1,331 matches
-
utilizate sunt corespunzătoare; ... c) plafoanele sau, acolo unde nu există plafoane, suprafața interioară a acoperișului și accesoriile suspendate trebuie să fie construite și finisate astfel încât să se prevină acumularea de murdărie și să se reducă condensul, creșterea de mucegaiuri și împrăștierea de particule; ... d) ferestrele și alte deschizături trebuie să fie construite pentru a se preveni acumularea de murdărie. Cele ce pot fi deschise către mediul exterior trebuie, după caz, să fie echipate cu plase împotriva insectelor, ce pot fi ușor
CERINŢE GENERALE DE IGIENĂ din 11 august 2005 pentru operatorii cu activitate în domeniul alimentar, cu excepţia cazului în care se aplică prevederile anexei nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170507_a_171836]
-
utilizate sunt corespunzătoare; ... c) plafoanele sau, acolo unde nu există plafoane, suprafața interioară a acoperișului și accesoriile suspendate trebuie să fie construite și finisate astfel încât să se prevină acumularea de murdărie și să se reducă condensul, creșterea de mucegaiuri și împrăștierea de particule; ... d) ferestrele și alte deschizături trebuie să fie construite pentru a se preveni acumularea de murdărie. Cele ce pot fi deschise către mediul exterior trebuie, după caz, să fie echipate cu plase împotriva insectelor, ce pot fi ușor
REGULI GENERALE din 11 august 2005 pentru igiena produselor alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170506_a_171835]
-
îi) restricțiile privind momentul aplicării unor îngrășăminte organice, și iii) cantitatea de N accesibil din îngrășămintele organice necesară atunci când se calculează cerința de îngrășăminte. 2. Aceste linii directoare au în vedere trei aspecte: Partea A Este suficient teren disponibil pentru împrăștierea bălegarului? Partea B Este suficientă capacitate de stocare pentru bălegar? Partea C În ce măsură dozele de bălegar aplicate vor reduce necesarul de îngrășăminte chimice cu azot? Partea A - În cazul în care sistemul fermei nu se modifică, mai precis suprafața, numărul
PROGRAM din 26 martie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167930_a_169259]
-
capacitate de stocare a materialului rezidual, astfel încât să se evite aplicarea acestuia în perioade neadecvate. Partea C - se realizează anual având în vedere că dozele de aplicare a bălegarului și structura culturilor variază. Partea A ESTE SUFICIENT TEREN DISPONIBIL PENTRU ÎMPRĂȘTIEREA BĂLEGARULUI? 3. Legislația pentru Zone Vulnerabile la Poluarea cu Nitrați fixează o limită pentru încărcările cu îngrășământ organic (azot), 250 Kg/ha de N total pe fânețe și 210 Kg/ha de N total pe terenurile arabile, acestea reprezentând valori
PROGRAM din 26 martie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167930_a_169259]
-
mai mare decât 210 Kg/ha N total în orice perioadă a anului, sau care să pună la dispoziție N accesibil în exces față de cerința plantei de cultură. 5. Etapele următoare vor permite a se stabili dacă terenul folosit pentru împrăștierea bălegarului în cadrul unei ferme este în acord cu cerințele Programului de Acțiune în Zonele Vulnerabile la Poluarea cu Nitrați. Un teren închiriat pe durată scurtă (de obicei 2 ani sau mai puțin) se consideră parte din ferma celui care concesionează
PROGRAM din 26 martie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167930_a_169259]
-
se completează Tabelul 1a (fâneață) și Tabelul 1b (teren arabil), în care este prezentat terenul cultivat din cadrul fermei. Coloana 1 Numele câmpului sau numărul Coloana 2 Planta de cultură ce urmează a fi cultivată (pentru a stabili dinainte modul de împrăștiere a bălegarului) Coloana 3 Suprafața în hectare, care se adaugă în coloană până când se obține suprafața totală (A și B). Coloana 4 Este pentru referințe legate de stabilirea modului de împrăștiere a bălegarului. Se notează perioada în care este permisă
PROGRAM din 26 martie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167930_a_169259]
-
a fi cultivată (pentru a stabili dinainte modul de împrăștiere a bălegarului) Coloana 3 Suprafața în hectare, care se adaugă în coloană până când se obține suprafața totală (A și B). Coloana 4 Este pentru referințe legate de stabilirea modului de împrăștiere a bălegarului. Se notează perioada în care este permisă aplicarea bălegarului pentru fiecare câmp în parte. 7. Pe solurile nisipoase sau cu un profil scurt, Programul de Acțiune pentru Zone Vulnerabile la Poluarea cu Nitrați impune, în funcție de tipul de cultura
PROGRAM din 26 martie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167930_a_169259]
-
1 septembrie la 1 februarie și minimă de la 15 septembrie la 15 noiembrie. Aceste perioade închise nu se iau în considerare în cazul resturilor vegetale sau a altor tipuri de produse organice reziduale. 8. Este necesară identificarea suprafețelor pe care împrăștierea îngrășământului organic este dificilă în anumite momente datorită: ● plantei de cultură cultivate pe suprafața respectivă; ● condițiilor de traficabilitate necorespunzătoare (de ex. pe soluri argiloase pe perioada de iarnă); ● riscul scurgerilor de suprafață (de ex. pe soluri argiloase situate pe pante
PROGRAM din 26 martie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167930_a_169259]
-
2014). Aceste valori se însumează pentru a obține capacitatea totală admisă pentru N provenit din bălegar pe care o are terenul din cadrul fermei (E(1) sau E(2) pentru perioada de după 2010/2014). Tabel 1a la Calculul suprafeței disponibile pentru împrăștierea bălegarului pe terenurile cu fanețe Partea B ESTE SUFICIENTĂ CAPACITATE DE STOCARE PENTRU BĂLEGAR? 17. Partea B se aplică doar fermierilor care se află în zone vulnerabile la poluarea cu nitrați și produc bălegar în stare lichidă, care necesită o
PROGRAM din 26 martie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167930_a_169259]
-
tipul de bălegar, de momentul și metoda de aplicare. Pierderile de azot prin amonificare pot fi reduse prin încorporarea în sol a bălegarului sau îngrășăminte naturale lichide rapid și imediat după momentul aplicării, Pentru bălegarul în stare proaspătă injecția sau împrăștierea în benzi poate fi eficientă. Bălegarul aplicat pe perioada favorabilă de iarnă sau primăvară va pune la dispoziția plantelor o cantitate mai mare de azot decât cel împrăștiat toamna, deoarece se pierde o cantitate mai mică prin migrare sau spălare
PROGRAM din 26 martie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167930_a_169259]
-
îi) restricțiile privind momentul aplicării unor îngrășăminte organice, și iii) cantitatea de N accesibil din îngrășămintele organice necesară atunci când se calculează cerința de îngrășăminte. 2. Aceste linii directoare au în vedere trei aspecte: Partea A Este suficient teren disponibil pentru împrăștierea bălegarului? Partea B Este suficientă capacitate de stocare pentru bălegar? Partea C În ce măsură dozele de bălegar aplicate vor reduce necesarul de îngrășăminte chimice cu azot? Partea A - În cazul în care sistemul fermei nu se modifică, mai precis suprafața, numărul
ORDIN nr. 242 din 26 martie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167929_a_169258]
-
capacitate de stocare a materialului rezidual, astfel încât să se evite aplicarea acestuia în perioade neadecvate. Partea C - se realizează anual având în vedere că dozele de aplicare a bălegarului și structura culturilor variază. Partea A ESTE SUFICIENT TEREN DISPONIBIL PENTRU ÎMPRĂȘTIEREA BĂLEGARULUI? 3. Legislația pentru Zone Vulnerabile la Poluarea cu Nitrați fixează o limită pentru încărcările cu îngrășământ organic (azot), 250 Kg/ha de N total pe fânețe și 210 Kg/ha de N total pe terenurile arabile, acestea reprezentând valori
ORDIN nr. 242 din 26 martie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167929_a_169258]
-
mai mare decât 210 Kg/ha N total în orice perioadă a anului, sau care să pună la dispoziție N accesibil în exces față de cerința plantei de cultură. 5. Etapele următoare vor permite a se stabili dacă terenul folosit pentru împrăștierea bălegarului în cadrul unei ferme este în acord cu cerințele Programului de Acțiune în Zonele Vulnerabile la Poluarea cu Nitrați. Un teren închiriat pe durată scurtă (de obicei 2 ani sau mai puțin) se consideră parte din ferma celui care concesionează
ORDIN nr. 242 din 26 martie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167929_a_169258]
-
se completează Tabelul 1a (fâneață) și Tabelul 1b (teren arabil), în care este prezentat terenul cultivat din cadrul fermei. Coloana 1 Numele câmpului sau numărul Coloana 2 Planta de cultură ce urmează a fi cultivată (pentru a stabili dinainte modul de împrăștiere a bălegarului) Coloana 3 Suprafața în hectare, care se adaugă în coloană până când se obține suprafața totală (A și B). Coloana 4 Este pentru referințe legate de stabilirea modului de împrăștiere a bălegarului. Se notează perioada în care este permisă
ORDIN nr. 242 din 26 martie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167929_a_169258]
-
a fi cultivată (pentru a stabili dinainte modul de împrăștiere a bălegarului) Coloana 3 Suprafața în hectare, care se adaugă în coloană până când se obține suprafața totală (A și B). Coloana 4 Este pentru referințe legate de stabilirea modului de împrăștiere a bălegarului. Se notează perioada în care este permisă aplicarea bălegarului pentru fiecare câmp în parte. 7. Pe solurile nisipoase sau cu un profil scurt, Programul de Acțiune pentru Zone Vulnerabile la Poluarea cu Nitrați impune, în funcție de tipul de cultura
ORDIN nr. 242 din 26 martie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167929_a_169258]
-
1 septembrie la 1 februarie și minimă de la 15 septembrie la 15 noiembrie. Aceste perioade închise nu se iau în considerare în cazul resturilor vegetale sau a altor tipuri de produse organice reziduale. 8. Este necesară identificarea suprafețelor pe care împrăștierea îngrășământului organic este dificilă în anumite momente datorită: ● plantei de cultură cultivate pe suprafața respectivă; ● condițiilor de traficabilitate necorespunzătoare (de ex. pe soluri argiloase pe perioada de iarnă); ● riscul scurgerilor de suprafață (de ex. pe soluri argiloase situate pe pante
ORDIN nr. 242 din 26 martie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167929_a_169258]
-
2014). Aceste valori se însumează pentru a obține capacitatea totală admisă pentru N provenit din bălegar pe care o are terenul din cadrul fermei (E(1) sau E(2) pentru perioada de după 2010/2014). Tabel 1a la Calculul suprafeței disponibile pentru împrăștierea bălegarului pe terenurile cu fanețe Partea B ESTE SUFICIENTĂ CAPACITATE DE STOCARE PENTRU BĂLEGAR? 17. Partea B se aplică doar fermierilor care se află în zone vulnerabile la poluarea cu nitrați și produc bălegar în stare lichidă, care necesită o
ORDIN nr. 242 din 26 martie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167929_a_169258]
-
tipul de bălegar, de momentul și metoda de aplicare. Pierderile de azot prin amonificare pot fi reduse prin încorporarea în sol a bălegarului sau îngrășăminte naturale lichide rapid și imediat după momentul aplicării, Pentru bălegarul în stare proaspătă injecția sau împrăștierea în benzi poate fi eficientă. Bălegarul aplicat pe perioada favorabilă de iarnă sau primăvară va pune la dispoziția plantelor o cantitate mai mare de azot decât cel împrăștiat toamna, deoarece se pierde o cantitate mai mică prin migrare sau spălare
ORDIN nr. 242 din 26 martie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167929_a_169258]
-
îi) restricțiile privind momentul aplicării unor îngrășăminte organice, și iii) cantitatea de N accesibil din îngrășămintele organice necesară atunci când se calculează cerința de îngrășăminte. 2. Aceste linii directoare au în vedere trei aspecte: Partea A Este suficient teren disponibil pentru împrăștierea bălegarului? Partea B Este suficientă capacitate de stocare pentru bălegar? Partea C În ce măsură dozele de bălegar aplicate vor reduce necesarul de îngrășăminte chimice cu azot? Partea A - În cazul în care sistemul fermei nu se modifică, mai precis suprafața, numărul
PROGRAM din 7 aprilie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167943_a_169272]
-
capacitate de stocare a materialului rezidual, astfel încât să se evite aplicarea acestuia în perioade neadecvate. Partea C - se realizează anual având în vedere că dozele de aplicare a bălegarului și structura culturilor variază. Partea A ESTE SUFICIENT TEREN DISPONIBIL PENTRU ÎMPRĂȘTIEREA BĂLEGARULUI? 3. Legislația pentru Zone Vulnerabile la Poluarea cu Nitrați fixează o limită pentru încărcările cu îngrășământ organic (azot), 250 Kg/ha de N total pe fânețe și 210 Kg/ha de N total pe terenurile arabile, acestea reprezentând valori
PROGRAM din 7 aprilie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167943_a_169272]
-
mai mare decât 210 Kg/ha N total în orice perioadă a anului, sau care să pună la dispoziție N accesibil în exces față de cerința plantei de cultură. 5. Etapele următoare vor permite a se stabili dacă terenul folosit pentru împrăștierea bălegarului în cadrul unei ferme este în acord cu cerințele Programului de Acțiune în Zonele Vulnerabile la Poluarea cu Nitrați. Un teren închiriat pe durată scurtă (de obicei 2 ani sau mai puțin) se consideră parte din ferma celui care concesionează
PROGRAM din 7 aprilie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167943_a_169272]
-
se completează Tabelul 1a (fâneață) și Tabelul 1b (teren arabil), în care este prezentat terenul cultivat din cadrul fermei. Coloana 1 Numele câmpului sau numărul Coloana 2 Planta de cultură ce urmează a fi cultivată (pentru a stabili dinainte modul de împrăștiere a bălegarului) Coloana 3 Suprafața în hectare, care se adaugă în coloană până când se obține suprafața totală (A și B). Coloana 4 Este pentru referințe legate de stabilirea modului de împrăștiere a bălegarului. Se notează perioada în care este permisă
PROGRAM din 7 aprilie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167943_a_169272]
-
a fi cultivată (pentru a stabili dinainte modul de împrăștiere a bălegarului) Coloana 3 Suprafața în hectare, care se adaugă în coloană până când se obține suprafața totală (A și B). Coloana 4 Este pentru referințe legate de stabilirea modului de împrăștiere a bălegarului. Se notează perioada în care este permisă aplicarea bălegarului pentru fiecare câmp în parte. 7. Pe solurile nisipoase sau cu un profil scurt, Programul de Acțiune pentru Zone Vulnerabile la Poluarea cu Nitrați impune, în funcție de tipul de cultura
PROGRAM din 7 aprilie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167943_a_169272]
-
1 septembrie la 1 februarie și minimă de la 15 septembrie la 15 noiembrie. Aceste perioade închise nu se iau în considerare în cazul resturilor vegetale sau a altor tipuri de produse organice reziduale. 8. Este necesară identificarea suprafețelor pe care împrăștierea îngrășământului organic este dificilă în anumite momente datorită: ● plantei de cultură cultivate pe suprafața respectivă; ● condițiilor de traficabilitate necorespunzătoare (de ex. pe soluri argiloase pe perioada de iarnă); ● riscul scurgerilor de suprafață (de ex. pe soluri argiloase situate pe pante
PROGRAM din 7 aprilie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167943_a_169272]
-
2014). Aceste valori se însumează pentru a obține capacitatea totală admisă pentru N provenit din bălegar pe care o are terenul din cadrul fermei (E(1) sau E(2) pentru perioada de după 2010/2014). Tabel 1a la Calculul suprafeței disponibile pentru împrăștierea bălegarului pe terenurile cu fanețe Partea B ESTE SUFICIENTĂ CAPACITATE DE STOCARE PENTRU BĂLEGAR? 17. Partea B se aplică doar fermierilor care se află în zone vulnerabile la poluarea cu nitrați și produc bălegar în stare lichidă, care necesită o
PROGRAM din 7 aprilie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167943_a_169272]