80,198 matches
-
împrumuturi de valori mai mari pe perioade mai lungi și a anunțat că testează programe de recompensare a clienților prin condiții îmbunătățite ale creditelor și sau reduceri de costuri. De asemenea, compania are în plan oferirea de împrumuturi cu rambursări lunare, ca o alternativă la modelul actual care presupune achitarea săptămânală a ratelor. Dobânda Anuală Efectivă (DAE) a împrumuturilor Provident variază între 79% și 104%. Provident nu aplică penalizări si costul total rămâne fix pe toată perioada contractului. Modelul de business
Provident Financial România () [Corola-website/Science/320197_a_321526]
-
Poligonul de teste nucleare din Nevada a fost locul de testare principal al dispozitivelor nucleare americane; doar 126 de teste au fost efectuate în altă parte (cele mai multe dintre acestea la "Pacific Proving Grounds" în Insulele Marshall). Zona de testare ofera excursii lunare publice, adesea luni de zile rezervate în avans. Vizitatorii nu au voie să aducă aparate foto, binocluri, telefoane mobile sau să adune pietre drept suveniruri. În 1982, într-un proces cca. 1.200 de persoane au acuzat guvernul de neglijentă
Poligonul de teste nucleare din Nevada () [Corola-website/Science/321263_a_322592]
-
care a aselenizat și prima misiune care a aselenizat într-una din zonele înalte ale Lunii. Ea a fost lansată la 16 aprilie 1972 și s-a încheiat la 27 aprilie. A fost o misiune de clasă J, cu rover lunar și a adus înapoi 94,7 kg de mostre de rocă și sol lunar. Misiunea a conținut trei "EVA-uri" pe Lună: una de 7,2 ore, alta de 7,4 ore și o a treia de 5,7 ore
Apollo 16 () [Corola-website/Science/321300_a_322629]
-
ale Lunii. Ea a fost lansată la 16 aprilie 1972 și s-a încheiat la 27 aprilie. A fost o misiune de clasă J, cu rover lunar și a adus înapoi 94,7 kg de mostre de rocă și sol lunar. Misiunea a conținut trei "EVA-uri" pe Lună: una de 7,2 ore, alta de 7,4 ore și o a treia de 5,7 ore, precum și o activitate extravehiculară de 1,4 ore pe drumul dintre Lună și Pământ
Apollo 16 () [Corola-website/Science/321300_a_322629]
-
Duke erau la primul zbor spațial. Deși nu s-a făcut un anunț oficial, la început echipajul de rezervă trebuia să aibă componența Fred Haise (comandant), William R. Pogue (pilot al modulului de comandă) și Gerald Carr (pilot al modulului lunar), care în mod normal ar fi fost echipajul misiunii Apollo 19. Cum, însă, misiunile 18 și 19 ale programului Apollo au fost anulate în septembrie 1970, s-a decis ca echipajul de rezervă al misiunii Apollo 16 să fie format
Apollo 16 () [Corola-website/Science/321300_a_322629]
-
ale programului Apollo au fost anulate în septembrie 1970, s-a decis ca echipajul de rezervă al misiunii Apollo 16 să fie format, alături de Fred Haide, din Stuart Roosa (pilot al modulului de comandă) și Edgar Mitchell (pilot al modulului lunar), care zburaseră cu misiunea Apollo 14, iar Pogue și Carr au fost trecuți la programul Skylab în care au zburat în cadrul misiunii Skylab 4. O defecțiune la un sistem de rezervă pentru controlul direcției la sistemul principal de propulsie al
Apollo 16 () [Corola-website/Science/321300_a_322629]
-
Skylab în care au zburat în cadrul misiunii Skylab 4. O defecțiune la un sistem de rezervă pentru controlul direcției la sistemul principal de propulsie al modulului de comandă și serviciu "Casper" au cauzat îngrijorări cu privire la pornirea motorului pentru ajustarea orbitei lunare a MCS, și era să determine anularea aselenizării. După amânarea primei tenative de aselenizare, s-a constatat că defecțiunea prezenta risc redus, iar Young și Duke (care deja porniseră, și pilotau modulul lunar "Orion" când a apărut problema) au primit
Apollo 16 () [Corola-website/Science/321300_a_322629]
-
îngrijorări cu privire la pornirea motorului pentru ajustarea orbitei lunare a MCS, și era să determine anularea aselenizării. După amânarea primei tenative de aselenizare, s-a constatat că defecțiunea prezenta risc redus, iar Young și Duke (care deja porniseră, și pilotau modulul lunar "Orion" când a apărut problema) au primit permisiunea de aselenizare. Young și Duke au explorat timp de trei zile regiunea înaltă Descartes, în timp ce Mattingly pilota "Casper" pe deasupra lor. Aceasta a fost singura dintre cele șase misiuni Apollo cu aselenizare care
Apollo 16 () [Corola-website/Science/321300_a_322629]
-
Muley” după Bill Muehlberger, principalul cercetător pentru activitățile geologice ale misiunii). Rezultatele științifice ale misiunii Apollo 16 au determinat geologii să-și revizuiască interpretările anterioare privind zonele înalte ale Lunii, concluzionând că impactul meteoriților este agentul modelator principal al suprafeței lunare. Astronauții misiunii Apollo 16 au efectuat teste de performanță ale roverului lunar, la un moment dat atingând o viteză maximă de 18 km/h, care este încă recordul de viteză al unui vehicul cu roți pe Lună (fiind trecut în
Apollo 16 () [Corola-website/Science/321300_a_322629]
-
științifice ale misiunii Apollo 16 au determinat geologii să-și revizuiască interpretările anterioare privind zonele înalte ale Lunii, concluzionând că impactul meteoriților este agentul modelator principal al suprafeței lunare. Astronauții misiunii Apollo 16 au efectuat teste de performanță ale roverului lunar, la un moment dat atingând o viteză maximă de 18 km/h, care este încă recordul de viteză al unui vehicul cu roți pe Lună (fiind trecut în Guinness Book of Records). Apollo 16 a fost programat inițial pentru aterizare
Apollo 16 () [Corola-website/Science/321300_a_322629]
-
trecut în Guinness Book of Records). Apollo 16 a fost programat inițial pentru aterizare la ora 3:30pm EST în ziua de 28 aprilie. Misiunea a fost, însă, scurtată cu o zi (reducând durata petrecută pe orbita Lunii după ce modulul lunar a decolat de pe lună și s-a recuplat la modulul de comandă) din cauza problemelor dinaintea aselenizării. Charlie Duke relatează pe website-ul Apollo Lunar Surface Journal: „Cu cât aștepți mai mult acolo sus - dacă ai avut o problemă - cu atât mai
Apollo 16 () [Corola-website/Science/321300_a_322629]
-
problemă. Subsatelitul (PFS-2) a fost o prismă hexagonală de 78 cm x 36 cm cu o masă de . Lansat de pe Modulul de Serviciu de pe orbita Lunii, rolul său a fost cel de a măsura plasma, energiile particulelor și câmpurile magnetice lunare. El a fost lansat folosind acționarea unui resort, care a generat o viteză relativă de circa 1,2 m/s și o viteză unghiulară de 120 rpm (4π rad/s). El a colectat date între 24 aprilie și 29 mai
Apollo 16 () [Corola-website/Science/321300_a_322629]
-
la pierderea ei. Ea a orbitat Luna timp de circa un an și nu se știe exact unde s-a prăbușit ea pe Lună. Charles Duke a donat unele dintre obiectele folosite de misiune, printre care se numără o hartă lunară, Universității de Stat Kennesaw din Kennesaw, Georgia. Duke a lăsat două obiecte pe Lună, pe care le-a și fotografiat. Cel mai celebru dintre ele este o fotografie a familiei sale (NASA Photo AS16-117-18841). Pe spatele fotografiei semnează membrii familiei
Apollo 16 () [Corola-website/Science/321300_a_322629]
-
anumite greșeli de calcul i-ar putea face să cadă înapoi pe Pământ. În ultima parte a călătoriei apare bănuiala că întâlnirea anterioară cu câmpul gravitațional al asteroidului i-ar fi deviat de la cursul stabilit inițial. Proiectilul intră pe orbita lunară în loc să aselenizeze, așa cum era planificat inițial. Barbicane, Ardan și Nicholl încep o observare a geografiei selenare, înainte ca proiectilul să treacă pe partea întunecată a Lunii și să îi lase pradă gerului. Odată cu revenirea pe partea luminată de Soare, proiectilul
În jurul Lunii () [Corola-website/Science/321305_a_322634]
-
deoarece viteza de rotație superioară din această zonă este mai potrivită. La bordul capsulei au fost tot trei astronauți, misiunea a durat mai puțin de o săptămână, iar la întoarcere vehicolul a fost recuperat din ocean după parcurgerea unei orbite lunare. Pe 25 iulie 1971, echipajul navetei "Apollo 15" a numit un crater lunar "Saint-Georges", ca un omagiu adus lui Jules Verne. În capitolul al III-lea al romanului, " Unde călătorii se instalează", în compartimentul cu provizii este găsită din întâmplare
În jurul Lunii () [Corola-website/Science/321305_a_322634]
-
capsulei au fost tot trei astronauți, misiunea a durat mai puțin de o săptămână, iar la întoarcere vehicolul a fost recuperat din ocean după parcurgerea unei orbite lunare. Pe 25 iulie 1971, echipajul navetei "Apollo 15" a numit un crater lunar "Saint-Georges", ca un omagiu adus lui Jules Verne. În capitolul al III-lea al romanului, " Unde călătorii se instalează", în compartimentul cu provizii este găsită din întâmplare o sticlă cu șampanie de Nuits (marca actuală Nuits-Saint-Georges), care este băută ""în
În jurul Lunii () [Corola-website/Science/321305_a_322634]
-
(în ) este un roman scris de Jules Verne, serializat în "Le Temps" între 29 iunie și 3 august 1884. Romanul marchează un moment de cotitură în inspirația lui Jules Verne. După călătoria lunară, înconjurul lumii într-un submarin și în optzeci de zile, autorul începe să înlocuiască intrigile "tehnologice" cu exotismul și romantismul. "" este unul dintre cele patru romane istorico-politice ale lui Jules Verne, alături de "Nord contra Sud", "Drumul Franței" și "Familia fără
Arhipelagul în flăcări () [Corola-website/Science/321312_a_322641]
-
Top Gear este o revistă auto cu apariție lunară din Marea Britanie, deținută de BBC și numită după programul TV Top Gear realizat de aceeași companie. Top Gear este cea mai cunoscută revistă auto din lume, cu ajutorul show-ului TV care are o audiență de 1 miliard de telespectatori, fiind
Top Gear (revistă) () [Corola-website/Science/320647_a_321976]
-
este o revistă de istorie din România, cu apariție lunară. A fost fondată la finele anului 2001, primul număr apărând în noiembrie 2001. În august 2009 a fost preluată de trustul de presă Adevărul Holding de la vechii proprietari - Ion Cristoiu și Vlad Pufu. Adevărul Holding a preluat la acel moment
Historia () [Corola-website/Science/320667_a_321996]
-
o bogată arhivă care conține informații despre articolele apărute în această perioadă în revistă. Începând cu anul 2012, Historia are și un supliment denumit Historia Special care apare pe piață o dată la 3 luni (Martie, Iunie, Septembrie, Decembrie). Spre deosebire de revista lunară acest supliment este dedicat integral unui singur subiect: fie el un personaj, un eveniment sau un fenomen istoric. «„Historia Special” este un nou proiect editorial marca „Historia”, cu o frecvență trimestrială. Este un număr dedicat unei singure teme, care nu
Historia () [Corola-website/Science/320667_a_321996]
-
În cadrul revistei se publica și Buletinul Telegrafo-Poștal ce cuprindea rezumatul circularelor și instrucțiunilor Direcției Generale a Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor. Revista a fost tipărită la Bucureștii de Tipografia "Reforma Socială". Din punct de vedere redacțional, revista apărea periodic cu frecvență lunară, conținînd prima parte profesională și o a doua parte neprofesională, plus eventuale suplimente. Revista își propunea conform citatului directorului Vasile Sava: Astfel, începând cu nr. 3, s-a publicat în fascicole lunare. „Cursul de cunoștințe profesionale” cerute la concursurile de
Revista Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor () [Corola-website/Science/321605_a_322934]
-
de vedere redacțional, revista apărea periodic cu frecvență lunară, conținînd prima parte profesională și o a doua parte neprofesională, plus eventuale suplimente. Revista își propunea conform citatului directorului Vasile Sava: Astfel, începând cu nr. 3, s-a publicat în fascicole lunare. „Cursul de cunoștințe profesionale” cerute la concursurile de oficianți superiori, inferiori si impiegați, redactat conform programelor atunci în vigoare, funcționarii neavînd la îndemînă școli sau cursuri scrise în acest scop. (cum ar fi acest curs complet de cunoștințe profesionale, tipărit
Revista Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor () [Corola-website/Science/321605_a_322934]
-
din ceea ce s-au numit „J missions”, sejururi de lungă durată pe Lună cu o concentrare mai mare pe știință decât ar fi fost posibil în misiunile anterioare. De asemenea a fost prima misiune în care a fost folosit Vehiculul Lunar Rover. Misiunea a început la 26 iulie 1971 și s-a încheiat pe 7 august. NAȘĂ a numit-o cel mai de succes zbor cu echipaj uman realizat vreodată. Comandantul David Scott și pilotul Modulului Lunar James Irwin au petrecut
Apollo 15 () [Corola-website/Science/321612_a_322941]
-
a fost folosit Vehiculul Lunar Rover. Misiunea a început la 26 iulie 1971 și s-a încheiat pe 7 august. NAȘĂ a numit-o cel mai de succes zbor cu echipaj uman realizat vreodată. Comandantul David Scott și pilotul Modulului Lunar James Irwin au petrecut trei zile pe lună și un total de 18 ½ ore în afara navei spațiale lunare privind activitatea extravehiculare.
Apollo 15 () [Corola-website/Science/321612_a_322941]
-
7 august. NAȘĂ a numit-o cel mai de succes zbor cu echipaj uman realizat vreodată. Comandantul David Scott și pilotul Modulului Lunar James Irwin au petrecut trei zile pe lună și un total de 18 ½ ore în afara navei spațiale lunare privind activitatea extravehiculare.
Apollo 15 () [Corola-website/Science/321612_a_322941]