9,763 matches
-
să-l semnez. Nu am vrut și am scris în dreptul meu că nu sunt tâmplar. Am ieșit afară în curte și am strigat furioasă: 146 Nea Turuică, ia vino matale la mine să te întreb ceva. Să trăiți, a spus salutând militărește guardul, apărut într-o secundă. Arată-mi și mie ce ți-a dat secretarul pentru semnat prin comună. Nu am terminat încă și oricum nu vrea nimeni să semneze. În timp ce-mi spunea acestea a scos din buzunarul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pe buletin un sat în care aveam un domiciliu vremelnic și unde locuiam într-o casă a primăriei. M-am urcat în primul tren care mergea spre județ. În anticamera primului secretar m-a întâmpinat consilierul acestuia. Fără a-l saluta, m-am îndreptat hotărâtă spre ușa mai marelui județului și am vrut să intru. Stai, tovarășa primăriță! Unde intri mata așa, fără să spui nimic? Eu ce sunt aici? a spus și m-a apucat strâns de braț. Dați-mi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
o poziție militărească. Uniforma și arma impuneau respect în acele momente de derută și confuzie totală. Mulțimea nu l-a recunoscut și s-a dat la o parte intimidată, iar „revoluționarii”care acum câteva ore mai, mai să mă omoare, salutau militărește abia ținându se pe picioare, după ce își mai făcuseră curaj la restaurantul din centrul comunei cu niște băuturi tari. Tovarășa primăriță, haideți cu noi să mărșăluim prin comună, a spus comandanta pionierilor, făcând gesturi precipitate cu brațele pentru a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Republica Moldova va fi opera autorităților alese liber și democratic. Au existat desigur voci și opinii care conturau modalități și variante ale viitoarelor raporturi dintre cele două republici. Mircea Druc a considerat că textul tratatului ar fi trebuit formulat astfel: România salută dezagregarea ultimului și celui mai odios imperiu. Românii susțin lupta de eliberare națională a tuturor popoarelor captive În lagărul internaționalist. Românii sunt alături, de populația celor 11 județe (Bălți, Soroca, Hotin, Tighina, Orhei, Lăpușna Cahul, Cetatea Albă, Izmail, Cernăuți, Storojineț
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
il ricouscimento della Comunita etnica e per l'introduzione dell'insegnamento a scuola dell'idioma dei „Cici” 15.I.Col (r) V. D. Vasiliu Sunt binevenite fabulele trimise un gen literar părăsit deși morala alegoriilor este și va fi Întotdeauna salutară 27.I. Vadim Pirogan Chișinău. Deportat de pe băncile școlii a cunoscut drama basarabenilor condamnați la ani de lagăr În condițiile aspre ale gulagului siberian. După 30 de ani se Întoarce În locurile natale și Întreaga sa energie o consacră regimului
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
dacă îmbarcați în autoturisme vom putea trece și mi-a răspuns: "cu mașinile da, ca pietoni nu"! Am găsit o explicație pentru ziariști, ne-am întors la hotel, ne-am suit în mașini, am trecut pe lângă "organ", care ne-a salutat respectuos, eu gândind că a știut Eugen Ionescu ce a știut când a dat Dâmbovița pe Sena! Spuneau "clasicii bărboși" că "acumulările cantitative duc la saltul calitativ", teză valabilă, preluată de la dialecticienii antichității și maeștrii filozofiei europene. În cazul relațiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
interferându-se, blocuri militare, mari puteri și personaje celebre URSS, SUA, Cuba, Allende, Fidel Castro, Kissinger, Brejnev, Nixon... Mi-am concentrat atenția în primul rând asupra istoricului relațiilor bilaterale. Porneau de prin 1880, când Republica Chile, alături de alte țări latino-americane, saluta noul stat independent România. În octombrie 1911, se menționează un consulat chilian la București, iar în iulie 1921, un consulat românesc la Santiago. La 5 februarie 1925, cele două țări aveau să decidă stabilirea de relații diplomatice la nivel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
venit chiar lângă aripa avionului, cu creștetul strălucind de nămeți, la 6962 de metri. Știam că uriașul, acum potolit, ne vestește apropierea de finalul călătoriei, Santiago, cel așezat de veacuri "la sud de Aconcagua"! Cu Aconcagua aveam să ne mai salutăm în repetate rânduri, în drumurile noastre spre țară, în cele din Uruguay spre Chile, din Chile spre Peru, spre Mexic sau Cuba. Am aterizat, la final de călătorie, pe la ceasul amiezii, pe o vreme blândă de primăvară sud-americană. La aeroport
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
CONAF, Corporacion Nacional Forestal, organism de stat aparținând de Ministerul Agriculturii, având ca obiectiv principal implementarea politicii statului în domeniul forestier. Era un cunoscut profesor universitar, cu numeroase lucrări de specialitate, un om umblat prin lume și bine informat. A salutat decizia autorităților române de a trimite o delegație de specialiști în Chile și s-a arătat la curent cu realitățile din domeniu din România și cu încercările noastre de a colabora cu state din Africa pentru exploatarea fondurilor forestiere. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
mult de 3-4 clienți grăbiți, nu văd unde aș fi putut ocupa cu soția două locuri de dimineață până seara. Treceam din când în când pe acolo, pentru 5-10 minute, când aveam câte o vizită în apropiere, pentru a-l saluta pe fostul meu concetățean. De reținut cum s-a scurtat coada vulpii, cu "restaurantul" de mai sus, în alte "scrieri" ale colaboratorilor "Cooperativei", care în NOTA D3130/RI/dos. nr. FN, Strict Secret, din 10.nov.1981 menționau: "După revenirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
era la etajul 4 al clădirii din Piața Victoriei. Pe culoar, în drum spre secretariat, dau nas în nas cu tovarășul ministru Ștefan Andrei, însoțit de șeful lui de cabinet, fostul meu director din anii '70 de la Direcția culturală. Am salutat și l-am auzit pe tovarășul consilier șoptindu-i tovarășului ministru: "S-a întors Săvescu". De întors, mă întorsesem, la încheierea misiunii, cum era și normal, dar de ce era întoarcerea mea atât de interesantă pentru ministru? Când am intrat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Secrete", te fac să întrebi deci câți bani pe salarii, tehnică sofisticată... se cheltuiau "din banii poporului". (Apropo de "ascultători", la televizor s-a comentat recent o intenție a ministrului justiției de a interzice pe viitor înregistrarea convorbirilor telefonice, intenție salutară "condimentată" de un prieten cu o glumă: cică la un neurochirurg este trimis, pe vremea lui Ceaușescu, un "Cooperator" care acuza violente dureri de cap. Se hotărăște operația, i se decupează calota craniană și înăuntru gol! Doar un fir subțire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
din București dacă a primit și aceasta îi spune că a primit și că i-a scris deja cetățenei... Apoi românca urează lui... și... multă sănătate. Românca va mai scrie... o scrisoare de ziua lor. În cele din urmă se salută. Redactat lt. Col. CE3 15.05.87 Cetățeana din Italia suna de fapt din Chile, era o bună prietenă a soției, româncă stabilită în Santiago în urmă cu 50 de ani. Cetățeana din Chile întreba dacă "românca" a primit era vorba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
la biserică, se ascultă slujba și se sfințesc alimentele de frupt, ca după aceea, după ce s-a postit, întreaga fanilie se așează masa de Paști. La unele case vin lăutarii care cântă și urează cele bune nu fără a se saluta cu Hristos a înviat! A doua zi se udă(parfumează) sexul feminin, iar în cea de a treia zi, femeile parfumează (udă) pe bărbați. Era civilizației Mare jale a adus Războiul pentru Independență prin jertfa eroilor căzuți, dar au venit
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
s-a ajuns la instalarea noului guvern și din 6 martie s-a instalat guvernul condus de Petru Groza, care cu sprijinul Moscovei capătă mari puteri. În aprilie, guvernul a prezentat Proiectul de Lege al reformei agrare, care a fost salutat de tot poporul și în special de țăranii aflați între Siret și Prut. Prin înființarea Tribunalului Poporului s-au judecat criminalii de război, fasciștii, ca și pe toți acei ce erau suspectați a fi dușmani ai comunismului și socialismului. La
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la biserică, se ascultă slujba și se sfințesc alimentele de frupt, ca după aceea, după ce s-a postit, întreaga fanilie se așează masa de Paști. La unele case vin lăutarii care cântă și urează cele bune nu fără a se saluta cu Hristos a înviat! A doua zi se udă(parfumează) sexul feminin, iar în cea de a treia zi, femeile parfumează (udă) pe bărbați. Era civilizației Mare jale a adus Războiul pentru Independență prin jertfa eroilor căzuți, dar au venit
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
s-a ajuns la instalarea noului guvern și din 6 martie s-a instalat guvernul condus de Petru Groza, care cu sprijinul Moscovei capătă mari puteri. În aprilie, guvernul a prezentat Proiectul de Lege al reformei agrare, care a fost salutat de tot poporul și în special de țăranii aflați între Siret și Prut. Prin înființarea Tribunalului Poporului s-au judecat criminalii de război, fasciștii, ca și pe toți acei ce erau suspectați a fi dușmani ai comunismului și socialismului. La
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
conservator „Presa” avea să comenteze că: „Nu e nici un ziar, nici o revistă, nici o critică care să nu vie a ne adresa sub o formă colectivă cuvinte foarte măgulitoare: fanatici, barbari, vandali, iată epitetele grațioase de ceea ce-au ce ne salută În fiecare dimineață jurnalele din străinătate!”. Însăși tatăl domnitorului semnala faptul că presa europeană „este stăpânită de banii evreiești” și nu lasă să iasă la iveală nimic ce ar reprezenta chestiunea Într-o altă și mai bună lumină. E regretabil
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
cuprins probabil de cine știe ce teamă, a raportat fapta directorului nostru. Domnul Director, profesor eminent de franceză, diriginte și director toți opt ani cât am fost elevi, a fost o personalitate extraordinară, Ion Botezatu, elegant și frumos sufletește și trupește (ne saluta el când ne vedea cu o fată pe stradă), ne-a convocat și, într-un mod foarte politicos, a observat că, "deși sunteți voi președinți și consilieri", ar fi trebuit să fie anunțat în prealabil și directorul. Observând că, probabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
să mă aplec și îmi spune hârâit, în șoaptă, la ureche, că nu, nu are voie, el se ține, că nevastă-sa nu are nici un ban de înmormântare, nu se poate s-o supere", așa mi-a spus. L-am salutat, tăcut, pe candidatul neprezentat la examenul final al vieții și m-am îndreptat spre capătul cu cișmeaua de unde se auzea, foarte clar, circulația tramvaielor. Ce mai oameni ciudați pe Strada Zorelelor, m-am gândit. Auzi la ăsta, "nu-și dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
aude huruitul prelung al trenurilor de marfa care ziua abia se văd, iar noaptea trasează o dungă luminoasă care separă în două întunericul. Trenurile ocolesc, într-un imens semicerc, întregul câmp, trecând în fuga lor pe lângă o haltă unde sunt salutate de un ceferist cu un fanion în mână. Cantonul, de cărămidă roșie, este luminat, toată noaptea, de o lumină slabă. Ziua, două capre ronțăie arbuștii și tufele din râpele de-a lungul căii ferate care, în fața cantonului, se dublează. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
arbust, cu vaporul, bineînțeles, tocmai din Brazilia. într-o vară (iarăși, asta se știe din zvonuri), marinarul nu a mai venit să-și vadă nici logodnica, nici eucaliptul. Se zice că s-a scufundat împreună cu vasul pe care îl conducea, salutând, cu mâna la chipiu, lumea de care se despărțea eroic. Zic alții (mai răi din fire) că ofițerul ar fi fugit cu o nevastă frumoasă a unui domn însemnat și că amândoi eroii presupusei aventuri erau pe undeva prin Argentina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în regulă în mintea ei. Dar ea făcea niște repetiții, cum repetă actorii sau regizorii o piesă, înainte de a se juca. Ea își repeta fericirea". Mi-am imaginat "marea aventură". Ca într-o reclamă de vacanță, zburând pe șosea, bărbații salutând din mers, Maria Ivanovna, din ataș, agitând tricolorul. Trecători cu gura căscată, munți și ape în peisaj, cerul albastru, ca în abecedare, niște păsări, uimite de ceea ce văd, gata să uite că trebuie să zboare. Dar visele sunt interzise tocmai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
spun că îi zicea pe vremuri Gârla Mortului. Dincolo este linia ferată pe care, din când în când, iară un orar precis, trec trenurile de marfa. A fost cândva și un canton de unde un ceferist, cu un steag în mână, saluta trenul. Acum halta este părăsită. Nu se mai știe nimic de ceferist, nici de familia lui; avea două fete, era văduv, vai de capul lui... Mai încolo, lângă linie, o placă de tablă anunță numele haltei care este și al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pentru aerul lui dezolant, de peisaj disperat, de părăsire totală. Eram curajoși, rămâneam acolo câteodată până târziu; ne juram că se vedea, din când în când, fantoma unui cantonier decedat; auzeam cum fâlfâie stegulețul Iui în bătaia vântului, așteptând să salute trenul. Ne simțeam în centrul aventurii. În seara aceea de Crăciun am tot așteptat, pe bancă, să "vină Crăciunul". Nu știu de ce eram convinși că Sfânta Naștere se petrecuse noaptea la ora douăsprezece. Aveam cu noi slănină afumată, o sticlă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]