1,072 matches
-
să-mi fie teamă...!” Evident, surprins de refuzul categoric,Mingoti afișă o mutră Înfricoșetoare În timp ce din ochii săi congestionați scăpărau scântei de ură, de dezamăgire.Făcu un efort să pară cât mai relaxat, bolborosind. „În ce mă privește, am conștiința Împăcată. Pentru binele care mi la-i făcut, am Încercat să-ți dovedesc prietenia... Te avertizez Însă la modul cel mai serios, refuzul tău te va costa mult mai mult. Salutare...” Tony Pavone era sigur. Din lipsă de bani Mingoti mințise
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Iar tu, dispari, să nu mă mai contactezi În viața ta, excrocule...!” Mingoti zâmbi batjocoritor, făcând efort să nu-i administreze un pumn În plină figură, reușind să articuleze. „Te așteaptă zile grele băiete...! Pentru micul ajutor oferit, am conștiința Împăcată, eu te-am prevenit. Pe curând...!” Firesc, Tony Pavone nu dădu prea mare atenție insinuărilor amenințătoare a mafiotului Mingoti, și va Încerca să opțină obiecctele și banii pe cale legală. Imediat În următoarea zi se prezentă la circa 7-a miliție
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nu-l bârfească ori să-l blesteme: motivul...? Lăsase toate beneficiile la voia Întâplării, ce a ce nu se Întâplă el rezolvând orice amănunt fără ca cineva să bănuiască, adevărata lui intenție. Cu o zi Înainte de plecare, pentru a avea cugetul Împăcat, Tony Pavone organiză o masă festivă invitând o parte din principalii Șefi de Echipă undeva la un restaurant În apropiere de Grădina Icoanei și unde presupunea lipsa Șefului de Șantier: acesta nu părăsea perimetrul Gării de Nord. Se hotărî să motiveze banchetul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Nu se poate viață fără moarte. Continuă Părintele Boboc, predica. Atât viața cât și moartea tot de le Dumnezeu vin...Omul, numai prin pocăință și suferință se poate mântui. Ea și-a dus povara care o apăsa, cu demnitatea omului împăcat. Dumnezeu o va ierta. A fost o ființă iubită, om de aleasă noblețe sufletească. Te privea cu un zâmbet de copil și te primea în inima ei pururi deschisă... O simpatie largă, iradia din ochii ei asupra lumii și asupra
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
mea!... murmură el și, gândul îl purtă cu ani și ani în urmă, când ea îi spunea: ”- Huhu... Huhule, băiatul meu!” - Vasilica a iubit o dată în viață și atunci cu toată tăria dintrânsa... A iubit și a murit... A murit împăcată cu dânsa!. Și-a împlinit destinul scris!... zise el oftând adânc, apoi, adăugă... - După cum spunea ea... ”nimica nu face pe om mai fericit decât împlinirea destinului său, așa după cum inima și sufletul îi cer”. Și, deodată, un dor nestăvilit îl
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
și moartea tot de la Dumnezeu vin. Moartea succede vieții, viața urmează morții. Așa, după cum ziua și noaptea nu se suprapun una peste alta, ele urmează una alteia veșnic. Doamna Maria și-a dus povara care o apăsa, cu demnitatea omului împăcată, Dumnezeu o va ierta... A fost o persoană deosebită... de o aleasă noblețe sufletească. Te privea cu un zâmbet de copil și te primea în inima ei pururi deschisă. O simpatie largă iradia din ochii ei asupra lumii, și asupra
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
nu comisese, de fapt, nici o infracțiune politică. În toate Împrejurările vitrege n-au fost puține nici obstrucțiile la Încadrarea În muncă Eugen Man și-a purtat crucea cu seninătate și cu stoicism, iar moartea trupească a primit-o cu sufletul Împăcat. Cu puține zile Înainte de a-și da duhul, a primit de la Sfinția Sa părintele Raul Șerban ultima sfântă cuminecătură. Doamnele infirmiere povestesc că, În fiecare zi, În cele două luni de dureri prea chinuitoare, domnul Man s-a rugat Încontinuu. Suntem
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
diată. Aveam atâta nevoie de aer proaspăt, de o schimbare a liniștii țiuitoare din camera mea cu soba încinsă pe liniștea atotcuprinzătoare a pădurilor, acea tăcere a locurilor unde nu a călcat picior de om. Peisaj pur, natură pură, indiferentă, împăcată, contopită cu tot ceea ce într-adevăr există. Am trecut podețul de scânduri putrede de peste pârâul secat, cu albia plină de frunze moarte și noroi și gunoaie de la cantină: conserve, hârtii, folii jegoase de polietilenă, și am urcat treptele de ciment
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
n-a „cunoscut-o!“, a strigat o femeie care ascultase în trecere despre ce se vorbea, în așteptarea orei nouă când trebuia să înceapă serviciul divin. - A fi îngrijit și servit de o fată frumoasă care te ajută să mori împăcat, asta e adevărata iubire la vârsta noastră, răspunsese Rudi resemnat. - Ai nevoie de o infirmieră, bătrânelule, îi spusese femeia surâzând. - A fi îndrăgostit, adăugase bărbatul știrb, asta cere multă energie. - Nu oricine se poate îndrăgosti, cei leneși n-au nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
de căldura inimii: - Când te văd, am impresia că-l văd chiar pe Rudi! Un surâs luminase fața lui Natanael. Când intraseră în sinagogă se așezase direct pe locul lui Rudi. Ca și cum acel loc fusese dintotdeauna al lui. Se simțea împăcat că acel om, care luase în batjocură amintirea lui Rudi, acum, în mod spontan, îi arăta căldură. Era ca și cum ar fi regăsit viața veche a lui Rudi, pe care o putea adăuga armonios la viața lui tânără, fără multe experiențe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
imediat. Cred că în acest punct sentimentul se separa de rațiune, practica de teorie, că trebuia căutat unde anume pot exista ele ca egale și, pe de altă parte, în ce punct rațiunea și afectul nu sunt în stare ca, împăcate, să coexiste și nici ca, certându-se, să învingă vreuna dintre ele). Dar cum de a fost posibil să i se întâmple una ca asta tocmai lui Burkeviț? Și ce să fie asta: un calcul premeditat sau un acces de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
copilărie, rătăceam acum pe străzi în nopțile lungi moscovite. După ce bulevardele se goleau și pretențiile pe care le aveam față de aspectul exterior al femeilor scădeau, dădeam, în sfârșit, de vreo ștoarfă care accepta orice condiții. În zorii răcoroși și roz, împăcat, mă apropiam de ușa hotelului și nu mai doream nimic de la ea. Dacă totuși rămâneam și luam o cameră, o făceam mai mult dintr-un sentiment de obligație față de această femeie decât de dragul plăcerii. Dar poate că nu acesta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
cu fata, după ce-și va cere scuze de la ea pentru plecarea precipitată (un gând ascuns îi șoptea chiar că putea să-i dovedească o singură dată că-i prețuia farmecele fizice), și cu această hotărâre închise iar ochii mai împăcat, lăsîndu-se de astă dată, în toată voia, resemnat, pradă chemărilor Georgetei, care în clipa când adormi se numea Otilia. Moș Costache îl rugă, a doua zi de diminieață, să se ducă la Aglae, pentru a-i cere niște chei de la
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
necesare, considerând că numai prin discuții contradictorii se pot lămuri problemele. El încheie nota cu următoarele rânduri: “problema acută a basarabenilor și bucovinenilor a devenit un capitol care în istoria românilor de peste hotare va trebui să aibă față de urmași conștiința împăcată că s a făcut tot ceea ce omenește se putea face pentru salvarea acestei populații”. Tot în vederea clarificării acestei probleme, partea română, prin Al. Danielopol, a avut o convorbire la 2 martie 1945 cu comandorul Brannen, șeful secției politice a Misiunii
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
chinuiești ! Renunță ! Și renunți, pentru că brusc ți-ai amintit ceea ce e absolut inexplicabil că ai putut să uiți : nu mai ai glas, pentru că nu mai ai nici dinți ! Din cauza radiațiilor ți-au căzut dinții, dar nu-i nimic ! îți plimbi, împăcată, limba pe gingiile goale și moi, important este că trăiești ! Că vei mai trăi ani și ani ! Un an și jumătate, slavă Domnului ! Slavă Domnului, se poate trăi și fără glas, așa de ușor și de bine te-ai obișnuit
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cînd sonata se termină. Cum am putut s-o urăsc?! Mihai tace, așteptînd-o să-l privească. Pariez că, plecînd de la tine, Andrei se duce mai întîi la un restaurant și bea! Apoi ajunge la miniona lui, cu care se simte împăcat, răzbunat chiar, murmură, parcă ar vorbi de unul singur. Liliana se uită în ochii lui cu groază, ca un animal hăituit de vînător, ajuns în fața puștii. Îți dai seama ce-ai făcut? Din clipa asta, începe să-mi fie teamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
zbată de pomană să-l obțină acum. Pînă în Anul Nou n-are nimeni timp de planul viitor. Sînt probleme cu filmele din planul anului care se încheie. Atunci, beau și eu un pahar! se bucură regizorul. Apoi se despart împăcați. Regizorul fuge la institut, că are ore cu studenții. Mihai o ia agale pe străzi, fără țintă. N-are chef de nimic. Ar trebui să fie furios, a făcut drumul degeaba. O simplă discuție între regizor și redactor ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
efectele lui Garrick, ale acestei inteligențe înrudite cu Shakespeare, și acelea ale marelui Schroder vor fi reprezintat mai deplin această adecuare absolută. Poate că în cest din urmă antitezea dintre nemijlocire și reflexiune a fost mai fundamental și mai adânc împăcată decât în orcine. De-aceea a și fost cercul caracterelor reprezentate de el cel mai întins și mai copios, fiindcă a coprins cu-o egală putere a spiritului polii umorului nedesecabil a lui Falstaff și a (zdrobirei) ruinei tragice a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
am dat seama, citindu-ți, că în fond nu spuneam nimic. Și știința spune altceva și altcum. Am schimbat începutul spunând că poezia vorbește despre pre-cuvînt și mută lucrurile în nemarginile lor. "Pre-cuvînt" l-am împrumutat de la Șora, dar sânt împăcat, pentru că am și eu termenul de " pre-ființă"." Îl întreb care latură a culturii i se pare a fi reușit mai bine la noi: literatura? critica literară? istoria? "Istoria și filologia în secolul 19: istoria, pentru că era momentul unei necesare luări
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu au nimic de făcut. Aceștia merită să trăiască pe câte o pajiște a "tinereții fără bătrînețe" și să vâneze iepuri, ca acolo, în basm. În schimb, cine are ceva de făcut și a apucat să facă trebuie să moară împăcat. Vreau să vă spun că la fel se întîmplă și cu câteva din popoarele mari ale lumii și, aducând în discuție problema limitei, disting trei condiții: condiția poporului chinez, aceea a poporului lui Israel și condiția popoarelor europene. Poporul chinez
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și revărsîndu-se peste ei? De ce nu mi-am trăit cele 14 600 de zile ale vieții mele de până acum cu coerența cu care am trăit zilele de aici, pentru a putea ieși din viață cu pas ușor și sufletul împăcat? 15 noiembrie Am observat că cei care utilizează constant "leftonul" încep să aibă un soi de instinct, ca animalele care amușină hrana și o descoperă acolo unde te-ai aștepta mai puțin. Cătălin, amușinând astăzi pe internet, a căzut peste
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
căpitan de aviație sau comandant de fregată și-o să te Însori și-o să mă iei să stau la tine și nevasta ta o să fie o fată foarte bună și-o să ajung să-mi văd primul strănepot Înainte de a Închide ochii Împăcată. Pe bietul Julius cuvintele bunicuței l-au emoționat atît de tare Încît a pornit-o Într-o goană nebună ca să ajungă la timp și s-o găsească În viață. Îi era frică să nu se rătăcească, dar cum era să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cele mai fericite ceva lipsea în continuare, și asta o simțea undeva chiar în centrul ființei ei. E ca punctul acela mic și alb care rămâne pe ecranul televizorului când îl stingi noaptea. Dar în seara aceea era calmă și împăcată, era singură, însă nu însingurată. Chiar dacă un singur bărbat - care nu era deloc genul ei - se dăduse la ea, nu se simțea deloc ca o ratată atunci când s-a decis să plece acasă. La ușă a dat din nou peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
la Capri de unul din acei fotografi care se ivesc seara prin restaurante de parcă ar vrea să te prindă În flagrant delict de adulter, căci asta e amintirea pe care am păstrat-o, ceea ce dovedește că nu eram cu conștiința Împăcată. M-am gîndit: „Am ținut-o pe fata asta În brațele mele!“. Apoi mi-am spus că nu pe mine mă sărutase și mă mîngîiase, ci pe cel care eram eu atunci, un tip cu care am Încă În comun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
sine a unui om care își descoperă solitudinea în fața morții e subliniat ironic de remarca naivă a lui Criton care n-a sesizat nimic din zbuciumul interior al maestrului său : O, zei, cât de frumos, cât de senin, cât de împăcat a murit ! ... (p. 102). Piesa lui Dumitru Solomon, inspirată din cele mai cunoscute texte antice consacrate lui Socrate, înregistrează eșecul existențial și filosofic al unuia din marii gânditori elini și pune, parcă, sub semnul întrebării credibilitatea surselor care i-au
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]