863 matches
-
ni-ți da/ Bunî plat-âțî căpăta.” Unul dintre gazde, grăitorul miresei, zice: ,Dacî ni-țî plăti/ Om prindi caii/ Și lume tătî om umbla/ Pânî om afla”. Grăitorul îi dă o plată simbolică, invitându-l să bea dintr-o sticlă frumos împodobită. Grăitorul miresei închină, bea și pleacă până la ușă. De acolo se întoarce spunând că-i mai trebuie un pic de arvună, „să știe după ce umblă”. Celălalt grăitor îi mai plătește o dată la fel. Grăitorul miresei aduce prima dată o „moimă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
loc nunta. In ziua precedentă mireasa se îmbăiază, se cuminecă. Dimineața mireasa este îmbrăcată de către o femeie pricepută, ajutată de prietenele fetei. Portul vechi al miresei se compunea din poale, spăcel și zadie albă. Pe cap purta o coroniță frumos împodobită. Când e gata îmbrăcată, mireasa iese în prag se uită spre soare și zice : „Să-mi fie viața curată ca soarele”. De la casa mirelui nuntașii pornesc după mireasă. In față merge grăitorul, urmat de mire și nași, apoi muzicanții și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
arată crăiasa. Grăitorul mirelui le răspunde că este îmbrăcată în alb, și-i mândră tare ca soarele când răsare. El roagă să fie lăsat înăuntru ca s-o caute, că va plăti bine. In acest moment scoate sticla cu țuică împodobită frumos și o schimbă cu cea a grăitorului miresei, împodobită la fel. Fiecare încearcă să fie cât mai sfătos și mai spiritual. La dialog mai pot participa și alți bărbați din alai. In cele din urmă se înțeleg, lăsându-i
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
grupuri de 3-4 băieți, îmbrăcați în alb, purtând pe cap comănace colorate, cu forme diferite, în funcție de rolul fiecăruia. In mâini au săbii sau bâte împodobite cu panglici și zurgălăi. Unul dintre ei duce o stea mare, făcută din lemn și împodobită, fixată pe un băț. Cel care o poartă o poate învârti în jurul axului ei. Cei trei copii au roluri diferite: Irod, Ingerul, Gașpar. Ei pornesc în zorii zilei de ajun, trecând pe la fiecare casă. La intrarea în curte unul dintre
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
automobile imperiale ce formează parcul auto al castelului, capela și teatrul castelului. Palatul aurit este înconjurat de un parc impresionant cu grădini artistic amenajate ce fascinează prin arhitectura lor barocă ce se remarcă prin aleile dispuse geometric, înaltele garduri vii, împodobitele fântâni arteziene și statuile de marmură în stil clasic. Așa numita „Palmenhaus” este începând din 1883 cea de-a treia ca mărime clădire din sticlă din lume. Ea adăpostește astăzi un număr de 4500 de specii de plante. Parcul dispune
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
și chiuiau, druștele confecționau steagul nunții. Pe o bată de lemn împistruită (incrustata cu motive geometrice), cu o cruce la unul dintre capete, de obicei una folosită și la alte steaguri, era prinsă o năframa de păr (băsma de lâna) împodobita cu mărgele colorate, zgărduțe (bentițe de mărgele), panglici multicolore, cununi de flori de câmp din care nu lipsea barbârnocul și clopoțeii. Steagul purtat de un flăcău chipeș, apropiat al mirelui era nelipsit din toate momentele ceremonialului, stegarul fiind alături de nași
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
pe care o imprimă momentului. Tot cu prilejul jocului steagului, erau aranjate mesele la care, a doua zi , erau ospătați nuntașii. În dimineața căsătoriei religioase, mireasa era îmbrăcată cu haine frumoase și noi, anume confecționate pentru acest prilej și era împodobita cu piese caracteristice momentului, cunună de flori și balț (voal de mireasă) așezate pe creștet. În mâini purta un struț de busuioc. În timpul acestui cermonial druștele ridicând deasupra capului o năframa mare anume destinată acestui moment, gogeau mireasă. La stâlpu
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
prezintă, într-o oarecare măsură, un mai bun simț al mișcării, culori mai blânde și fizionomii mai expresive, chiar dacă datează cam din aceeași perioadă. În general, lucrările mai mici pot fi găsite doar în ilustrațiile manuscriselor; și, din nou, majusculele împodobite sunt des utilizate în lucrările cu teme religioase. Biblia și incunabulele erau foarte bogat ilustrate, ca act de adâncă devoțiune din partea călugărului ce le executa, și ele reflectau adesea vanitatea patronului care era dispus să-și etaleze bogăția, comandând lucrări
Romanic () [Corola-website/Science/299802_a_301131]
-
documentele amintind doar prelați vizitatori. În lucrarea sa monografică, "Descriptio Moldaviae", scrisă în perioada 1714-1716 în limba latină, cărturarul Dimitrie Cantemir afirmă că armenii din Principatul Moldovei aveau deplină libertate de credință, iar bisericile lor erau la fel de mari și de împodobite ca și bisericile ortodocșilor. "„Armenii se socotesc supuși, la fel ca și târgoveții și neguțătorii din alte cetăți și târguri ale Moldovei și plătesc domnului aceeași dajdie. Ca și papistașii, ei au biserici tot atât de mari și la fel de împodobite ca și
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
și de împodobite ca și bisericile ortodocșilor. "„Armenii se socotesc supuși, la fel ca și târgoveții și neguțătorii din alte cetăți și târguri ale Moldovei și plătesc domnului aceeași dajdie. Ca și papistașii, ei au biserici tot atât de mari și la fel de împodobite ca și bisericile dreptcredincioșilor și își urmează slobozi legea lor.”" Cercetările arheologice efectuate aici în perioada 1954-1956 au atestat că nivelul de fondare al zidurilor bisericii, ale clădirii de vest, precum și zidul de incintă aparțin perioadei istorice a primei jumătăți
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
a invita și primi cu bucurie zeii, de a-i sărbători și de a se reuni spiritual cu ei. Multe dintre aceste evenimente, precum festivalul Gion din Kyoto și Festivalul Okunchi din Nagasaki, găzduiesc parade cu care de procesiune splendid împodobite. Deseori, în timpul acestor festivaluri, raioanele comerciale se întrec unul pe celălalt în decorații, pentru a realiza cea mai atrăgătoare prezentare. Încă din timpul perioadei Yayoi (cca. 300 î.e.n.-300 e.n.), agricultura a jucat rolul principal în aprovizionarea cu alimentație a
Festivaluri japoneze () [Corola-website/Science/308201_a_309530]
-
un important loc de pelerinaj. În localitate se află o renumită biserică greco-catolică, a Maicii Domnului Înlăcrimate, în care poate fi văzută o copie din secolul al XIX-lea a icoanei originale de la Maria Pócs, precum și un vast și deosebit de împodobit iconostas. Originalul icoanei din secolul al XVII-lea se păstrează, în prezent, în Catedrala Sf. Ștefan din Viena. Biserica Maicii Domnului Înlăcrimate face parte din "Mănăstirea Bazilitană „Vasile cel Mare”". Pe 18 august 1991, a avut loc la Máriapócs un
Máriapócs () [Corola-website/Science/308279_a_309608]
-
vizitatorii Oktoberfest-ului se puteau distra la popice, dans și multe altele. La finele secolului, datorită numărului tot mai mare de vizitatori, au fost introduse corturile, fiecare firmă având cort separat. Fiecare festival debutează cu defilarea firmelor participante, reprezentate de căruțe împodobite festiv și trase de patru cai. Defilarea are ca punct de plecare piața centrală a orașului, "Marienplatz". Această defilare a fost inițial necesară, berăriile fiind nevoie să își transporte butoaiele cu bere la marginea orașului, pe locul destinat festivalului. În
Oktoberfest () [Corola-website/Science/306496_a_307825]
-
de cruciați-în descrierea lui Mathieu de Paris- deplasându-se dintr-un loc în altul în mod disciplinat, urmând în ordine, fără vacarm, pe conducătorul lor care, amănunt important, era bogat înveșmântat și purtat ca un rege pe un car frumos împodobit. Descrierea sumară ne obligă să constatăm și aici rolul asociațiilor de copii, dar conducătorii lor ne prevăzuseră un posibil refuz al regelui , nici ce aveau să facă după ce merindele de drum aveau să se sfârșească. Ajunși la Saint Denis se
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
princiară deschisă, este formată din 3 sau 5 ornamente sculptate cu forme de flori sau frunze stilizate (fleuroane). În secolele XIV și XV coroane Domnilor români sunt mici asemănătoare cu coroanele heraldice, în secolele următoare devenind din ce în ce mai mari și mai împodobite. În perioada fanariotă Domnii sunt rar reprezentați cu coroane pe cap, ei fiind pictați sau sculptați, la ceremonia înscăunării cu cuca ienicerilor pe cap sau cu ișlic, la alte ocazii solemne. În reprezentările din secolul al XIX-lea coroana este
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
jurisdicția episcopului armean din Liov. În lucrarea sa monografică, Descriptio Moldaviae, scrisă în perioada 1714-1716 în limba latină, cărturarul Dimitrie Cantemir afirmă că armenii din Principatul Moldovei aveau deplină libertate de credință, iar bisericile lor erau la fel de mari și de împodobite ca și bisericile ortodocșilor. ""Armenii se socotesc supuși, la fel ca și târgoveții și neguțătorii din alte cetăți și târguri ale Moldovei și plătesc domnului aceeași dajdie. Ca și papistașii, ei au biserici tot atât de mari și la fel de împodobite ca și
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
și de împodobite ca și bisericile ortodocșilor. ""Armenii se socotesc supuși, la fel ca și târgoveții și neguțătorii din alte cetăți și târguri ale Moldovei și plătesc domnului aceeași dajdie. Ca și papistașii, ei au biserici tot atât de mari și la fel de împodobite ca și bisericile dreptcredincioșilor și își urmează slobozi legea lor."" Călătorul armean Simeon Lehați care a vizitat Suceava în 1608 nota în jurnalul său de călătorie că a găsit la Suceava ""trei biserici de piatră (Sf. Cruce, Sf. Simeon și
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
jurisdicția episcopului armean din Liov. În lucrarea sa monografică, Descriptio Moldaviae, scrisă în perioada 1714-1716 în limba latină, cărturarul Dimitrie Cantemir afirmă că armenii din Principatul Moldovei aveau deplină libertate de credință, iar bisericile lor erau la fel de mari și de împodobite ca și bisericile ortodocșilor. ""Armenii se socotesc supuși, la fel ca și târgoveții și neguțătorii din alte cetăți și târguri ale Moldovei și plătesc domnului aceeași dajdie. Ca și papistașii, ei au biserici tot atât de mari și la fel de împodobite ca și
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
și de împodobite ca și bisericile ortodocșilor. ""Armenii se socotesc supuși, la fel ca și târgoveții și neguțătorii din alte cetăți și târguri ale Moldovei și plătesc domnului aceeași dajdie. Ca și papistașii, ei au biserici tot atât de mari și la fel de împodobite ca și bisericile dreptcredincioșilor și își urmează slobozi legea lor."" Călătorul armean Simeon Lehați care a vizitat Suceava în 1608 nota în jurnalul său de călătorie că a găsit la Suceava ""trei biserici de piatră (Sf. Cruce, Sf. Simeon și
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
cavaler necunoscut căruia îi refuzase brațul. Așezându-se la roată de tors, ea cântă vechea Balada a regelui din Thule, cel rămas până la moarte credincios iubirii sale. Deodată zărește casetă pe care nu se poate stăpâni să n-o deschidă. Împodobita cu bijuteriile minunate, Margaretei i se pare că seamănă cu o fiică de rege. Faust și Mefisto se apropie. O vecină mai vârstnica, Martha, extaziata în fața unor asemenea bogații este discret îndepărtată de către Mefisto care se preface că o curtează
Faust (operă) () [Corola-website/Science/307365_a_308694]
-
pentru a-i folosi celui plecat într-o altă lume. Cei care mureau înecați și femeile care mureau în urma nașterii erau înhumați. Incinerarea era mai răspândită și efectuată cu mult fast. În funcție de condiția socială, defunctul era îmbrăcat cu veșminte bogat împodobite. Persoana decedată era așezată în poziție ghemuită, iar pe față i se punea o mască antropomorfă din jad sau piatră, pentru ca sufletul să nu iasă prin gura mortului. Cei bătrâni care făceau parte din comunitate supravegheau arderea, iar cenușa era
Moarte (mitologie) () [Corola-website/Science/302138_a_303467]
-
prezintă un tablou destul de unitar, majoritatea clădirilor aparținând stilurilor architectonice clasicism, istorism și ""Art Nouveau"" (Franța) sau "Jugendstil" (Germania și Olanda). La sfârșitul sec. XIX au fost construite aici numeroase cartiere de case de o familie și vile, cu fațadele împodobite bogat, precum și alei frumoase, largi. Renumele de oraș balnear de talie mondială a provenit și de la multele clădiri publice reprezentative, ca de exemplu "Kurhaus" (pavilionul balnear principal) cu parcul său frumos, clădirea teatrului (adăpostește acum un Teatru de stat al
Wiesbaden () [Corola-website/Science/302563_a_303892]
-
din oraș, Vechea Primărie (construită în perioada 1608-1610) precum și Noua Primărie (1884-1887). Tot aici se găsește și palatul Wiesbaden, cel mai important al orașului; a fost al conților de Nassau din anii 1837-1842. Are un exterior simplu, dar cu saloane împodobite bogat și bine păstrate. Aici a locuit și împăratul Wilhelm II în timpul numeroaselor sale vizite în Wiesbaden. Acest palat adăpostește azi "Hessischer Landtag" (parlamentul landului Hessa). Între 1853 și 1862 Carl Boos a construit "Marktkirche" - biserica pieței, evanghelică; posedă 5
Wiesbaden () [Corola-website/Science/302563_a_303892]
-
68 m înălțime, construită între 1844-1849. În această piață se află și monumentul ostașilor din Wiesbaden căzuți în bătălia de la Waterloo (1815) împotriva lui Napoleon. O stradă principală, cu zonă verde în mijloc și clădiri de locuințe cu fațade frumos împodobite, este "Rheinstraße" (strada Rinului). Aici se mai află: Gara. A fost construită între anii 1904-1906 în stil neo-baroc, fiind renovată de curând. Turnul cu ceas al gării atinge 40 m. "Nerobergbahn" este un trenuleț cu numai 2 vagoane, legate între
Wiesbaden () [Corola-website/Science/302563_a_303892]
-
adună în jurul ferestrelor, asemenea unor dantele în relief, aceleași modele prin care (ca, de altfel și în restul decorației acestui monument) se străvad, armonizate specific de meșterii băștinași, o seamă de elemente de artă arabă și georgiană. Acoperișul turlelor, bogat împodobit, pare ieșit din mâna unor aurari, iar lanțurile care susțin crucile sunt aidoma unor mari bijuterii lucind în soare. În interior, pe lângă zugrăveală executată în ulei de pictorii francezi F. Nicolle, Ch. Renouard și de românul N. Constantinescu din Curtea de Argeș
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]