2,416 matches
-
altitudine de 513 m în Dealul Masa Tâlharului Și reprezintă o masă compactă de gresii și calcare oolitice, lungă de 6 m și având o înălțime și o lățime de circa 3 m, cu o suprafață relativ netedă și bine împădurită (în Pădurea Runc). Spre sud-est, în punctul “La Vamă” (531 m), platoul structural are o lungime de câțiva kilometri, dar cu lățimi de sub 600 m. Platoul Holm, situat la 480 m altitudine, are o suprafață netedă, de mici dimensiuni, cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
orientate în general vest-est, spre valea Bahluiului. Interfluviul Basaraba, cu o altitudine de circa 400 m, domină suprafețele din jur și prezintă o prelungire spre sud-est, ce pătrunde ca un pinten între localitățile Scobinți și Poiana Mărului, fiind destul de bine împădurit. În Culmea Holmului interfluviile sculpturale apar acolo unde lipsește placa dură sau la capătul sud-estic al acestei ramuri, așa cum este în Dealul Deleni și Dealul Mohoreni. Spre Valea Bahluiului, Culmea Holmului trimite interfluvii secundare, orientate est vest, însă de mai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din zona cercetată sunt rezultatul acțiunii de eroziune și acumulare a rețelei hidrografice, a văii Bahluiului și a afluenților săi din amonte de Cotnari. Albia minoră--Se conturează chiar de la obârșia văii. Cursul râului este ușor meandrat străbătând o zonă puternic împădurită. De la izvoare și până la Pârcovaci (pe circa 20 km), valea este îngustă și adâncă, prezentând o pantă de 21,5 m/km, iar de la Pârcovaci până la Hârlău prezintă o pantă de 16 m/km. De la Hârlău până la Cotnari râul Bahlui
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Pietrăriei, cu obârșia într-o zonă despădurită a Dealului Mare-Tudora, având o vale abia schițată, ce se desfășoară în jumătatea superioară a coaste. Spre confluența cu Bahluiul, valea devine mai adâncă, cu rupturi de talveg, curgând printr-o zonă puternic împădurită. Pârâul Valea Mare, izvorăște din Dealul Mare (între pintenii Dealul Bourașu și Dealul Piciorul Bârsanului), drenează o suprafață mare din “Coasta estică” și formează împreună cu pârâul Bariș (cu izvorul în estul Dealului Tudora) un afluent important ca debit, al râului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din “Coasta estică” și formează împreună cu pârâul Bariș (cu izvorul în estul Dealului Tudora) un afluent important ca debit, al râului Bahlui, pe dreapta. Valea Cetățuia, Prezintă un curs permanent, de la circa 400 m altitudine, curgând printr o masivă zonă împădurită. Se varsă în Bahlui, în punctul Vama cu Tablă, la altitudinea de 190 m. își adună apele din zona platourilor structurale BerezlogiCetate (înclinate spre sud-est) străbătând o regiune bine împădurită. Valea Pârcovaci, izvorăște de sub platoul structural Sângeap-Sticlăria, drenând o suprafață
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de la circa 400 m altitudine, curgând printr o masivă zonă împădurită. Se varsă în Bahlui, în punctul Vama cu Tablă, la altitudinea de 190 m. își adună apele din zona platourilor structurale BerezlogiCetate (înclinate spre sud-est) străbătând o regiune bine împădurită. Valea Pârcovaci, izvorăște de sub platoul structural Sângeap-Sticlăria, drenând o suprafață cu alunecări de teren de mare intensitate. Valea Buhalnița, este principalul afluent al Bahluiului, pe dreapta, ce izvorăște din zona platoului Sângeap-Sticlăria (la vest de acesta), trecând prin satele Sticlăria
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Bahlui primește afluenți de mai mică mărime, deoarece cumpăna de ape este mai aproape de axul râului. Astfel, în zona de obârșie, principalii afluenți sunt: Valea Mocanului, Valea Mănăstirea, Valea Lacurile, etc., cu bazine de recepție ce străbat o zonă puternic împădurită. De la Hârlău până la Cotnari, Bahluiul primește afluenți de mici dimensiuni: Valea Nicolina-Hârlău, Valea Bădeni și Valea Broscăria. 2.2. Caracteristicile rețelei hidrografice Primele măsurători asupra regimului hidrologic al râului Bahlui s-au făcut începând cu 1920 (la postul Iași) și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mezofile de băboasă (Botryochloa ischaemum), păiuș (Festuca pseudonina), firuță cu bulb (Poa bulbosa). (Gh. Mihai, C. Burduja, 1973). În ultimele decenii s-au introdus, pe analele duse, specii de rășinoase (molidul și pinul). Aceste specii ocupă circa 8% din suprafața împădurită a bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari. Ele au fost plantate în special în zona Maxut, Deleni, Zagavia, sub formă de culturi speciale pentru producerea lemnului de celuloză. Majoritatea rășinoaselor fiind tinere (sub 30 ani), vegetează în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
se lărgește mult, formând depresiunea de contact Hârlău Cotnari. Râul Bahlui izvorăște din Dealul Mare-Tudora de la atitudinea de 500m, având un curs permanent de la 435 m altitudine, drenând în bazin hidrografic de circa 140 km² din care 80% este bine împădurit. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). De la începutul schițării sale și până în etapa actuală, valea Bahluiului în amonte de Hârlău, a evoluat și evoluează în continuare în detrimentul interfluviilor învecinate. Adâncimea și lărgimea văii ca și retragerea versanților efectuate relativ rapid, au
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
este foarte importantă în procesul de evaluare a dezvoltării turistice. Se pot identifica diferențele de scară, intensitate și formă de dezvoltare turistică dintre Alpii de vest (Franța, vestul Elveției) și cei de est (estul Elveției, nordul Italiei, Austria, Bavaria). Zona împădurită acționează ca zonă-tampon între vale și regiunile de la altitudini mai mari, separând comunitățile din vale de stațiunile profilate pe schi de pe înălțimi, pentru stațiunile profilate pe schi din Franța sau cel puțin pentru cele mari, integrate. Prin contrast, turismul din
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
în vestul continentului și vizează în special zonele muntoase. Consiliul Europei este singura organizație guvernamentală europeană angajată în conservarea naturii. În Franța a fost creat în 1975 Parcul Natural Regional Vosgii de Nord (120.000 de hectare, din care 60% împădurite), declarat de UNESCO (în 1989) Rezervație a Biosferei. Până în 1993 au fost create 27 de parcuri naturale regionale (circa 3,5 milioane de hectare - 8% din teritoriul Franței). Cea mai mare rezervație naturală din Franța este administrată de parcul natural
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
2 .locuitor -1 (Grădina Copou, Parcul Expoziției, Parcul Ghica Vodă, Grădina Botanică, spații verzi aferente asociațiilor de proprietari, unităților de învățământ, unităților economice, scuaruri etc.), repartiția pe cartiere fiind neuniformă. Zonele de agrement ale orașului sunt reprezentate de ariile periurbane împădurite, cu o suprafață de 960,5 ha. Se impun măsuri urgente și energice de extindere a spațiilor verzi existente și a centurii verzi ce înconjoară orașul, realizându-se astfel mai multe posibilități de agrement pentru locuitori. Zone vulnerabile ecologic care
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis * Dune continentale panonice * Dune mobile embrionare * Dune mobile de-a lungul țărmurilor (dune albe) * Dune de coastă fixe, cu vegetație erbacee (dune gri) * Dune fixe decalcifiate, cu Empetrum nigrum * Dune cu Hippophae rhamnoides * Dune împădurite ale regiunilor atlantice, continentale și boreale * Depresiuni umede intradunale * Dune umede permanente 2. Habitate de ape dulci * Ape oligotrofe, cu conținut foarte scăzut de minerale * Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de tip Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto Nanojuncetea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ierburi înalte * Asociații de lizieră, cu ierburi înalte hidrofile, de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin * Pajiști aluviale ale văilor de râuri, cu Cnidion dubii * Pajiști aluviale nord-boreale * Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) * Fânețe montane * Fânețe împădurite 4. Habitate din turbării și mlaștini * Turbării active * Turbării degradate, capabile încă de o regenerare naturală * Turbării de acoperire (dacă turbăria este activă) * Depresiuni pe substraturi turboase * Mlaștini cu surse de ape bogate în săruri minerale * Mlaștini calcaroase, cu Cladium
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cu vegetație chasmofitică * Stânci silicioase, cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii * Grohotiș și lespezi calcaroase * Grote neexploatate turistic * Câmpuri de lavă și excavații naturale 6. Habitate de pădure * Păduri bătrâne caducifoliate naturale, hemiboreale, bogate în epifite * Pășuni împădurite * Păduri mlăștinoase caducifoliate * Păduri de tip Luzulo-Fagetum * Păduri de tip Asperulo-Fagetum * Păduri subalpine medio-europene cu Acer * Păduri medioeuropene tip Cephalanthero Fagion * Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medio-european și cu Carpinion betuli * Stejăriș, cu Galio-Carpinetum * Păduri pe pantă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medio-european și cu Carpinion betuli * Stejăriș, cu Galio-Carpinetum * Păduri pe pantă, grohotiș sau ravene, cu Tilio-Acerion * Stejăriș bătrân acidofil, al câmpurilor nisipoase, cu Quercus robur * Pădure de frasin termofil, cu Fraxinus angustifolia * Turbării împădurite * Păduri aluviale, cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae) * Păduri mixte, cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris) * Păduri panonice, cu Quercus petrae și Carpinus betulus * Păduri panonice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Republica Moldova, Elveția, Cehia și alte țări. Sub aspect numeric, la noi În țară sunt găzduite cele mai stabile populații de lupi din Europa. Ei trăiesc și se Întâlnesc În Delta Dunării, În zonele subcarpatice muntoase și În cele de dealuri Împădurite, În râpe adânci acoperite cu vegetație, arbuști și arbori, În mărăcinișuri, văgăuni adânci și Întunecoase, ferite de ochiul vânătorilor și a animalelor de pradă. Lupii din România, datorită Înfățișării, vigurozității constituției și numărului mare existent au stârnit interesul pentru studiu
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
terenuri cu destinație agricolă, și anume: terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantațiile de hamei și duzi, pășunile, fânețele, serele, solariile, răsadnițele și altele asemenea -, cele cu vegetație forestieră, dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, pășunile împădurite, cele ocupate cu construcții și instalații agrozootehnice, amenajările piscicole și de îmbunătățiri funciare, drumurile tehnologice și de exploatare agricolă, platformele și spatiile de depozitare care servesc nevoilor producției agricole și terenurile neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
și de îmbunătățiri funciare, drumurile tehnologice și de exploatare agricolă, platformele și spatiile de depozitare care servesc nevoilor producției agricole și terenurile neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă; ... b) terenuri cu destinație forestieră, și anume: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, producție ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor și cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolov��nișuri, râpe, ravene, torenți -, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice; ... c) terenuri aflate permanent sub ape, și anume: albiile minore
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
dispozițiilor alineatului precedent duce la trecerea de drept în proprietatea comunelor, orașelor sau municipiilor, după caz, a acestor terenuri. ... Articolul 45 (1) Persoanele fizice sau, după caz, moștenitorii acestora, ale căror terenuri cu vegetație forestieră, păduri, zăvoaie, tufărișuri, pajiști permanente împădurite au trecut în proprietatea statului prin efectul unor acte normative speciale, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate și pentru diferența de peste 1 ha, dar nu mai mult de 30 ha, de familie. ... ---------- Alin. (1) al art. 45 a fost modificat
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
pădurile proprietate privată se va elabora și se va aproba în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi*), prin grija Ministerului Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice. Punerea în posesie a pădurilor, zăvoaielor, tufărișurilor, a pajiștilor permanente împădurite se va face numai după stabilirea regimului silvic al acestora. ... ---------- Alin. (4) al art. 45 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 86 din 27 iunie 2014 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 2
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
procedura și în condițiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9). Articolul 47 (1) Consiliile parohiale sau organele reprezentative ale schiturilor și mănăstirilor, precum și ale instituțiilor de învățământ, pot cere restituirea terenurilor cu vegetație forestieră, păduri, zăvoaie, tufărișuri, pajiști permanente împădurite, care le-au aparținut în proprietate, în limita suprafețelor pe care le-au avut în proprietate, dar nu mai mult de 30 ha, indiferent dacă sunt situate pe raza mai multor localități. ... ---------- Alin. (1) al art. 47 a fost modificat
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
se fac în termenul, cu procedura și în condițiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9). ... (3) Consiliile locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pot cere restituirea în proprietate privată a terenurilor cu vegetație forestieră, păduri, zăvoaie, tufărișuri, pajiști permanente împădurite, în baza actelor care le atesta aceasta calitate, cu procedura și în condițiile prevăzute la art. 9 alin. Alin. (3) al art. 47 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 86 din 27 iunie 2014
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
terenuri cu destinație agricolă, și anume: terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantațiile de hamei și duzi, pășunile, fânețele, serele, solariile, răsadnițele și altele asemenea -, cele cu vegetație forestieră, dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, pășunile împădurite, cele ocupate cu construcții și instalații agrozootehnice, amenajările piscicole și de îmbunătățiri funciare, drumurile tehnologice și de exploatare agricolă, platformele și spatiile de depozitare care servesc nevoilor producției agricole și terenurile neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
și de îmbunătățiri funciare, drumurile tehnologice și de exploatare agricolă, platformele și spatiile de depozitare care servesc nevoilor producției agricole și terenurile neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă; ... b) terenuri cu destinație forestieră, și anume: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, producție ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor și cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolovănișuri, râpe, ravene, torenți -, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice; ... c) terenuri aflate permanent sub ape, și anume: albiile minore ale
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]