80,593 matches
-
Acum el are o afacere de succes, afirmă Ana În Încheiere.” În formarea atitudinilor specifice comportamentului activ selectiv pe care Îl dorim tinerilor În calitate de consumatori, deprinderile și obișnuințele formate În copilărie constituie linii de fornță pentru viitoarele conduite afirmate de tânăr. Coloana vârstelor evidențiază forțele ce se constituie În timp În comportamentul nostru prin depășirea provocărilor și problemelor existenței. Este evidențiat astfel rolul emoționalității ca forță direcțională și susținătoare a comportamentului consumatorului. Sensibili la tot ce ar putea fideliza clienți față de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
-și Îmbunătăți starea de spirit. Tipul de consumator contemporan este creat și de influențele socializatoare ale grupurilor de prieteni, colegi, receptive la mesajele mijloacelor mas media și În cadrul cărora se conturează elemente de identitate și de stil de viață a tinerilor. În spațiul românesc, după 1989 a cunoscut și cunoaște o mare amploare fenomenul pelerinajului la locuri sfinte cu ocazia diferitelor sărbători religioase. Acest fenomen oferă comunităților posibilitatea organizării unor târguri hibride ca structură și componență a produselor oferite. Aceste adevărate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
formează generația denumită „New Tasteocracy” ce va exercita o influență extraordinară asupra consumului și designului. Cuvintele lor de ordine sunt: adevăr, umanism, probitate, autenticitate, creativitate, idei, experiență, flexibilitate. Segmentul de populație care promovează acest tip de consum este reprezentat de tineri interesați În egală măsură de valorile trecutului, dar și de cele ale viitorului. Această categorie Încorporează chintesența unei concepții democratice asupra lumii și vieții. Tinerii manifestă concomitent interes pentru calculatoare și accesorii care economisesc timp, dar apreciază și activitățile casnice
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
idei, experiență, flexibilitate. Segmentul de populație care promovează acest tip de consum este reprezentat de tineri interesați În egală măsură de valorile trecutului, dar și de cele ale viitorului. Această categorie Încorporează chintesența unei concepții democratice asupra lumii și vieții. Tinerii manifestă concomitent interes pentru calculatoare și accesorii care economisesc timp, dar apreciază și activitățile casnice (grădinărit și gătit); valorizează comunitatea din care fac parte, dar pun preț și pe valorile individuale, se manifestă ca persoane competente civic; manifestă un comportament
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de noi trebuințe (diversificarea modelelor, sortimentelor induce formarea de noi trebuințe și motive de consum); 3) activarea existenței (nevoia de varietate și stimulare Într-un mediu monoton sau stresant, motivație prezentă la toate vârstele, dar mai ales la adolescenți și tineri); 4) comunicare, relaționare și socializare; 5) provocarea schimbării (Îmbogățirea intereselor, schimbarea atitudinilor, noi valorizări); 6) actualizarea sinelui; 7) terapie fără terapeut, la Îndemâna tuturor Dinamica depășirii paradoxului individualitate unică și exemplar de serie Această antinomie provoacă la nivelul individului două tipuri
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
astfel de cumpărături atunci când vă aflați Într-o stare emoțională deosebită (de exemplu: depresie, frustrare, exaltare) Doar 10 dintre subiecți obieșnuiesc să meargă la cumpărături datorită unor stări emoționale deosebite, precum frustrare, tristețe, fericire, ceea ce demostrează un echilibru emoțional crescut, tinerii mergând la cumpărături doar atunci când au nevoie de anumite produse, nu și În scop terapeutic. Q28. Dacă da, În ce fel se modifică această stare? Cei care merg la cumpărături atunci când trec prin momente deosebite, apreciază că se relaxează făcând
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
actualizării de sine. Adler leagă aspirația de a te pune În valoare de manifestarea sentimentului de inferioritate și insecuritate, considerând-o ca principală modalitate de atingere a superiorității. Prin studiul biografiilor unor inventatori și convorbirile biografice cu peste 300 de tineri, Marina Caluschi a relevat trăirea de către o parte dintre ei a unor adevărate stări de handicap situațional datorat lipsei competențelor de a se manifesta și de a se afirma În anumite momente (1996, 38-43). Pentru actualizare și afirmare de sine
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
existenței sale. Ideea formării continue prin creativitate adică a formării Învățând să creiezi, creind În diferite domenii și „sculptându-te” (recreindu te) se opune ideii susținute cu ani În urmă, dar existând și acum ca principiu În educație; a pregătirii tinerilor pentru creativitate. Experiența recentă a poporului român ne-a arătat că deși am fost pregătiți pentru creativitate, pentru a acționa creativ când situația ne-a cerut-o nu am făcut față; tranziția prelungindu-se nefiresc de mult. Considerăm pe baza
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cozi interminabile neconstituind o problemă prea mare. Așadar. În ceea ce privește comportamentul de cumpărare, timpul petrecut la casele de marcat sau oferta de mărci private ale magazinelor influențează Într-o măsură mică preferințele consumatarilor. De ce plăcere de a face cumpărături, atunci? Pentru tineri, plăcerea ar putea veni din dorința de a socializa, iar supermarketul și hipermarketul au devenit un mijloc de socializare. Cum multe hipermarketuri ne Întâmpină Într-o atmosferă plăcută, cu muzica În surdină, curățenie și spații special amenajate pentru cei care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și În care ne confruntăm cu realitatea complexă a traficului de substanțe ilicite. 86,3% din populația României 1 sunt convinși că abuzul de droguri este o problemă socială, o problemă gravă care ne afectează pe noi toți, În special tinerii. Obiectivele principale ale programului național pentru sănătate 2 sunt: reducerea cu 10%-15% a bolilor legate de consumul de droguri, reducerea cu 10% a deceselor cauzate de abuzul de droguri și reducerea cu 10% a recidivei În cazul dependenților de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
anual mai mult de 3 500 000 EUR, din care aproximativ 600 000 EUR au fost alocate de la bugetul de stat. Sursele principale utilizate În procesul de culegere a datelor referitoare la evoluția, tendința consumului de substanțe stupefiante În rândul tinerilor din România, sunt: datele cercetărilor cantitative realizate În România (Albert, 1999; Ráduly - Zörgő, 2001; Paksi & Elekes, Kovács, 2000; ESPAD 1999; Ábrám et al., 2002; Szabó, Bauer, Laki & Nemeskéri - Studiul Mozaic, 2002; Studiul Departamentului de Sănătate Publică București și organizația „Salvați
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
doua parte cuprinde date indirecte (date oficiale cu privire la traficul de droguri) despre problematica drogurilor. Datele prezentate au caracter orientativ, fiind necesare alte cercetări - analize, surse de informații - despre fenomenul consumului de droguri din România. Evoluția consumului de droguri În rândul tinerilor din România prezintă o tendință descrescătoare, de stabilizare În ultimii ani (2000-2002). Procentul tinerilor care Încercă să consume substanțe stupefiante a scăzut din 2000, când era În jur de 10,85%, la 8,98% În 2002. Explicația tendinței descrescătoare a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Datele prezentate au caracter orientativ, fiind necesare alte cercetări - analize, surse de informații - despre fenomenul consumului de droguri din România. Evoluția consumului de droguri În rândul tinerilor din România prezintă o tendință descrescătoare, de stabilizare În ultimii ani (2000-2002). Procentul tinerilor care Încercă să consume substanțe stupefiante a scăzut din 2000, când era În jur de 10,85%, la 8,98% În 2002. Explicația tendinței descrescătoare a consumului de droguri poate fi regăsită În faptul că Începând cu anul 1999 există
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În lipsa unui sistem de evaluare științifică a impactului pe care l-au avut adoptarea măsurilor politice/administrative amintite și evenimentele (mediatice, comunitare, școlare) asupra consumului de droguri, putem doar să presupunem, bazându-ne pe experiența empirică, că În prezent, majoritatea tinerilor care frecventează școlile, liceele din mediul urban, au posibilitatea de dobândi cunoștințe despre pericolul prezentat de consumul de droguri și de a dezvolta diferite deprinderi care Îi pot ajuta să reziste la presiunea de a consuma substanțe stupefiante. Datele utilizate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de droguri. Tendința de consum a anilor 1995-1998, când exista o percepție idealistă („este o problemă occidentală”, „suntem doar o țară de tranzit” etc.) a fenomenului de consum al drogurilor a fost caracterizată printr-o creștere rapidă a procentului de tineri care au Încercau să consume substanțe ilicite. România era deja o țară consumatoare de droguri În 1997, când 10% dintre tineri erau utilizatori experimentali, recreaționali, un procent mai ridicat decât media anilor 1995-2003 (9,2%). Răspunsul politic, administrativ s-a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de tranzit” etc.) a fenomenului de consum al drogurilor a fost caracterizată printr-o creștere rapidă a procentului de tineri care au Încercau să consume substanțe ilicite. România era deja o țară consumatoare de droguri În 1997, când 10% dintre tineri erau utilizatori experimentali, recreaționali, un procent mai ridicat decât media anilor 1995-2003 (9,2%). Răspunsul politic, administrativ s-a formulat În 1999, Însă răspunsul societății civile, a ONG, și În special, al specialiștilor din România este În curs de formare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ridicat decât media anilor 1995-2003 (9,2%). Răspunsul politic, administrativ s-a formulat În 1999, Însă răspunsul societății civile, a ONG, și În special, al specialiștilor din România este În curs de formare, aproape inexistent În dezbaterea publică și profesională. Tinerii din România care Încercă să consume droguri, utilizează, În primul rând, drogurile experimentale, recreaționale (marijuana, hașiș, extasy, LSD, alcool etilic + medicamente), cel mai des marijuana și hașiș (vezi Tabel 3). Tendința de consum a produselor de canabis este stabilă (8
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
că consumă droguri. Tendința prezentată cu privire la substanțele narcotice consumate În România este Întărită și de concluziile raportului EMCDDA, 2002, privind țările candidate, conform cărora consumul experimental, recreațional de droguri devine, În mod tot mai evident o parte integrantă a culturii tinerilor din țările candidate. Numărul persoanelor dependente de droguri este În creștere, conform statisticilor oficiale, care arată că În anul 2000 au fost Înregistrate 650 de persoane dependente, iar În anul 2001, 2 134 de toxicomani. Categoria de vârsta cea mai
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
creștere, conform statisticilor oficiale, care arată că În anul 2000 au fost Înregistrate 650 de persoane dependente, iar În anul 2001, 2 134 de toxicomani. Categoria de vârsta cea mai afectată de consumul problematic de droguri (dependență) este ceea a tinerilor de 17-24 de ani (348 persoane). Substanța ceea mai frecvent utilizată, În cazul dependenților, este heroina, fapt consemnat și În raportul EMCDDA, 2002. Tendința de creștere a numărului consumatorilor de droguri identificată de datele oficiale prezentate mai sus este confirmată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este confirmată și de rezultatele cercetărilor cantitative realizate pe teritoriul României. Raportată la tendința descrescătoare, specifică consumului experimental, recreațional, tendința crescătoare a dependenților de droguri poate avea un caracter paradoxal. Explicația posibilă a acestui fenomen este faptul că mai puțini tineri din România Încearcă să consume droguri, dar, dintre cei care Încercă, tot mai mulți devin dependenți. În Raportul EMCDDA, 2002, privind țările candidate sunt consemnate cazuri În care Încercarea de a consuma droguri Începe cu substanțe injectabile (ex. heroină) din
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În vedere că nu au beneficiat de o foarte atentă și amănunțită analiză statistică. Totuși, după cum se poate observa, cultura consumului este o puternică forță socială. G. Ritzer (1995) subliniază că banii și puterea de consum reprezintă aspecte importante pentru tinerii care au crescut Într-o societate a cardului de credit. Juliet Schor (1998) evidențiază o altă fațetă a corelației Între anxietate și comportamentul de cumpărare. Dacă Rubinstein dovedea că absența investiției În cumpărături corelează cu nivel crescut al anxietății, Schor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
țintă latura educațională, ci problemele financiare. Cauzele care determină o stare de indiferență față de literatură În general, sunt foarte diferite, din nefericire nu prea ușor de Înlăturat. Tocmai aceste pricini au Îndepărtat pe cea mai mare parte dintre adolescenți și tineri de la lectură, iar faptul În sine a dus la reducerea substanțială, dacă nu cumva la anularea capacității de receptare a mesajului unei opere literare. Procesul receptării este imposibil de integrat și asimilat În lipsa deprinderii cititului. Cea mai mare parte a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
G. Călinescu, unul din cele mai importante izvoare de documentare și chiar de inspirație pentru specialiști. Junimea și ,,Convorbiri literare”. Despre formarea Junimii, Tudor Vianu scrie În Istoria literaturii romane moderne urmatoarele cuvinte: ,,In 1863 se Întâlnesc În Iași cinci tineri intorși de curând de la studii. Patru din ei aparțin boierimii moldovenești, adică acelei clase cultivate printr-o atingere seculară cu civilizația Apusului, dar În care dorința producțiilor proprii, Într-o vreme În care meseria condeiului nu le dădea Încă influența
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
conducătorul lui, Titu Maiorescu, se Înapoia ca fost student al universităților germane și franceze și aprținea prin naștere robusteței ardelenești care, În ultima jumătate de veac, trimisese Principatelor Romane pe atâți din indrumatorii lor, În școală și În literatură”. Acești tineri se gândesc să organizeze o societate literară, pe care o botează ,,Junimea”. Scopurile societății sunt cultural-literare. Abia după 1870, ,,Junimea” se interesează de politică și o parte din membrii ei fac politică În cadrul partidului conservator. La Început societatea proclama, chiar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
curată și de puternică a naturii, scrise Într-o limbă așa de frumoasă Încât au devenit fără comparare cea mai mare podoabă a poeziei lui Alecsandri, o podoabă a literaturii române Îndeobște”. Dupa 1883, marcați de drama lui Eminescu, niște tineri poeți, puternic influențați de poezia acestuia, au publicat articole În care afirmau că autorul „Luceafărului” e un poet mai mare decât Vasile Alecsandri. E vorba de Alexandru Vlahuță și Barbu Delavrancea. Reacția a venit din partea lui Vasile Alecsandri Însuși, Într-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]