8,615 matches
-
deal a județului Vrancea, pe cursul mijlociu al râului Putna, fiind traversată de șoseaua națională DN2D care leagă Focșaniul de Târgu Secuiesc. Se află la o distanță de 52 km față de municipiul Focșani, reședința județului. Satul Bârsești este așezat pe terasele râului Putna și se află dispus in trepte. Partea de jos numită "În Prund" se află chiar în lunca Râului Putna. A doua treaptă a satului se află așezată pe podul de terasă de 40-50 m și cuprinde cea mai
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
reședința județului. Satul Bârsești este așezat pe terasele râului Putna și se află dispus in trepte. Partea de jos numită "În Prund" se află chiar în lunca Râului Putna. A doua treaptă a satului se află așezată pe podul de terasă de 40-50 m și cuprinde cea mai mare parte a construcțiilor edilitar-gospodărești. În partea de vest a satului se află dealul Dumbrava unde au fost făcute săpături arheologice și au fost descoperite morminte aparținând vechilor traci și sciți, dovadă a
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
satul Negrilești, fostă reședință a unei comune desființate. Comuna Negrilești s-a reînființat în 2003 prin separarea din nou a satului Negrilești de comuna Bârsești. Ca urmare a eroziunii active din timpul pleistocenului superior, s-au dezvoltat largi poduri de terase, în special cele ale nivelurilor de 60 - 70 m și 40 - 50 m. Pe aceste poduri sunt așezate cele două sate ale comunei. Fragmentarea reliefului este foarte accentuată pe partea stângă a râului Putna, în partea dreaptă fiind mai redusă
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
până la 2° ocupă 50% din teritoriu, cele cu 2-6° - 40%. Pe versanții văilor râurilor apar la suprafață rocile calcaroase, deasupra cărora se află diferite straturide argilă marină și luturi argiloase, uneori luturi nisipoase. Pe alocuri rocile argiloase conțin săruri solubile. Terasele și părțile inferioare ale unor versanți sunt formate din depozite loessoide. În văi și lunci s-au acumulat depozite deluviale și aluviale deseori stratificate, s-au format conuri de dejecție ai torenților pluviali. Clima este de tip temperat continentala. Temperatura
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
solurile calcaroase - rendzinele scheletice. Cernoziomurile tipice și levigate se caracterizează cu fertilitate înaltă și foarte înaltă și sunt recomandate pentru următoarele folosințe și culturi: sfeclă de zahăr, tutun, legume, cereale, floarea-soarelui, culturi leguminoase (soia), livezi de măr, păr, nuc. Pe terasele joase ale râului Răut și a afluenților acestuia solurile sunt pretabile pentru grădini irigate. Factorii restrictivi principali ai capacității productive a solurilor sunt: eroziunea, excesul de umiditate, procesele de sărăturare a solurilor pe dealurile Ciuluc-Soloneț (Sângerei), dehumificarea, compactarea secundară etc.
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
() este al doilea cel mai mare cartier din Târgu Mureș situat în partea sudică al municipiului între Orașul de Jos, Cartierele Gării, Budai Nagy Antal și Tudor Vladimirescu pe terasele din partea stângă a Mureșului. În perioada dualismului au existat aici mai ales grădini. În timpul comunismului, în anii 1970, aici a fost construit primul cartier complex din oraș proiectat după noul model socialist cu artere mari, blocuri cu zece etaje, complexe
Dâmbul Pietros () [Corola-website/Science/309482_a_310811]
-
piață agroalimentară, instituții de educație, cinematografie și parcuri. Siturile arheoloice din demonstrează că zona a fost locuită de către comunități omenești chiar din perioada Hallstatt, adică cuprinde intervalul de timp dintre secolele al XII-lea și al V-lea î.Hr. Pe terasa de deasupra drumului ce duce la Budiul Mic au găsit urme din era Latène și epoca bronzului. Denumirea provine de la traducerea motamo a cuvântului "Kövesdomb" din limba maghiară, care face referire la starea pământului. În perioada duaslismului în zonă au
Dâmbul Pietros () [Corola-website/Science/309482_a_310811]
-
din era Latène și epoca bronzului. Denumirea provine de la traducerea motamo a cuvântului "Kövesdomb" din limba maghiară, care face referire la starea pământului. În perioada duaslismului în zonă au fost mai ales grădini, în care au fost cultivate legume. Pe terasele mai înalte viile au fost prezenți mai preponderent, fapt atestat și de numele locului ("Kishegyszőlő", în ). Aspectul agricol al Dâmbului îl arată faptul, că strada care a traversat cartierul se numea "Városmajor", ceeace în limba română înseamnă gospodăriile orașului. În
Dâmbul Pietros () [Corola-website/Science/309482_a_310811]
-
Comuna Racovița, este așezată la poalele Vârfului Suru (2281m), pe zona de contact dintre dealurile submontane ale Munților Făgăraș și terasa joasă, aluvionară, de pe malul stâng al Oltului, la o altitudine de 385 metri. Localitatea se mărginește spre nord și nord-est cu hotarul orașului Avrig, hotar care se întinde de la confluența Văii Mârșa cu Oltul și până în Vârful Sorliței, hotar trasat
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
curte situată vizavi de Sinagogă (unde era amplasat atelierul de tăbăcărie). Cadrele de interior au fost filmate în sediul actual al Galeriei „Pro Arte” și în localul fostului restaurant „Dinamo”. Câteva secvențe au fost filmate în stațiunea balneară Băile Herculane, pe terasa și în interiorul Hotelului Cerna. Străzile unde s-au realizat filmările au fost acoperite cu piatră cubică (macadam), au fost aduse căruțe cu cai și automobile de epocă (printre care un Packard care aparținuse Curții Regale și a fost adus de
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
Văii Mogoșului, înconjurată la est de Munții Trascăului, la sud, vest și nord de Munții Metaliferi. În această depresiune este așezată comuna Mogoș. Unitățile geomorfologice caracteristice localității sunt în general asemănătoare cu celelalte din Munții Apuseni apărând sub forma pantelor, teraselor, versanților și interfluviilor. Pantele au o mare varietate. Modul lor de grupare se statornicește după gradul de înclinare, oglindind toate caracteristicele etapelor succesive de moderare a reliefului și particularităților morfoclimatice. Dacă pantele cu cele mai mici înclinări 5-10° reprezintă păduri
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
județul Vrancea), la intersecția DN2 (E85) cu DJ Dumbrăveni-Vintileasca. Inițiativa ridicării unui monument în memoria generalissimului rus Suvorov a aparținut Societății Istorice Militare Ruse, care a declanșat formalitățile legale în iunie 1911. Locul ales al amplasării monumentului a fost pe terasa superioară dreaptă a râului Râmna, în comuna Dumbrăveni (pe atunci Plăinești - lângă calea ferată Ploiești-Bacău, pe un câmp plantat cu pomi), întrucât, în anul 1789, generalul rus a câștigat două mari victorii împotriva turcilor la Focșani și la Râmnicu Sărat
Statuia generalului Aleksandr Suvorov din Dragosloveni () [Corola-website/Science/310134_a_311463]
-
Faraoani () este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în zona centrală a județului, pe terasele și dealurile de pe malul drept al Siretului. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani. Lângă Faraoani, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ119H, care duce în centrul satului de reședință, unde se termină în șoseaua
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
geomorfologice semnificative de tipul unor alunecări de teren superficiale și de adâncime. Spre exterior, piemontul este continuat de trene de glacis care reduc din denivelările față de Culoarul Șiretului. Văile coboară acoperind zona de tranziție dintre culme și culoarul Șiretului, precum și terasele corespondențe și lunca de pe dreapta acestuia. Relieful din punct de vedere altitudinal, variază spre est de la cota 108 m în albia majoră a Șiretului până spre vestic la altitudinea maximă de 609,60 m. Astfel,dinspre vest spre est se
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Piramidele lui Guimar se află în Insulele Canare, Spania. Construite din rocă vulcanică, piramidele de pe insula Tenerife au o origine controversată. Mulți oameni de știință cred că piramidele sunt doar simple terase acoperite cu pietre în mod natural și nu o minune antică. Alții cred că au fost făcute de oameni și sunt asemănătoare, ca și tehnică, cu cele din Mexic, Peru și Mesopotamia. Există speculații că ar fi fost clădite de
Piramidele din Güímar () [Corola-website/Science/310213_a_311542]
-
în anotimpul ploios și aproape dispar (cu excepția Gurbediului) în lunile secetoase. Urmele așezărilor omenești de pe cursul mijlociu al Crișului Negru se pierd în negura vremii. Săpăturile arheologice efectuate de către Muzeul Țării Crișurilor în colaborare cu Institutul pedagogic din Oradea, pe terasa superioară a Crișului Negru, în punctul numit \"Dealul Morilor\" au scos la iveală urme de așezări omenești datate în epoca pietrei șlefuite (neolitic-cultura cris). Primele atestări documentare scrise, sunt mult mai târzii, majoritatea lor provenind din perioada feudalismului timpuriu. Astfel
Comuna Tinca, Bihor () [Corola-website/Science/310211_a_311540]
-
însorită / pe care o mai zărești / la ultimul val de șosea / fierbințeala dulce a miezului / și / dintr-odată acel gust de cenușă / penet de lebădă / simun peste grădinile după-amiezii / licărul preferat licorii. / Provincie a Umbriei, Umbria, / îți presimt străzile și terasele / seninul și stelele ce stau deasupră-ți / o ploaie strălucitoare te limpezește / o mireasmă lâncedă te acoperă / purpuriu norul picură peste tine / Umbră și Ambră, Umbria, / de care buzele mele nu sunt străine...". Eugen Simion certifică (în 1989) utopismul trăirilor lui
Utopism () [Corola-website/Science/310239_a_311568]
-
Albești este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Albești (reședința), Buimăceni, Coștiugeni, Jijia, Mășcăteni și Tudor Vladimirescu. Șesul Jijiei, ca și al celorlalte văi mai mici, precum și terasele râului cu același nume, au fost locuite de diverse comunități umane, începând din neoliticul timpuriu și până spre sfârșitul Evului Mediu, fapt atestat de descoperirile arheologice din anul 1955 ale echipei conduse de Nicolae Zaharia. În ceea ce privește atestarea documentară a satelor
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
de relief cunoscute sub toponimele de : Dealul Sărata (200 m), Dealul Turcului (212 m) sau Dealul Coștiugenilor (214 m). Teritoriul comunei Albești este udat în jumătatea vestică de râul Jijia, cu un curs meandrat pe direcția nord-vest spre sud-vest. În ceea ce privește terasele Jijiei, pe teritotiul comunei Albești s-au putut distinge 3 tipuri de terase : terasa I - inferioară (cu altitudine relativă de 10 metri, sesizată la Mășcăteni și Albești), terasa a II-a (cu altitudine de 20-25 m față de șesul actual, observată
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
m) sau Dealul Coștiugenilor (214 m). Teritoriul comunei Albești este udat în jumătatea vestică de râul Jijia, cu un curs meandrat pe direcția nord-vest spre sud-vest. În ceea ce privește terasele Jijiei, pe teritotiul comunei Albești s-au putut distinge 3 tipuri de terase : terasa I - inferioară (cu altitudine relativă de 10 metri, sesizată la Mășcăteni și Albești), terasa a II-a (cu altitudine de 20-25 m față de șesul actual, observată la Albești) și terasa a III-a (cu altitudine relativă de 60 de
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
sau Dealul Coștiugenilor (214 m). Teritoriul comunei Albești este udat în jumătatea vestică de râul Jijia, cu un curs meandrat pe direcția nord-vest spre sud-vest. În ceea ce privește terasele Jijiei, pe teritotiul comunei Albești s-au putut distinge 3 tipuri de terase : terasa I - inferioară (cu altitudine relativă de 10 metri, sesizată la Mășcăteni și Albești), terasa a II-a (cu altitudine de 20-25 m față de șesul actual, observată la Albești) și terasa a III-a (cu altitudine relativă de 60 de m
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
râul Jijia, cu un curs meandrat pe direcția nord-vest spre sud-vest. În ceea ce privește terasele Jijiei, pe teritotiul comunei Albești s-au putut distinge 3 tipuri de terase : terasa I - inferioară (cu altitudine relativă de 10 metri, sesizată la Mășcăteni și Albești), terasa a II-a (cu altitudine de 20-25 m față de șesul actual, observată la Albești) și terasa a III-a (cu altitudine relativă de 60 de m identificabilă în unele zone la Albești). În afară de aceste văi, se mai întâlnesc și câteva
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
comunei Albești s-au putut distinge 3 tipuri de terase : terasa I - inferioară (cu altitudine relativă de 10 metri, sesizată la Mășcăteni și Albești), terasa a II-a (cu altitudine de 20-25 m față de șesul actual, observată la Albești) și terasa a III-a (cu altitudine relativă de 60 de m identificabilă în unele zone la Albești). În afară de aceste văi, se mai întâlnesc și câteva mai mici, unele seci sau cu un debit foarte mic: Valea Cozancei, Corcești, Pilat, Valea Gardului
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
comunei este Pietroasele și este situat în partea vestică a comunei. El este străbătut de drumul județean 205 (Vernești-Fințești), parte a vechiului drum principal ce lega Buzăul de Ploiești. Pietroasa Mică se află puțin mai sus de reședință, pe o terasă; satele Dara și Câlțești se află foarte aproape unul de altul, pe o vale aflată puțin la nord-est de Pietroasele. Șarânga și Clondiru de Sus se află la sud de drumul județean, într-o zonă mai joasă din partea estică a
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
o rețea hidrografică divergentă cu mare densitate și energie. Pe malul stâng al Carașului avem un relief deluros, care prezintă spinări alungite în partea superioară, cu poieni în mare parte defrișate de localnici. Localitatea Carașova se dezvoltă atât pe umerii terasei joase, înguste, ce jalonează albia râului Caraș, cât și pe zonele de versant amonte de aceasta. În perimetrul satului Nermed, constucțiile sunt dispuse de-a lungul râului cu același nume, afluent de dreapta a Carașului, iar localitatea Iabalcea, pe un
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]