși că există deosebiri considerabile în sfera specificului populațiilor imigrante, în privința rapidității cu care acestea adoptă modelele demosociale ale societăților-gazdă. În Suedia, de exemplu, vârsta la care are loc prima naștere este similară pentru femeile suedeze și cele imigrante (Anderson
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
vizează de asemenea interesele grupului proxim (eventual ale familiei lărgite). De asemenea, rațiunile de emigrare ce țintesc spre maximizarea veniturilor persoanei/familiei au totuși în vedere riscurile asumate, precum și intențiile de a le minimiza. Studiile realizate până în prezent în domeniu relevă că efectele economice ale migrației internaționale, pentru țările receptoare de imigranți, sunt, în esență, de două tipuri: pe de o parte, aceasta influențează nivelul salariilor și oportunitățile de angajare în muncă ale populației autohtone, iar pe de altă parte, migrația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a ocupat posturi care, din diverse motive, nu au fost solicitate de autohtoni (în informatică, în serviciile de sănătate etc.) (Schiff, World Bank, 2006). În pofida unor opinii larg răspândite în rândurile populațiilor autohtone din țările dezvoltate, ultimele studii în domeniu relevă că, de fapt, și impactul migrației asupra nivelului salarial din țările de destinație este destul de marginal (Friedberg și Hunt, 1995, Brucker, 2002, ILO, 2004 ș.a.). În fapt, creșterea disponibilului de forță de muncă din imigrație se resimte mai ales în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Brucker, 2002, ILO, 2004 ș.a.). În fapt, creșterea disponibilului de forță de muncă din imigrație se resimte mai ales în domeniul ratei șomajului (populațiilor autohtone) din țările în care nivelul salariilor este relativ inflexibil. Totuși, și în acest domeniu studiile relevă că, prin creșterea consumului de bunuri și servicii, ca urmare a prezenței unui număr mare de imigranți, în fapt, are loc un efect de diminuare a ratei șomajului în rândurile populației autohtone (World Bank, 2006). La nivel global, influența economică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
World population...). În general, nivelul veniturilor provenind din munca emigranților îl depășește pe cel provenind din asistența oficială pentru dezvoltare (International Organization for Migration, 2005). Un studiu al Băncii Mondiale realizat asupra a 71 de țări în curs de dezvoltare relevă că o creștere cu 10% a nivelului per capita al veniturilor provenind din munca în străinătate a condus la reducerea proporției populației care trăia în sărăcie cu 3,5% (World Bank, 2006). Bibliografie Carter, M. (2000). Fertility of Mexican Immigrant
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Burke, Thomas Carlyle, John Milton, T.S. Eliot, George Orwell, autori reprezentativi pentru orientarea conservatoare din gândirea britanică. De fiecare dată, Williams subliniază importanța transformărilor obiective și a impactului acestora asupra vieții spirituale de ansamblu, dar ține în mod deosebit să releve semnificația „reacțiilor noastre, raționale și afective, față de schimbarea condițiilor în viața noastră comună” (Williams, 1958, 295). Istoria ideii de cultură cumulează aceste răspunsuri și reacții apărute în contexte deosebite, de transformări dramatice. Răspunsuri care nu au fost altceva decât procese
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
secundară”, întrucât ea ar trebui să se raporteze la ceva existent, la realitate, la faptul că prima în ordinea importanței este această realitate, după care urmează comunicarea despre această realitate. Mai întâi viața și apoi evaluările și analizele acesteia. Williams relevă că noi degradăm esența comunicării și a proceselor pe care le implică aceasta acceptând formula activitate secundară. „Ea este, în sine, o cale majoră în care realitatea este continuu modelată și schimbată. Ceea ce numim societate nu este numai o rețea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
vizibil și în domeniul presei: de calitate și populară. Cum remarcă și autorul, situațiile din familii, din grupurile sociale mai mici sau mai largi nu sunt atât de puternic stratificate cum pare a sugera formula amintită. Cercetări de specialitate au relevat acest lucru și au semnalat mobilități semnificative, prefaceri, schimbări care estompează granițe foarte clar trasate. Era un timp când conținutul comunicării în această privință reflecta o realitate. Astăzi, acest conținut nu mai reflectă actuala distribuție și stratificare socială. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
înlănțuiri diferite, ia naștere un nou tip de comunicare, care trebuie recunoscut ca atare.” (Williams, 2003, 91). Această înlănțuire neîntreruptă prilejuiește o percepție similară din partea telespectatorului. Faptul că dispunem de televiziune acasă și că o putem utiliza în fiecare moment, relevă Williams, „încurajează audiența să o considere ca pe un flux nediferențiat. Telespectatorii par nu atât să privească la diferite programe de televiziune, cât, pur și simplu, să privească la televizor” (2003, 95). Poate această realitate, precizează Andrew Cristell, în zilele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Ca urmare a experienței războiului, propaganda capătă o conotație preponderent negativă, fiind privită cu neîncredere și cu teamă de către toată lumea. În general, cercetările dedicate acestui fenomen au ca punct de plecare tocmai aceste sentimente dominante și la nivel comun. După cum relevă J. Michael Sproule (1989, 233), analiza propagandei era înzestrată cu valoare teoretică și educațională, constituind un instrument prin care publicul să fie avertizat cu privire la influența socială exercitată de mass-media. În perioada interbelică, studiul propagandei va cunoaște o schimbare/tranziție de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
îndeajuns. După război, Lazarsfeld descoperă grupul ca tampon între mass-media și membrii audienței, iar această descoperire va contribui, printre alți factori, la împlinirea viziunii cu privire la „domeniul mai amplu al cercetării comunicării”. Cercetarea condusă de către Lazarsfeld în ținutul Erie (Ohio) va releva faptul că persoanele și grupurile sociale selectează informațiile despre campanie oferite de mass-media, că mass-media nu reușesc să atingă decât un număr redus de persoane, că grupurile reușesc să ridice un adevărat zid protector în fața influențelor mass-media. Rezultatele investigației vor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a atitudinilor politice, faptul că, independent de calitatea unei campanii electorale, votul este influențat de o serie de variabile „exterioare”, preexistente: statusul economico-social, religia, vârsta, rezidența. Variabilele vor fi reunite în sintagma indexul predispozițiilor politice, care influențează decisiv votul. Așadar, relevă Lazarsfeld, alegerea nu este operată deloc de către oameni, așa cum ar sugera titlul lucrării - Cum aleg oamenii..., ci de indexul predispozițiilor politice. Acesta nu influențează numai votul, ci și selectivitatea la mesajele mass-media. O predispoziție puternică, o convingere anterioară bine consolidată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
latente, de care alegătorii nu sunt pe deplin conștienți. Adunate, cele două efecte care vorbesc despre ce preexistă mesajului media, într-o formă mai mult sau mai puțin conștientizată, se înregistrează pe aproape 70% dintre votanți. Cercetarea coordonată de Lazarsfeld relevă și un alt fapt neașteptat: discuțiile față în față reprezentau o sursă de informații cel puțin la fel de importantă, dacă nu mai bogată, ca radioul și presa scrisă (firește că această descoperire trebuie înțeleasă în contextul respectiv, când mass-media nu cunoscuseră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
literatura de specialitate va numi paradigma efectelor limitate ale mass-media. O analiză mai atentă a lucrărilor lui Paul Lazarsfeld sugerează că o denumire mai corectă - sau oricum mai puțin susceptibilă de a naște interpretări - este paradigma efectelor nuanțate, deoarece sociologul relevă multe arii unde influența mass-media este semnificativă, directă, chiar atotputernică. Paul Lazarsfeld evidențiază faptul că mass-media influențează - fie chiar numai la nivel de temă pentru conversație - liderii grupurilor; că mass-media reușesc să convertească atunci când acordă importanță problemelor aparent inofensive, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
doctorat pe teme de comunicare. De asemenea, crește vizibilitatea domeniului, vizibilitate asigurată de numărul de publicații, conferințe și asociații de profil. Realizările de natură instituțională 4 nu ar fi fost posibile, evident, în afara realizărilor teoretice și de cercetare propriu-zise. Așa cum releva Everett M. Rogers atunci când își exprima nostalgia față de perioada de glorie a comunicării (1930-1970), eforturile de cercetare erau disparate în perioada pe care o privește cu nostalgie; cu toate acestea, se înregistrează piscuri teoretice, care cu greu vor fi egalate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și comunicarea participativă (Williams, 1983, 73). 1 Engl. Introduction to the Science of Sociology. 2 Speech Department. 3 National Society for the Study of Communication. 4 În același timp, ideea succesului instituțional al comunicării trebuie și ea nuanțată. Analiza noastră relevă faptul că, în perioada avută în vedere, a existat o confruntare între o perspectivă științifică asupra comunicării și una umanistă (comunicarea ca disciplină umanistă sau ca știință socială). Interesant este faptul că există și a treia perspectivă, în care comunicarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
care, încercând să găsească un răspuns pertinent la întrebarea "de ce se schimbă școlile atât de încet?" fiind vorba, evident, de școlile americane realiza în anii 70 un studiu comparativ între acestea și diferite întreprinderi comerciale sau industriale. Studiul i-a relevat faptul că, în general, sistemele de învățământ opun o rezistență mult mai mare față de inovații, dificultățile aparținând mediului intern al școlii. Singurele direcții de operare a schimbărilor în cadrul școlii sunt, în opinia celor mai mulți specialiști americani, executarea unor operații curente și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ColineleTutovei, după Condica Liuzilor din 1803, cu menționarea formelor de proprietate * * * Iată și câteva însemnări istorice, extrase de D.Gâlcă din Tezaurul Arhivistic Vasluian, privitoare la relațiile sociale ale satului Stâncășeni în prima jumătate a secolului 19: 31 martie 1840 relevă o scrisoare a lui Ioniță Oatu, postelnicel din satul Stâncășeni, vechil al răzeșilor de pe moșia Stâncășeni, prin care comunică Divanului Apelativ al Țării de Jos că din pricina pentru moșia Băncești, n-a putut veni la proces fiind bolnav (din Tezaurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
care este anterior lumii materiale. Logosul este de natură eternă și cuprinde lumea întreagă, împreună cu omul inteligibil. Este o lume care se pretează raporturilor numerice, simbolismului matematic care a fost susținut înainte de pitagoreici, care astăzi se numește numerologie. Philon a relevat mistica numărului 7, ca expresie legică naturală, cu care se completează cartea Genezei, unde completează trinitatea. El credea că astrele cerești sunt ființe, că influența lor este certă, dar că astrologia este o preocupare periculoasă. Philon a afirmat că sufletul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
terminologie proprie psihologiei tradiționale, precum "inteligență", "asociație", dar cu un nou înțeles. Desigur, despre domeniul psihologic al inteligenței a vorbit deja la vremea sa și Hobbes, considerând că ar fi de natură asociativă. De asemenea, tot anterior, Spencer i-a relevat universalitatea de manifestare, pusă în serviciul adaptării reușite la mediu. Dar pentru prima dată, prin Thorndike abordarea și valorificarea experimentală a inteligenței se fac fără a se apela la termenii de conștiință, de activitate "spirituală". Termenul de asociație, la care
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]