80,198 matches
-
o serie de observații critice. În cele din urmă, aparatul de zbor aselenizează la polul nordic lunar, un loc luminat permanent de Soare. Aerosfredelul coboară pe marginea craterului unui vulcan și pornește să exploreze satelitul, după ce se obișnuiește cu aerul lunar și cu gravitația scăzută. El cade în interiorul craterului, unde Coco moare de sete. Cosmonautul pământean este salvat de o ființă gigantică (având un corp cu o înălțime de trei metri format din suprapunerea a trei triunghiuri de mărimi inegale, o
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
gură mică), pe care o presupune inițial a fi un selenit. Extraterestrul îi arată prin semne că a venit de pe planeta Marte (pe care o numește Șîrî), iar între cele două ființe se înfiripă o relație prietenească. Refugiați de noaptea lunară în galeriile din craterul vulcanului, pământeanul și marțianul încep să facă schimb de cunoștințe. Astfel, călătorul terestru află că viața pe Marte era tot mai grea din cauza frigului puternic și a apei tot mai puține; în aceste condiții, marțienii au
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
prielnice dezvoltării vieții. Nava marțiană în formă de sferă urma să ajungă pe Pământ și apoi pe Venus, dar exploratorul a adormit din cauza frigului cosmic, iar nava sa a fost atrasă pe orbita Lunii, suferind o ciocnire violentă cu solul lunar. Auzind povestea marțianului, cosmonautul terestru pornește cu aerosfredelul în căutarea sferei cosmice. Din cauza faptului că energia acumulatoarelor electrice care puneau în mișcare aerosfredelul era aproape de epuizare, iar aparatul nu mai putea transporta în spațiu și greutatea unui om, românul a
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
la lune", 1908), Philipp Johann Heinrich Fauth ("Was wir vom Monde wissert", 1906), James Nasmyth & James Carpenter ("Der Mond betrachtet als Planet, Welt und Trabant", 1906), Nathaniel Southgate Shaler ("The Moon", 1903) și Garrett P. Serviss ("The Moon", 1907), hărțile lunare publicate în revista "Illustration" (nr. 3661, aprilie 1913) și o lunetă cu obiectiv de 75 mm. Romanul "Un român în Lună" a apărut aproape integral sub formă de foileton în cursul anilor 1913 și 1914 în "Ziarul călătoriilor și al
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
că Luna are un strat geologic spongios, fiind străbătută de galerii ca un burete, iar interiorul acelor galerii aerul poate fi respirat. Solul satelitului este unul vulcanic, existând vulcani activi, gheizere și vegetație adaptată la aceste condiții meteorologice. În timpul nopții lunare care durează 14 zile temperaturile scad foarte mult și ninge (ca în romanul "Primii oameni în Lună" (1901) al lui H. G. Wells), zăpada topindu-se odată cu apariția Soarelui. Pe parcursul călătoriei spațiale călătorul în Lună rememorează legendele populare legate de geneza
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
e curtenit când aurul ce are sclipește în-deajuns ca scârba să dispară”". Stahl aduce un omagiu mentorului său, Nicolae Iorga, existând un pasaj în care naratorul citește inițialele lui Iorga, „ce vor fi odată scumpe întreg neamului românesc”, pe suprafața lunară. Referindu-se la tradiția denumirii formațiunilor de relief lunare după învățații pământeni, autorul constată cu ironie: "„noroc că un astfel de accident nu prea e probabil în epoca noastră de politicianism acut și noroc mai ales că astronomia nu prea
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
scârba să dispară”". Stahl aduce un omagiu mentorului său, Nicolae Iorga, existând un pasaj în care naratorul citește inițialele lui Iorga, „ce vor fi odată scumpe întreg neamului românesc”, pe suprafața lunară. Referindu-se la tradiția denumirii formațiunilor de relief lunare după învățații pământeni, autorul constată cu ironie: "„noroc că un astfel de accident nu prea e probabil în epoca noastră de politicianism acut și noroc mai ales că astronomia nu prea e o știință eminamente națională, căci altfel, la o
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
pământeni, autorul constată cu ironie: "„noroc că un astfel de accident nu prea e probabil în epoca noastră de politicianism acut și noroc mai ales că astronomia nu prea e o știință eminamente națională, căci altfel, la o nouă nomenclatură lunară, în loc de panteon de savanți, Luna, săraca, ar deveni panteon al marilor noștri bărbați electorali și iluștrii șefi de partide. Apoi, cum probabil că o dată cu primenirea partidului de la putere s-ar schimba și nomenclatura decretată de opoziția infamă, așa cum se procedează
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
ar deveni panteon al marilor noștri bărbați electorali și iluștrii șefi de partide. Apoi, cum probabil că o dată cu primenirea partidului de la putere s-ar schimba și nomenclatura decretată de opoziția infamă, așa cum se procedează cu botezarea străzilor bucureștene, studiul cartografiei lunare ar prezenta reale dificultăți pentru amatorii selenografi”". Este scoasă în evidență, de asemenea, acapararea resurselor țării de către lacomii investitori străini: "„În lumina intensă a celor câteva secunde, recunoscui jos, sub mine, orașul Câmpina, cu imensele-i cisterne de petrol și
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
munților Carpați ce separau pe atunci Vechiul Regat de Transilvania, "„despărțind același pământ românesc”"), când încearcă să arunce drapelul românesc înspre Polul Nord, când îl învață pe un marțian "„limba dragă a țării mele”" sau când înfige drapelul românesc pe solul lunar, sub ochii mirați ai unui marțian. Henric Stahl și-a descris romanul său mai mult ca un „tratat popular de astronomie”, o ilustrare „bine scrisă” și accesibilă a faptelor științifice, denumindu-l un „roman astronomic”. Romanul a fost primit cu
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
la mijlocul planului latitudinal era prea largă). Sistemul se bazează pe conceptul că vegetația nativă este cea mai bună expresie a climatului. Astfel, granițele zonelor climatice au fost selectate pe baza distribuției vegetației. Acesta combină temperaturile și precipitațiile medii anuale și lunare, și sezonalitatea precipitațiilor. Climatele tropicale sunt caracterizate prin temperaturi mari constante (la nivelul mării și altitudini mici). Acestea se întind de la nord spre sud, de la aproximativ latitudinea 15° la 25°. În aceste climate, temperatura anuală medie depășește 18° C, iar
Clasificarea climatică Köppen () [Corola-website/Science/334479_a_335808]
-
închis drumurile de țară și au interceptat aprovizionarea cu muniții ce ajungea pe apele râului. Primăria orașului decide să-i ajute pe înfometați, dar împreună cu alte cheltuieli de război, asediul costa 450000 de lire pe lună (o liră constituia salariul lunar al unui artizan), o sumă enormă. Astfel primăria a fost nevoită să vândă pământuri și s-a îndatorat pentru a găsi banii necesari. Teama de bombele care cădeau asupra orașului a făcut ca pe ușile caselor să fie pusă imaginea
Asediul de la Torino () [Corola-website/Science/331873_a_333202]
-
lui Dănilă, așa cum este realizată de criticul Ioana Pârvulescu, evidențiază contrastul între trăsăturile de „prost-isteț” ale protagonistului și cele de „prost-prost” ale diavolului. Constatând că Prepeleac este capabil să-l manipuleze cu ușurință pe diavol cu mitul existenței unor creaturi lunare, Pârvulescu identifică o posibilă intenție pedagogică a naratorului: „superstiția e pentru proști, iar prostia e diavolul însuși sau, viceversa, diavolul e prostia întruchipată”. Acumularea de trăsături negative la Dănilă Prepeleac este contrabalansată de caracteristicile altor personaje, inclusiv bunătatea sufletească afișată
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
fost vândute în primele șapte luni, dar în cursul următorilor doi ani cartea a devenit tot mai populară în rândul cititorilor. La începutul celui de-al treilea an se vindeau 750 de exemplare în fiecare lună, iar prin 1885 media lunară a vânzărilor era de 1.200 de exemplare. Până în 1886 cartea i-a adus lui Wallace aproximativ 11.000 de dolari anual din drepturi de autor, o sumă substanțială la acea vreme, și a început să vândă, în medie, aproximativ
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
comunica prin IP atunci va fi necesar și crearea unei baze de date pe un server SQL. Baza de date SQL este creată folosind aplicația. Această bază de date va conține toate înregistrările orare pentru fiecare locație, organizate în tabele lunare. Vizualizarea datelor și generarea rapoartelor se va face din browser internet, cu ajutorul unui site. Site-ul poate fi host-at local și vizualizat în intranet folosind IIS, oferit de orice sistem de operare Windows. Aplicația conține o pagină de setări, unde
DigiTrafic () [Corola-website/Science/332544_a_333873]
-
în timpul Statului Național-Legionar, al cărui fiu, Ilie Vlad Sturdza, fusese de asemenea arestat, fiind trecut pe liste, subliniază modul cinic în care a fost "tranzacționata" asasinarea unora dintre prizonieri : Cursul liber leu-dolar era pe atunci cam 200 lei=1$ (salariul lunar al unui muncitor era 2500 lei, salariul mediu 4-5000 lei, 1 ministru, salariu 50.000 lei), iar dolarul era cam de 10 ori mai valoros decât azi (1 automobil mediu = 925$) Ar rezulta cam 150.000$, costul unei vieți, evaluat
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
Boga. Vară se retrăgea la Mănăstirea Agapia, la maica Serafima Chirică, unde a fost vizitat în 1974 de Hristu Cândroveanu și profesorul universitar aroman Vasile Barbă. Încetează din viață în 1974, la spitalul din Vaslui. În literatura debutează la revista lunară "Lumină" a liceului din Bitolia. Publică rar în publicațiiile aromânești și în calendarele publicate de asociațiile studențești. În aromana îi apar volumele: "La hane", comedie în versuri, "Revoluționarii", comedie și "Cintițe", poeme. În limba română îi apare volumul "Întomnare". În
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
Luna plină este faza lunară care apare atunci când Luna văzută de pe Pământ apare complet luminată de Soare. Aceasta se întâmplă când Luna este în opoziție cu Soarele, adică Pământul se află aproximativ pe linia care unește Luna cu Soarele, mai exact atunci când longitudinea ecliptică a
Lună plină () [Corola-website/Science/332662_a_333991]
-
trece prin umbra Pământului. Eclipsele de lună nu apar în fiecare lună, pentru că orbita Lunii și a Pământului nu sunt exact coplanare și deci Luna trece de obicei fie pe deasupra umbrei Pământului (aflată în planul ecliptic), fie pe sub ea. Eclipsele lunare pot avea loc numai atunci când luna plină are loc în apropierea celor două noduri orbitale, fie nodul ascendent, fie cel descendent. Acest lucru face ca eclipsele să se producă aproximativ la fiecare 6 luni și adesea la două săptămâni înainte
Lună plină () [Corola-website/Science/332662_a_333991]
-
6 luni și adesea la două săptămâni înainte sau după o eclipsă de soare. Intervalul de timp dintre două faze ale lunii de același fel, numit lună sinodică, este în medie de aproximativ 29,53 zile. Prin urmare, în calendarele lunare în care fiecare lună începe de la luna nouă, de exemplu calendarul islamic, luna plină cade pe data de 14 sau 15 ale lunii. O lună a unui astfel de calendar are un număr întreg de zile și astfel durata ei
Lună plină () [Corola-website/Science/332662_a_333991]
-
strălucirea ei face dificile observațiile altor corpuri cerești. În afară de aceasta, Luna, în această fază, nu este interesantă de observat, întrucât, fiind iluminată din față, relieful său se distinge mai greu. De aceea astronomii folosesc filtre de sticlă specială, numite „filtre lunare”, pentru mărirea contrastului și pentru atenuarea strălucirii. Dacă în timpul Lunii pline, Luna întâlnește ecliptica, (i.e. dacă ea se află pe axa de revoluție a Pământului) (un asemenea punct de întâlnire se numește "nod"), se produce o eclipsă de Lună . Luna
Lună plină () [Corola-website/Science/332662_a_333991]
-
cu 20% în 1943. Hitler și Speer au fost obligați să scadă cifrele planificate pentru producția de armament. Distrugerile din industrie au provocat o criză a pieselor de schimb ("Zulieferungskrise"). Creșterea producție de avioane pentru "Luftwaffe" a fost stopată. Volumul lunar al producției nu a mai crescut între iulie 1943 și martie 1944. Raidul din 8 martie 1943 împotriva orașului Essen a dus la distrugerea totală a 65 ha din centrul orașului și distrugerea 182% ha din oraș în proporție de
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
Informațiile obținute de serviciile aliate de spionaj au confirmat că germanii au fost obligați să facă reduceri masive ale zborurilor neoperaționale. Speer avea să afirme că la 21 iulie 1944, unitățile producătoare de combustibil își reduseseră capacitatea cu 98%. Producția lunară de combustibil s-a prăbușit de la 164.000 t în martie 1944 la doar 18.100 t în noiembrie. Stocurile de benizină au scăzut în această perioadă de la 522.000 t la 158.700 t. Campania aliată de bombardamente a
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
Delisle, precum și al lui Pierre Charles Le Monnier (1715-1799). După încheierea studiilor, a revenit la Bourg-en-Bresse pentru a-și exercita profesia de avocat. Le Monnier a obținut permisiunea de a-l trimite pe Lalande la Berlin pentru a observa paralaxa lunară; în același timp, abatele Nicolas Louis de Lacaille (1713-1762) făcea același lucru la Cap (ceea ce a permis determinarea precisă a distanței de la Pământ la Lună). Succesul misiunii sale i-a permis accesul ca membru al Academiei Prusace de Științe, la
Joseph Jérôme Lefrançois de Lalande () [Corola-website/Science/332870_a_334199]
-
Lună în 1970. Prima a vizita pe o planetă străină (Marte), a fost cea a lui Sojourner, ultimul a călătorit 500 de metri peste suprafața „planetei roșii” în 1997. Singurele rovere cu echipaj pe o altă lume, au fost rover-ele lunare ale NASA, cu ajutorul cărora au călătorit astronauții misiunilor Apollo 15, 16 și 17 între 1971 și 1972. Explorarea cu echipaj al sistemului solar este în prezent limitată la împrejurimile imediate ale Pământului. Prima omul care a ajuns în spațiu (definit
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]