81,003 matches
-
Vladimir Drinfeld și Michio Jimbo). În 1972 el s-a căsătorit cu Michal-Nina Abraham și din această relație li s-au născut două fiice. Ìn 2000 el a divorțat și în 2003 s-a căsătorit cu Gongqin Li. Una din fiicele sale, Irene Lusztig este cineastă, realizatoarea documentarului "Reconstruction". Începând din 1994 în timpul liber Lusztig practică yoga. În legătură cu condiția de evreu, Lusztig s-a exprimat intr-un interviu:"... nu sînt religios. Dar evreitatea a avut un rol important, atît în alegerea
George Lusztig () [Corola-website/Science/335279_a_336608]
-
în Suedia, stabilindu-se în regiunea Härjedalen, unde bunica ei a avut mai multe locuri de muncă. Mama lui Lyngstad, Synni, a rămas în Norvegia și a lucrat pentru o perioadă în sudul țării. Synni s-a alăturat mamei și fiicei în Suedia, iar cele trei s-au mutat la Malmköping (72 km depărtare de Stockholm). Synni a murit la vărsta de 21 de ani, din cauza insuficienței renale, Lyngstad fiind crescută doar de bunica ei. În iunie 1949, cele două s-
Anni-Frid Lyngstad () [Corola-website/Science/335273_a_336602]
-
album, realizat atât în studio, cât și acasă la Frida, în Mallorca, Spania, poate fi văzut pe "Frida - The DVD". O continuare a albumului, cu același producător, Anders Glenmark, era în lucru, dar s-a renunțat la proiect, după moartea fiicei lui Frida, în 1998. Lyngstad i-a dedicat cântecul "Chemistry Tonight" (scris împreună cu Kirsty MacColl) compozitoarei, după moartea acesteia, în anul 2000. Au urmat câteva înregistrări mai puțin cunoscute, inclusiv un duet din 2002 cu cântărețul de operă Filippa Giordano
Anni-Frid Lyngstad () [Corola-website/Science/335273_a_336602]
-
Alistair MacLean,Agatha Christie, Jack London, Jules Verne, Emile Zola, Anthony Beevor, etc Hashavia a locuit la Petah Tikva. El a murit în 2015 după o boală îndelungată. A fost căsătorit cu Adina, cu care a avut doi fii, o fiică și șapte nepoți
Arie Hashavia () [Corola-website/Science/335289_a_336618]
-
de care a fost legat 43 de ani. A fost și președinte al Uniunii Federaliștilor Europeni (UEF). După pensonarea de la Collège d'Europe, a continuat să locuiască la Bruges. Din prima sa căsătorie cu Engelina Carolina Mary Kana avut o fiică. S-a recăsătorit cu Joanna Bral (pseudonim: Hanna Kirsten). În cursul șederii sale la Bruges, calvinistul și agnosticul Hendrik Brugmans s-a convertit la catolicism, fiind primit în această confesiune de episcopul de Bruges, Émile-Joseph De Smedt. Brugmans a fost
Hendrik Brugmans () [Corola-website/Science/335284_a_336613]
-
un om cu cap de câine. După ce se trezește, el fură, cu ajutorul lui Hope, motorul "Big Chief", și se duce spre templul lui Deep Friah, un cultist al focului. La templu, Hope îl roagă pe Max să o găsească pe fiica sa, Glory (dublată de Madison Carlon), care a fugit în teritoriul ocupat de Buzzard. El refuză, la început, dar, în cele din urmă, acceptă, și călătorește spre Underdune. După ce o salvează din mâinile celor de la Buzzards, Max se reîntoarce la
Mad Max (joc video) () [Corola-website/Science/335280_a_336609]
-
că acest lucru nu va influența guvernarea sa. A murit la Schloss Salzdahlum, pe care el l-a construit în 1714, și a fost succedat de fiul său cel mare, August Wilhelm. Anthon Ulrich s-a căsătorit cu Elizabeth Juliana, fiica lui Frederick, Duce de Schleswig-Holstein-Sønderburg-Nordborg, în 1656. Ei au avut următorii copii care au atins vârsta adultă:
Anthon Ulrich, Duce de Brunswick-Lüneburg () [Corola-website/Science/335322_a_336651]
-
și fratele său s-au mutat la Coburg la 5 decembrie 1572. Între 1578 și 1581 Johann Casimir a studiat la Universitatea din Leipzig. La 6 mai 1584 el s-a logodit, fără consimțământul tatălui ei, cu Anna de Saxonia, fiica lui Augustus de Saxonia, cu care s-a căsătorit la 16 ianuarie 1586 la Dresda. Numai după moartea Electorului Augustus de Saxonia la 11 februarie 1586, Ducele Johann Casimir la vârsta de 22 de ani a putut prelua, împreună cu fratele
Johann Casimir, Duce de Saxa-Coburg () [Corola-website/Science/335328_a_336657]
-
apogeul. El a permis continuarea a 178 procese de vrăjitoare. În 1593 Ducele Johann Casimir a divorțat de prima sa sotie pentru adulter și a ținut-o captivă la Veste până la moartea ei. În 1599 s-a căsătorit cu Margaret, fiica Ducelui Wilhelm de Brunswick-Lüneburg. Johann a murit la Coburg la 15 iulie 1633, la vârsta de 69 de ani. Pentru că nu a avut copii, moștenirea sa a revenit fratelui său, Johann Ernst de Saxa-Eisenach.
Johann Casimir, Duce de Saxa-Coburg () [Corola-website/Science/335328_a_336657]
-
1864-1865 sub titlul "La Nouvelle Revue de Paris" înainte de a fi cumpărată de "la Revue française". În 1894, o nouă "Revue de Paris" a fost publicată de Edmond de Fels (1858-1951). El a lăsat-o moștenire fiului său André și fiicei sale, ducesa Edmée de La Rochefoucauld, care i-a încredințat conducerea baroanei Solange de La Baume. "Revue de Paris" a fost suspendată în 1940, a reapărut în mai 1945 și a disparut definitiv în 1970. Pentru perioada 1829-1854, există variante belgiene contrafăcute
Revue de Paris () [Corola-website/Science/335303_a_336632]
-
cartea "Voyage of the Basset" de James C. Christensen. A avut premiera pe canalul TV1000 la 2 și 3 martie 2001. « Credendo vides - Trebuie să crezi pentru a vedea »<br> Dr. Alan Aisling este un profesor de antichități și văduv. Fiica sa mai mică, Cassie, visează la o lume mitologică fiind obsedată de un album al mamei sale cu imaginile unor creaturi fantastice Acest lucru o enervează pe sora ei mai mare, pe ursuza Miranda. Apoi ceva magic se întâmplă: Alan
Călătorie în lumea legendelor () [Corola-website/Science/335348_a_336677]
-
și puși să lucreze în mină. Corabia "Unicorn" se duce pe insula trolilor unde echipajul acesteia recuperează craniul dragonului. În timpul luptei, se întâmplă ceva cu craniul: acesta se transformă într-un dragon viu care alungă toți trolii. Apoi Alan împreună cu fiicele sale se întorc acasă deoarece profeția s-a împlinit.
Călătorie în lumea legendelor () [Corola-website/Science/335348_a_336677]
-
vândut casa și s-a mutat la Târgu Jiu. El a cântat la Orchestra „Taraful Gorjului” și a înregistrat numeroase melodii la Radio Craiova. Din formația lui Petre Zlătaru au mai făcut parte: soția sa, Mariana Zlătaru (chitară și voce), fiica lăutarului Costantin Bobirci din Bârsești, Nicolae Lătărețu-Tapotă (braci) și Gore Stricăfer (bas). Localitate aparținătoare de comuna Bălești, Ceauru a avut și lăutari vestiți, care la începutul secolului XX aveau ca piese de rezistență tot baladele (familiale, vitejești sau haiducești). De
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
ulterior, și la Columbia Records. Fiul lui Nae Pătatu și al Ilincăi, vioristul Constantin Burlan-Pătatu a continuat tradiția muzicală a familiei mai departe. Acesta a creat o formație de muzică lăutărească la Târgu Jiu, în care mai cântă soția și fiica sa, solistele Margareta Burlan și Carmen Burlan, precum și diferiți muzicanți angajați ocazional. Un alt centru muzical important din Gorj este orașul Târgu Jiu și satele vecine. Aici au fost în perioada interbelică importante cârciumi și boegi: „La Gelepu”, „La Nicolăescu
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
s-au aflat și cei din banda lui Niculae Zlătaru, în principal cu membri ai familiei sale, precum soția Ioana Zlătaru (n. 1893 - d. 1955), născută Pițigoi la Târgu Cărbunești (voce și chitară). Cu cei doi au cântat la București fiicele: Maria Zlătaru (n. 1919 - d. 1977), solistă și chitaristă, căsătorită cu vioristul Costică Vraciu (n. 1911 - d. 1955), originar din Stoina și Ana Zlătaru (n. 1921 - d. 1984), cealaltă fiică a lui Niculae Zlătaru. Viorist talentat în banda lui Niculae
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
voce și chitară). Cu cei doi au cântat la București fiicele: Maria Zlătaru (n. 1919 - d. 1977), solistă și chitaristă, căsătorită cu vioristul Costică Vraciu (n. 1911 - d. 1955), originar din Stoina și Ana Zlătaru (n. 1921 - d. 1984), cealaltă fiică a lui Niculae Zlătaru. Viorist talentat în banda lui Niculae Zlătaru a fost fiul său, Nicolae, zis Lae (n. 1923 - d. 21 octombrie 1944), decedat pe front, unde a fost trimis „să lupte cu vioara, nu cu arma, să mențină
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
Zlătaru a fost fiul său, Nicolae, zis Lae (n. 1923 - d. 21 octombrie 1944), decedat pe front, unde a fost trimis „să lupte cu vioara, nu cu arma, să mențină astfel ridicat moralul luptătorilor“. Soția sa a fost Maria Bobirci, fiica lăutarului Ion Bobirci. Ea a cântat cu N. Zlătaru timp de doi ani, aducând nou cântecele învățate de la părinții săi din zona Târgu Jiu. Un alt lăutar vestit din Runcul interbelic a fost Dumitru Pobirci, zis Cotoi (1893-1955). Din taraful
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
Nicolae Pobirci și solista Cătălina Pobirci (soția lui Costică). În prezent, mai activează banda vioristului Nicolae Bobirci (n. 1944), fiul lui Lae Zlătaru și continuatorul bandei Zlătarilor. Din formația sa mai fac parte: soția sa, solista și acordeonista Maria Bobirci, fiica sa, Mariana Lălău și ginerele, vioristul Aristică Lălău. În formație mai sunt angajați instrumentiști ocazionali. În satul Bâlta, actualmente mai activează vioristul Nicolae N. Pobirci zis Bâlteanu (n. 1939), fiul lăutarului Dumitru Pobirci din Bâltișoara. Cu el mai cântă soția
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
fiul său, vioristul Constantin zis Tăin. Celălalt fiu al lui Ioniță, vioristul Ion Țambu, s-a căsătorit la Brădiceni cu Maria. Aici și-a format propria formație, foarte vestită și apreciată în zonă. Aurelia Țambu zisă Rela (n. 1938), prima fiică a lui Ioniță, a cântat la Brădiceni unde s-a căsătorit cu vioristul Nicolae Ciulei. Anișoara Țambru (n. 1944), fiica cea mică a lui Ioniță, solistă și acordeonistă, a cântat alături de soțul ei Nicu Trohonel. Mezinul familiei, vioristul Victor Țambu
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
Maria. Aici și-a format propria formație, foarte vestită și apreciată în zonă. Aurelia Țambu zisă Rela (n. 1938), prima fiică a lui Ioniță, a cântat la Brădiceni unde s-a căsătorit cu vioristul Nicolae Ciulei. Anișoara Țambru (n. 1944), fiica cea mică a lui Ioniță, solistă și acordeonistă, a cântat alături de soțul ei Nicu Trohonel. Mezinul familiei, vioristul Victor Țambu (n 1946), a ajuns unul dintre marii lăutari ai Gorjului. Acesta cântat în ansamblurile artistice „Doina Gorjului”, „Altița” și „Balada
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
venită la Tismana din Godinești. Actualmente mai cântă și taraful lui Nicolae Cazacu, zis Călae, fiu de lăutar din Frâncești, venit la Tismana în anul 1960. Din formația sa făceau parte: soția sa Elena Cazacu zisă Lenuța (acordeon și voce), fiica lăutarului Gheorghe Motorga, Grigore Stricăfer (braci), Iosif Motorga (vioară) și Maria Motorga (solistă). Astăzi, taraful lui Călae are în componență în principal pe membrii familiei: fiii săi, solista Lenuța Cazacu, vioristul Iosif Cazacu și basistul Ion Trohonel. Alt taraf actual
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
Goyri (soția lui Ramón Menéndez Pidal). A fost căsătorită cu poetul spaniol Rafael Alberti. Ea a scris mai multe articole în ziarul "Diario de Burgos" și a publicat cărțile pentru copii "Cuentos pară soñar" și "La bella del mal amor". Fiica lui Angel León, colonel în armată spaniolă, María Teresa a crescut într-o casă bogată și plină de cărți și care era în mod constant în mișcare. A locuit la Madrid, Barcelona și Burgos, citind cărțile scrise de Victor Hugo
María Teresa León () [Corola-website/Science/335376_a_336705]
-
au întâlnit cu alte mii de spanioli care au fost forțați să-și părăsească țara. Aici ea a folosit exilul în avantajul ei pentru a-și critică țară și a evita cenzură franchistă. În 1941 María a născut-o pe fiica lor, poeta Aitana. În timpul anilor 1940 și 1950, ea a organizat lecturi din operele ei în folosul victimelor nazismului sau a muncitorilor greviști din Argentina; multe dintre ele au fost organizate în colaborare cu soprana Isa Kremer, care a cântat
María Teresa León () [Corola-website/Science/335376_a_336705]
-
Novaci, la Polovragi și Baia de Fier a activat în special formația vioristului Vasile Pobirci zis Ică (n. 1926), fiul lăutarilor runcani Vasile și Ilinca Pobirci. Inițial a cântat cu părinții la Runcu, iar din 1951, prin căsătoria cu Mia, fiica lăutarului Grigore Gâlcă, s-a stabilit la Novaci. Din banda sa au mai făcut parte: soția sa, Mia (chitară și voce), Gheorghe Gujin (braci) și Iosif Porumbescu (bas). După moartea soției, acesta s-a mutat la Târgu Jiu, căsătorindu-se
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
cântat în București la cârciuma „La Crețu” din zona Gării de Nord. După revenirea de la București forțată de apropierea frontului, cu cei doi a cântat basistul Aurică Gugin, fiul lui Ioniță Gugin din Ștefănești. După anul 1948, în banda Genei au activat fiica sa, Elena zisă Uța (acordeon și voce) și soțul acesteia, Gogă Pițigoi (braci). Cele mai cunoscute melodii ale formației Bârsan au fost: „Sârba de la Cărbunești” (a lui Ion Bârsan) și cântecele: „Viorea, viorea”, „Pe malul Gilortului”, „Toată lumea vrea să mor
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]