10,656 matches
-
în miez de noapte, uitând în urmă "mâhnirea promptă a însingurării...". Larkin găsește o aliterație extrem de potrivită pentru această mâhnire derutată: o numește "plantă prolifică". Blake, Byron, Tennyson, Eliot se contopesc. Plouă pe o stradă unde se lasă seara, peste "stânci" Eliotiene (lipsite de conotațiile din original), fete cu chipuri tulburate fug ca rănite de ceva, mâna care scrie simte cum inima "îngenunchează" în propria "nesfârșită tăcere". Există totuși o plăcere a dezvelirii emoției care face tăcerea promițătoare. Treptat, vorbele își
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
plastică Participă cu 24 lucrări de pictură și grafică reprezentând peisaje din Piatra Neamț, Câmpulung Moldovenesc, Tilișca Sibiu, Praga. 1956 Iași, Sala Victoria Expoziția interregională de arte plastice Expune lucrări În acuarelă, tuș și ceracolor: Peisaj din Iași,Peisaj din Sibiu, Stâncă În lunca Bistriței . Artiști participanți Costache Agafiței, Călin Alupi, Eugen Boușcă, Vasile Dobrian, Nicu Enea, Iulia Hălăucescu, Dan Hatmanu, Petre Hârtopeanu, Victor Mihăilescu Craiu, Nicolae Popa, Ion Petrovici, Constantin Radinschi, Vasile Condurache, Lucreția Filioreanu. 1957 aprilie ,Bacău Expoziția regională de
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
noastre. Confruntat în timpul *preistoriei cu perioade climatice dificile și variabile, în care alternează faze glaciare și perioade mai favorabile, omul învață încet să folosească pe cît mai bine posibil mediul natural: cules, vînătoare, pescuit, unelte din piatră șlefuită, adăposturi sub stîncă formează cadrul său de viață. Pe la anii -600000, învață să folosească focul. Între -35000 și -10000, evoluția se precizează, pe parcursul perioadei *paleoliticului superior marcată de primele mari realizări artistice despre care stau mărturie decorurile rupestre din grotele de la Lascaux sau
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de lut decorate cu ajutorul unei cochilii, cardium, a dat numele culturii numite "cardială". Ea se întinde pe ansamblul regiunilor de coastă mediteraneene, neatingînd mai mult de 100 de kilometri în interiorul teritoriului. Cardialii sînt încă atașați structurilor trecutului: cules, adăposturi sub stîncă, dar în același timp ei practică creșterea oilor și a caprelor; cultivă grîul și orzul. Există așezări în aer liber, sate abia conturate, ca în cazul sitului de la Courthéson în Vaucluse cu colibele sale circulare. Către mileniul al IV-lea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mlaștini sau năpădit de mărăcini. Mai mult: chiar renumitul canton Arebrignus este invidiat și ridicat în slăvi degeaba, pentru că nu mai vezi aici cultivîndu-se vie decît într-un singur loc; în afară de acest loc tot restul nu este decît păduri și stînci inaccesibile, adăposturi sigure pentru animale sălbatice [...]. În fine, chiar aceste vii, pe care le admiră cei care nu le cunosc, sînt atît de epuizate de bătrînețe încît nu mai aduc aproape nici un profit din cultivarea lor [...]. [...] Ce să mai spun
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
șanțurilor feței și frunții de partea bolnavă, devierea gurii de partea sănătoasă și lagoftalmie prin paralizie orbicularului pleoapei de partea afectată, semne statice accentuate la mișcările automate. În cazul afectării posttraumatice a nervului facial (pareza facială periferică), prin fracturi ale stâncii temporalului, se poate aprecia, în funcție de prezența sau absența tulburărilor gustative, locul unde este interesat nervul, înainte sau după emergența intermediarului lui Wrisberg de la nivelul ganglionului geniculat. Pentru a diferenția pareza facială periferică (leziune la nivelul nervului), de pareza facială de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
lucru, observă textura potecii de sub picioarele tale și simte senzația ușoară de căldură a razelor de soare pe piele... Imediat ajungi pe o minunată pajiște verde cosită. În timp ce treci prin ea, vezi în fața ta o fântână veche înconjurată de stânci joase, cu un mic acoperiș deasupra. Când te apropii, vezi că există o cutie de lemn sculptată, ca o casetă veche. Așezată pe zid. Ea are un capac deschis fixat cu balamale din alamă și o încuietoare în partea din
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
El nu se impune samavolnic, ci se îmbrățișează cu credința, în virtutea libertății ontologice a omului. Drumul credinței, înțelegând prin aceasta aderența neclintită la revelație, duce prin Dumnezeu la esența lumii și a vieții. Din această aderență curge ca izvorul din stâncă modul teandric de a cerceta, de a filosofa, de a înfăptui și de a plăsmui. Cartea de față, îndrăznind să discute problemele culturii, reprezintă un punct de vedere sprijinit pe această concepție creștină. Alcătuitorul ei nu crede în puterea rațiunii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pe Caraiman. Întuneric adânc, compact și groaznic, „se varsă de sus”. Negurile ce se ridică din văi către vârful muntelui îl fac și mai înfiorător. Nici o stea, nici un licăr de lumină de nicăieri. Nici o ființă, nici o mișcare. Tăcere încremenită ca stâncile, singurătate neagră și pustie. întreaga lume, întreaga viață a murit parcă sub bezna universală. Chiar sufletul poetului parcă a murit și s-a îngropat. Totul e groază sacră și haos cosmic. Suntem la începutul lumii: „Și pământul era fără chip
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fie a iraționalului individual, fie a iraționalului colectiv, nu e departe de concepția delfică a oracolelor antice. Pythia cădea în extaz și proorocea în stranii bâlbâieli după ce se amețea aspirând îndelung gazele emanate din adâncul pământului printr-o spărtură de stâncă. Fumul inspirator al psihologismului modern, nu mai emană din pământ, ci din cimitirul ideilor individuale sau din cimitirul colectiv al omenirii. Acest soi de inspirație ne ar face impresia unor miasme ridicate din zăcămintele putrefacțiilor, dacă n-ar fi capodoperele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și atunci contemplația sublimă ar fi nimicită. Dar procesul nu se termină aici. Schopenhauer deosebește în natură patru grade de sublim, de la cel mai calm: priveliștea unei stepe vaste până la cel mai înfricoșător: -marea înfuriată de uragan, sfărâmându-se de stânci, sub norii duduiți de tunete și spintecați de fulgere. În fața unui asemenea spectacol covârșitor, sentimentul sublimului se trăiește din plin cu o conștiință dedublată: îl trăiești totdeodată ca individ izolat și limitat prin uriașa forță a naturii care parcă e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în miezul lucrurilor", prin intermediul "cunoașterii spirituale", i.e. simbolice (p. 10): "Ascultați ce-am văzut. [3] Cenușa veche sta încă în vatra părăsită; lătra în adâncime cățelul pământului; am intrat și l-am găsit palid și semeț în jilțul tăiat în stâncă. Cu dreapta ținea toiagul de fildeș. Avea mușchi în plete și pe sân; îi ajungea barba la pământ și genele la piept; deasupră-i fâlfâia, gonindu-se în roate, Cu-aripile-ostenite, un alb și-un negru corb... Subt povara acestui semn al
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
el la poala de codru-n munții vechi, Isvoară vii murmură și saltă de sub piatră, Colo cenușa sură în părăsita vatră, În codri-adânci cățelul pământului tot latră, Lătrat cu glas de zimbru răsună în urechi. Pe-un jilț tăiat în stâncă stă țapăn, palid, drept, Cu cârja lui în mână, preotul cel păgân; De-un veac el șede astfel - de moarte-uitat, bătrân, În plete-i crește mușchiul, și mușchi pe a lui sân, Barba-n pământ i-ajunge și genele la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în care trebuie cultivat pământul; lacuri mari cu apă dulce și apă sărată, întrebuințate la creșterea florei și faunei marine, dar și pentru studierea hidrotehnicii; fluvii și căderi de apă puternice; case speciale pentru imitarea fenomenelor naturale; zone muntoase și stânci. Studiile și experimentele cuprind toate domeniile, de la medicină până la fizică, de la agricultură la chimie. Toate marile experimente și invenții sunt expuse într-un muzeu, al cărui model a inspirat crearea de muzee în toată lumea. Aceste descrieri amintesc de laboratoarele contemporane
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cel mai adesea le „ticăie” inima; eroul „cade la grea boală” etc.); - un personaj Ț sfătuitor al binelui (Faurul Ț Pământului; Sfânta Vineri, Sfânta Duminică, etc.);personajul principal trimiteo solie care să anunțe venirea sa; - transformarea, metamorfoza (în plante, animal, stâncă etc.); - uneori eroul moare și apoi (îl) învie (cineva); sau: adormirea, amorțirea și apoi trezirea; - eroul este atât de modest, încât ceidin jur îl cred adeseori sărman cu duhul;aspectul material este extrapolat: a. unii sunt bogați, trăiesc în lux
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Anton Pann, din monografia amintită, viziunea este complementară, într-un anumit sens, celei a lui Mateiu Caragiale. Între poeții contemporani lui, o stea fixă este și Al.A. Philippide, prin care, cum citim în Salut în Novalis (Al.A. Philippide - Stînci fulgerate), din "Vremea", 27 martie 1930, redevenirăm contemporanii lui Eminescu. Paginile barbiene sînt și o replică la nedreapta abordare a poeziei acestui Novalis moldav folosind un limbaj operațional matematic în argumentarea deosebirii dintre figurație și alegorie la Philippide: "Lovinescu, de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
seducția, indiferent prin ce mijloace retorice. Un poem care prin simbolurile lui îi anticipează pe Eminescu și Ion Barbu (din poema Riga Crypto și lapona Enigel este Domnul de rouă: "Cu tot coșmarul de convenții ("luna ca o sferă, dupe-o stîncă verde", "copila jună" cu părul bălăior ce trece "plaiul dalb" etc.), Bolintineanu figurează aici un mare mit poetic, acela din Strigoii și alte poeme plutonice. Lero-împărat iubește o scită "dulce ca un vis" și ursita rea i-a prezis că
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
soarele dimineții, de-l va prinde, îl va risipi într-o rouă dulce" (E.S.). Romantismul românesc, prin Bolintineanu, își lărgește peisajul liric prin două forme de relief inspirat instrumenta lizate de poet: "Marea marca hotarul lui sudic, capătul de jos, stînca e capătul de sus, frontiera nordică" (E.S.). Lirica sa erotică, banală altfel, propune un amor etic scăldat în lumini dalbe, unde dulcele exprimă misterele feminității: "Iubirea, în sens larg, trece în urma moralei, devine un pandant al datoriei. Inima este condiționată
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
iz siropos spuse de Biserică, la momentul respectiv Isus Christos n-a fost înțeles nici de către mulțime, și în esență nici chiar de către discipolii săi. Dovadă sînt scenele cînd mulțimea voia să-l bată cu pietre, să-l arunce de pe stînci, dovadă este scena finală în care atunci cînd mulțimea a avut de ales între Baraba și Isus, a ales să-l pună pe cruce pe Isus. Ulterior mulțimea avea să cunoască consecințele acestei alegeri. Se știe că după aceea răscoala
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
Asia. În România este o specie comună. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează de obicei zonele împ de obicei zonele împădurite din preajma râurilor sau a lacurilor. Vara se adăpostește în scorburile sau sub scoarța copacilor, în fisurile d din stânci, în construcții părăsite. Iernează în peșteri, mine, grote și beciuri, cu umiditate ridicată. Modul de hrănire: Iese la vânătoare o dată cu apusul soarelui. Vânează în apropierea râurilor s sau a zonelor inundabile din preajma lor, însă, la depărtare de adăpost. Prinde insectele
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
ajuns la "Rarău". (Seghedin T.G.) Academicianul I. Iordan, citându-l pe H. Tikitin, atribuie numele unei păsări răpitoare, șoimul (etimologic, în limba maghiară "raro" înseamnă șoim), explicație ce pare plauzibilă atât prin prezența sufixului "ro", cât și prin existența unei stânci calcaroase "Piatra Șoimului" în apropierea cabanei Rarău. Tudose D. susține că elemnetele cele mai impunătoare ale peisajului au impresionat d dintotdeuana, iar toponimul ar data încă din perioada daco-roman romană, derivând din adjectivul latin "rarum", ce înseamnă în limba română
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
în peisajul Bucovinei printr-un relief semeț, generat pe seama dolomitelor și a insulelor de calcar tithonic, din care rezultă peisaje atrăgătoare și variate, dominate de vârfuri, pereți verticali și surplombe, turnuri și piramide, grote și îngrămădiri de grohotișuri la baza stâncilor. Toate culmile sunt secționate de văi adânci cu cascade și repezișuri (valea Izvorului Alb, pârâul Colbului) sau de chei înguste, de rară frumusețe peisagistică: Ch Cheile M Moara Dracului de pe pârâul Valea Caselor, Cheile Izvorului Alb de la Piatra Buhei. Abundența
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de mesteacăn (Lyrurus tetrix). Dintre celelalte amintim: ierunca (Tetrastes bonasia), fâsa de munte (Anthus spinoletta), cinteza alpină ( (Montifringilla nivalis), vânturelul (Falco tinnunculus), gai ( (Montifringilla nivalis), vânturelul (Falco tinnunculus), gaița de munte (Nucifraga caryocatactes), ș șorecarul comun (Buteo buteo), brumărița de stâncă (Prunella collaris), bufnița (Bubo bubo), forfecuța (Loxia curvirostra), pițigoiul mare (P (Parus major) etc. Apele pâraielor mici din regiunea Rarăului și Giumalăului, puțin adânci dar bine oxigenate, ca ș și apele râurilor Moldova și Bistrița reprezintă biotopuri din cele mai
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
a fi o dificilă libertate: lumea purificata până a nu mai oglindi decât figură spiritului nostru. Act clar de narcisism 76. "Înecarea" în neantul propriei conștiințe - "Atlanticei sunt robul, vibrat spre un mărgean. / Încununat cu alge, clădit în praf de stâncă 77. ("Înecatul") - reprezintă o condiție obligatorie a actului de creație: " Primul lucru, pe care trebuie să-l facă, cel care vrea să fie poet", spune, Arthur Rimbaud într-un locus clasicus al poezie moderne, "La Lettre du Voyant" (1871), "este
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
von der Felsenwand. [Palatu-i e vechi și vrăjit, / S-a scufundat din mari adânci, A stat neclintit și stă neîncetat / Să ferece fugă spre cer. / Pe dinăuntru un tainic brâu / Se-nfășoară pe supușii împărăției, / Iar norii pe peretele de stâncă-n jos, / Fâlfâie că steaguri de izbândă (germ.)] Figurația e mai abstractă decât intuiția simbolică mai naivă că alegoria. A o confundă cu alegoria e o eroare sistematică, din acelea care altădată făceau pe domnul Lovinescu să ia poezia intelectualista
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]