8,805 matches
-
la nivelul bazinului și al coloanei vertebrale participă în mers, propulstând înainte coapsa membrului inferior oscilant, - rol în balansarea bazinului în plan sagital, în timpul mersului, - când ia punctul fix la nivelul femurului are rol static, împiedicând căderea spre posterior a trunchiului și a bazinului, - în decubit dorsal asigură ridicarea trunchiului, - flexia și înclinarea laterală a trunchiului în cazul contracției unilaterale, - acțiune secundară de rotație în afară a coapsei. Inervația prin : - ramuri de plexul lombar(Li -L3) - ramuri din nervul femural (L2
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mers, propulstând înainte coapsa membrului inferior oscilant, - rol în balansarea bazinului în plan sagital, în timpul mersului, - când ia punctul fix la nivelul femurului are rol static, împiedicând căderea spre posterior a trunchiului și a bazinului, - în decubit dorsal asigură ridicarea trunchiului, - flexia și înclinarea laterală a trunchiului în cazul contracției unilaterale, - acțiune secundară de rotație în afară a coapsei. Inervația prin : - ramuri de plexul lombar(Li -L3) - ramuri din nervul femural (L2, L3, L4). MUȘCHIUL PSOAS MIC (m. psoas minor) Este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
oscilant, - rol în balansarea bazinului în plan sagital, în timpul mersului, - când ia punctul fix la nivelul femurului are rol static, împiedicând căderea spre posterior a trunchiului și a bazinului, - în decubit dorsal asigură ridicarea trunchiului, - flexia și înclinarea laterală a trunchiului în cazul contracției unilaterale, - acțiune secundară de rotație în afară a coapsei. Inervația prin : - ramuri de plexul lombar(Li -L3) - ramuri din nervul femural (L2, L3, L4). MUȘCHIUL PSOAS MIC (m. psoas minor) Este un mușchi inconstant, rudimentar care are
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sacro-tuberal, - părțile laterale ale sacrumului și ale coccisului, - fascia musculară toraco-lombară. Inserția terminală: - porțiunea superioară și superficială a tractului ilio-tibial, - tuberozitatea gluteală a femurului, - fascia lata. Acțiunea: - este cel mai puternic extensor al coapsei față de bazin, - intră în acțiune când trunchiul este înclinat ușor înainte, împiedicând căderea spre anterior a acestuia, - extensia trunchiului față de coapsă din poziția de aplecat anterior, - rotator în afară al coapsei, - abductor, respectiv adductor al coapsei (partea superioară a mușchiului situată deasupra axului mișcării este abductoare în timp ce
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
terminală: - porțiunea superioară și superficială a tractului ilio-tibial, - tuberozitatea gluteală a femurului, - fascia lata. Acțiunea: - este cel mai puternic extensor al coapsei față de bazin, - intră în acțiune când trunchiul este înclinat ușor înainte, împiedicând căderea spre anterior a acestuia, - extensia trunchiului față de coapsă din poziția de aplecat anterior, - rotator în afară al coapsei, - abductor, respectiv adductor al coapsei (partea superioară a mușchiului situată deasupra axului mișcării este abductoare în timp ce partea inferioară este adductoare) - Inervația provine din nervul gluteu inferior din plexul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
au o dispoziție în evantai ceea ce face posibilă acțiune diferită: - fasciculele posterioare produc extensia și rotația în afară a coapsei, - fasciculele mijlocii acționează ca abductoare ale coapsei, - fasciculele anterioare au efect de rotație internă și de flexie a coapsei față de trunchi, - împiedică balansarea bazinului în plan frontal în timpul mersului, alergării, - împiedică căderea bazinului de partea membrului oscilant datorită deplasării greutății trunchiului deasupra membrului de sprijin. Inervația provine din nervul gluteul superior din plexul sacrat. MUȘCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA (m. tensor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fasciculele mijlocii acționează ca abductoare ale coapsei, - fasciculele anterioare au efect de rotație internă și de flexie a coapsei față de trunchi, - împiedică balansarea bazinului în plan frontal în timpul mersului, alergării, - împiedică căderea bazinului de partea membrului oscilant datorită deplasării greutății trunchiului deasupra membrului de sprijin. Inervația provine din nervul gluteul superior din plexul sacrat. MUȘCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA (m. tensor fasciae latae) Originea este pe spina iliacă antero-superioară. Inserția terminală se regăsește pe marele trohanter femural. Acțiunea: - flexor a\ coapsei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
aspectul individual al fenomenului (trăsăturile individului), precum și de cel social (devianța privită ca fenomen social în cadrul comunității). În acest sens, studiul la nivel individual a ținut seama de acele trăsături definitorii ale deviantului (Voinea, 1999), aspecte corporale propriu zise: cap, trunchi, membrele persoanei înclinate spre acte antisociale. Ulterior s-a demonstrat ca acești indici nu pot fi considerați ca fiind definitorii, întrucât respectivele trăsături fizice pot fi intâlnite și la indivizi care nu prezintă comportamente indezirabile social. Un element considerat semnificativ
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și patronat de Bard College - la rândul său puternic subvenționat de George Soros, deși funcționează în apropiere de New York). Discuția despre un curriculum de bază (core curriculum) e fascinantă. În Europa, un echivalent relativ este facultatea de studium fundamentale, un „trunchi comun” de discipline socio-umane prin care trec toți studenții universității private Witten/Herdecke, de orientare antropozofică (programul, numit familiar stufu, a fost proiectat de umaniști mainstream ca Jörn Rüsen); programe cu nume asemănătoare, dar mult diferite, întâlnim și la universitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de extindere completă a genunchiului și gleznei în perioada de sprijin, în faza de impulsie; Este discutabilă, (n.a.) extinderea completă a genunchiului în condițiile tehnicii de alergare pe pistele sintetice; 3. Echilibrul corpului trebuie menținut prin ținerea capului, umerilor și trunchiului într-o aliniere naturală, aproape de verticală, fără aplecări exagerate din șolduri; 4. Eliminarea contracțiilor excesive de la nivelul maxilarului inferior, umerilor, antebrațelor, pumnului. De notat că aceste aspecte nu reprezintă, în toate cazurile, achiziții naturale și trebuiesc învățate în procesul
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
concurs. Pe înclinația ușoară a pelvisului este necesară o centrare neutră a capului, gâtului și coloanei vertebrale, acest lucru asigură „libertatea de mișcare și facilitează relaxarea, accentuând revenirea forței elastice din partea centrală și de la extremitățile mușchilor”. Poziția verticală a trunchiului cu zona pelviană puțin rotită spre posterior avantajează mișcarea în partea anterioară (adică succesiunea de mișcări ale piciorului ce se desfășoară în partea anterioară a corpului) și o limitează pe cea posterioară. O prelungire a mișcării în partea anterioară avantajează
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
reținut explicația conform căreia în timpul alergării cu viteză maximă intervine o decelerare pe orizontală prin modificarea poziției centrului de greutate la aterizare, pe fiecare picior. Viteza pierdută se recâștigă printr-o acțiune de retragere a umerilor si de propulsare a trunchiului spre înainte. În acest mod se solicită forța tendoanelor poplitee și a mușchilor fesieri, iar noua forță orizontală produsă va deplasa centrul de greutate înapoi și readuce viteza la nivelul avut înaintea contactului cu pista. Această capacitate de reaccelerare presupune
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
Forța de impulsie are o acțiune periodică, totuși viteza rămâne relativ constantă datorită tendinței de rămânere în inerție a corpului ce tinde să mențină starea de mișcare câștigată la fiecare pas. În momentul desprinderii de sol, a piciorului de impulsie, trunchiul rămâne totuși în poziție verticală favorizând înaintarea corpului și consumarea energiei în scopul realizării înaintării. Fazei pasului anterior îi corespunde cea de-a doua fază a zborului din alergare. În această fază se pregătește de fapt reluarea contactului cu solul
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
sunt sprijinite pe palme la lățimea umerilor, în spatele liniei de plecare. La comanda „gata” genunchiul, piciorului din spate se ridică de pe sol, ridicând, în aceleași timp, bazinul, de regulă, mai mult sau mai puțin, deasupra nivelului umerilor, capul în prelungirea trunchiului sau ușor flexat, proiecția umerilor, în limite variabile, este deplasată dincolo de linia de plecare. La „pocnetul de pistol” corpul se extinde din poziția de triplă flexie, piciorul din blocul din spate pendulează spre înainte și efectuează primul pas de plecare
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
blocuri. Această ridicare avantajează, în mod deosebit alergarea pe primii 5 pași de alergare, creșterea frecvenței pașilor, dar și contracararea căderii corpului înainte. O ridicare exagerată a bazinului, mult peste nivelul orizontalei, determină în momentul plecării o îndreptare rapidă a trunchiului și deci o creștere mai înceată a frecvenței mișcărilor. În această poziție, la nivelul genunchiului piciorul din spate se realizează o deschidere unghiulară de 100-140°, la cel din față de 90-100°, la nivelul șoldului piciorului din față o deschidere față de trunchi
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
trunchiului și deci o creștere mai înceată a frecvenței mișcărilor. În această poziție, la nivelul genunchiului piciorul din spate se realizează o deschidere unghiulară de 100-140°, la cel din față de 90-100°, la nivelul șoldului piciorului din față o deschidere față de trunchi de 55-65°, iar la cel din spate 110-140°. Aceste valori ale unghiurilor sunt considerate a fi optime momentului de rupere a inerției corpului și depind de modul de așezare în poziția de start, distanța dintre blocuri, lungimea segmentelor concurentului, nivelul
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
trecerea de la lansarea din start la alergarea cu viteză maximă. Această etapă de tranziție se caracterizează prin modificări atât în structura pasului de alergare concretizate în ridicarea din ce în ce mai sus și înainte a coapsei piciorului de pendulare în paralel cu ridicarea trunchiului spre verticală, cât și în creșterea forței de impulsie și a ritmului fuleelor. Lansarea de la start începe cu mișcarea de tragere a piciorului din spate, paralel cu solul, continuă cu o pendulare puternică și rapidă înainte, și o așezarea reactivă
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
blocuri”. Lansarea de la start ca fază a probei de sprint se realizează prin alergare accelerată ce se caracterizează prin: - creșterea frecvenței pașilor și a lungimii acestora; - scăderea înclinației corpului, care se ridică progresiv către verticală; - scăderea valorii oscilațiilor laterale ale trunchiului determinate de decalajul lateral dreapta și stânga, rezultat din așezarea tălpilor pe sol, față de axa de deplasare, care la începutul cursei este mai mare, el micșorându-se până la eliminare după 15-20 m (12-16 pași); - așezarea tălpilor în primii pași
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
micșorându-se până la eliminare după 15-20 m (12-16 pași); - așezarea tălpilor în primii pași se realizează pe pingea, înapoia proiecției centrului de greutate pe sol, pe impulsie directă, fapt ce determină lipsa fazei de amortizare; - odată cu înaintarea și îndreptarea trunchiului, tălpile iau contact cu solul din ce în ce mai înaintea proiecției centrului de greutate, printr-o acțiune de agățare- tracțiune a solului - viteza de deplasare crește treptat ajungând la valori maxime după 25-30 m, pe baza, în principal, a creșterii frecvenței fuleelor, creșterea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
după 25-30 m, pe baza, în principal, a creșterii frecvenței fuleelor, creșterea în continuare realizându-se mai ales prin mărirea fuleului până la distanța de 50-60 m. Lansarea de la start, fază a probei de viteză se încheie în momentul în care trunchiul a terminat mișcarea de îndreptare și decalajul de așezare a tălpilor pe sol față de axa alergării. Acest lucru este imperceptibil, în procesul de urmărire al unei curse de alergare pe 60 sau 100 mp. 2.6.3. Faza accelerării pure
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
frecvența pașilor, raport ce poate asigura menținerea unei viteze de deplasare constantă. Menținerea vitezei de deplasare la nivel maxim este rezultatul unui lucru mecanic constant la nivelul membrelor superioare și inferioare. Alergarea în această fază se caracterizează prin: menținerea poziției trunchiului aproape de verticală; pendularea coapselor până aproape de orizontală și o extensie a gambei pe coapsă însoțită de o coborâre rapidă și agățare a solului; un contact cu solul, puțin înaintea proiecției centrului de greutate, pe axa de deplasare; un contact cu
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
parte, este reprezentat de „atacul” planului vertical, al sosirii, cu pieptul. Diferit de etapele anterioare în care sosirea se realiza prin „sărituri”, „zvâcniri”, „întinderi”, în prezent linia de sosire se trece în viteză maximă și printr-o înclinare ușoară a trunchiului înainte, efectuată pe cel mult ultimii 2 pași de alergare. Sunt întâlnite des și cazuri în care unii atleți trec linia de sosire fără să marcheze această fază. În prezent evoluția tehnicii de cronometraj electronic face posibilă înregistrarea timpului cu
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
în alergarea normală cu 25 %. Săriturile se execută punând accent pe impulsul de înaintare, pe depărtarea rapidă a coapselor, atinsă prin extensia puternică a piciorului din spate și pe ridicarea flexată și rapidă a piciorului de avântare către linia orizontalei, trunchiul fiind puțin înclinat înainte, dar în linie cu piciorul din spate, contribuie la dezvoltarea forței de impulsie și la creșterea rapidității mișcării; exercițiile rapide executate cu încărcături (contragreutăți, centuri, corzi elastice) produc efecte de îmbunătățire a rezistenței reflexului reactiv, a
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
sunt în esență românii în numele cărora se fac ele18. Este de menționat în acest context "latinizant" sprijinul acordat uniaților (i.e bisericii greco-catolice) în acest efort de a "româniza" Transilvania. Biserica-soră, pe care mulți o vedeau "întoarsă" în 1918 la trunchiul din care fusese "smulsă" la 1700 (chiar cu un gest generos - din partea ortodocșilor - de acceptare a unui patriarh al României Mari provenind din sânul uniaților), putea sprijini acest avans latinizant, câtă vreme avea în spatele său prestigiul Școlii Ardelene. E drept
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]