865 matches
-
diferită de cea reală, în care vizitatorul și cel vizitat trăiesc cu adevărat și în care cel vizitat trebuie să performeze și să socializeze cu vizitatorul. În cazul în care acesta refuză sau subminează spectacolul, vizitatorul se simte frustrat și înșelat și tinde să respingă gazda și locul pe care-l vizitează. Interesant este faptul că, în lumea virtuală, vizitatorul poate intra în mod voluntar în ceea ce specialiștii numesc "balon ambiental" sau "balon turistic", creat de vizitatorul însuși în încercarea de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
caracter (care nu sînt neapărat simptome patologice, ci pot fi simple semne de iritare, surescitări, enervări), trebuie să avem curajul de a ne privi drept în ochi, de a vedea cine sîntem în realitate și de a nu ne lăsa înșelați de ceea ce ne închipuim din vanitate că sîntem. A ne recunoaște greșelile și a fi capabili să le îndreptăm a fost însă întotdeauna unica definiție posibilă a sentimentului moral. Psihologia extra-conștientului duce deci direct la morală, la o știință morală
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
încălcarea). IV) Răufăcătorul încearcă să iscodească cum stau lucrurile (iscodirea). V) Răufăcătorul obține informații asupra victimei sale (divulgarea). VI) Răufăcătorul încearcă să-și înșele victima pentru a pune stăpînire pe ea, sau pe averea ei (vicleșugul). VII) Victima se lasă înșelată ajutîndu-și astfel fără să vrea dușmanul (complicitatea). VIII) Răufăcătorul face un rău sau aduce o pagubă unuia din membrii familiei (prejudicierea). VIII.a) Unuia din membrii familiei îi lipsește ceva, dorește să aibă un lucru oarecare (lipsa). IX) Nenorocirea sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în relații ori sexualitate. Gelozie, invidie A fi gelos în vis, ca și în realitate, indică o lipsă de încredere în ceilalți, dar și în sine. Sentimentul dezvăluie sentimentele paranoice ale celui ce visează, care se teme să nu fie înșelat sau trădat. Echivalează adesea cu o reactualizare a rivalităților între frați sau a nedreptăților din copilărie. Bucurie, râs, zâmbet Bucuria este adesea semnul unei eliberări profunde. Zâmbetul și râsul însoțesc evenimentele fericite, dar țin mai ales de o dispoziție interioară
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Domnul, Doamna, Amantul/Amantă, cu toate combinațiile posibile. În tradiția literară franceză, dragostea ilegitima se impune sub două forme: una tragică (mitul lui Tristan și Isolda 217), în paralel cu o tradiție comică (dezvoltată în fabliaux-rile și lais-uri despre soții înșelați și soțiile leneșe, cochete, care se dedau luxului). În românul francez din secolul al XIX-lea se recunosc mai mult elementele constitutive ale vodevilului: soțul, soția, amantul, toți iubindu-se, toți lași. Românul realist din secolul al XIX-lea este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dar și în marele orașe unde (cu ajutorul unor stabilimente discrete și impersonale cum ar fi hotelurile) aparențele puteau fi păstrate cu mai multă ușurință" [p.264, subl.n.]. În tradiția franceză, adulterul nu strică decât rareori căsătoria; de regulă, soțul înșelat își accepta problemă cu stoicism. El își poartă fără dramă faimoasele coarne. Gelozia amoroasă a fost întotdeauna considerată în Franța un defect. Adulterul feminin, calificat de regulă drept "alunecare regresiva", nu are pentru femeia pariziana aceeași conotație. Adulterul se integrează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
patetice, are o imaginație vie, creează scenarii ale reîntâlnirii cu cel drag, pornind de la cuvinte până la cele mai mici gesturi. Este conștientă de propria gelozie, care o va duce spre furie, lacrimi, suspine și dorința de a-și răzbuna dragostea înșelată. Pe lângă permanenta cugetare și detaliata descriere a oricărei trăiri, imagini sau închipuiri, femeia are și alte ocupații: contemplarea naturii, un adevărat cult pentru lucrurile iubitului, lectura scrisorilor, vizitarea locașurilor de închinăciune, privegherea nocturnă, și nu în ultimul rând cercetarea cărților
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vana/ di Troiolo in Criseida villana”948. Poemul boccaccesc abordează tematica unei iubiri profane și se focalizează mai mult pe figura masculină a celui trădat, care devine un fel de emblemă pentru naratorul ale cărui sentimente au fost, de asemenea, înșelate, deoarece mărturisește în introducerea cărții 949 că a fost dezamăgit de iubita sa. Afirmă că, deși alți poeți îi invocă pe Zeus sau Apollo, și chiar el obișnuia să le ceară inspirația muzelor în creația sa poetică, acum însă o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
paragraful imediat următor de după „Eroare” de data aceasta în descifrare proprie: „Eminescu n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesă școala germană că paralisia generală este tot deauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de înșelată ca aceea care susține că toate sclerosele cerebrospinale sunt de origină sifilitică. Alții au zis că el se alcoolisa...” Aici textul are imperfectul cu accent grav pe finală: professà accentul fiind imposibil de confundat, pentru că imediat mai jos cu un
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
tip psihologic complex pretinde și contribuția „intuiției” a „flerului”, Însă explicația a ceea ce este unic și deci imprevizibil În felul de a fi al cuiva, nu se poate face În afara participării semantice a limbajului verbal. * „Nu este socotit ca fiind Înșelat acela care știe că este Înșelat.” (P. Syrus) Totuși, trebuie arătat că actul de „conștientizare” a situației respective nu te privează de trăirea reală a unui sentiment de revoltă, sau chiar de umilință (În cazul În care nu ai putut
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
G.Ch. Lichtenberg) PÎnă la generarea unei discuții există, fără Îndoială, multe puncte comune; apoi, În discuție, orgoliul fiecăruia acționează, făcînd ca aceste puncte comune să se diferențieze tot mai mult. * „În marele joc al vieții Începi prin a fi cel Înșelat și sfîrșești prin a fi cel care Înșeală.” (Voltaire) Desigur, În copilărie de exemplu, educația (din familie, din școală) Îți propune diferite valori (adevărul, libertatea, virtutea etc.), pentru ca apoi viața să-ți arate cîte poți să pătimești, dacă te Încăpățînezi
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
atît de ușor ca a critica; dar nimic nu-i atît de greu ca a evita noi Înșine greșelile despre care credem că avem dreptul să le criticăm la alții”. * „Aceasta este prima mea Înțelepciune cu privire la oameni, că mă las Înșelat, pentru a nu mă păzi de Înșelători!” (Fr. Nietzsche) Este, bineînțeles, amuzant să vezi cum oamenii Îi lasă pînă la urmă În pace pe cei care nu-și fac o preocupare din faptul că ar putea fi Înșelați la un
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
că ar putea fi Înșelați la un moment dat, În schimb nu-i iartă deloc pe cei care, din vanitate, se laudă că nu pot fi Înșelați de nimeni - astfel că, În mod paradoxal, aceștia ajung să fie mult mai Înșelați decît primii. * „CÎndva oamenii se temeau de viitor; acum se teme viitorul de oameni.” (Werner Mitsch) Egoismul individual a devenit atît de agresiv, Încît a dat naștere unui război tot mai acerb Între oameni. Astfel „viitorul” este compromis, deoarece acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
frecvent cu tendința involuntară a subiecților de a ieși bine la probă la test, astfel că răspunsurile acestora la cerințele testului trebuie privite cu rezervă). * „Orice-nșelare cuprinde În sine o mărturisire de slăbiciune.” (N Iorga) Înseamnă, bineînțeles, că din partea Înșelatului a fost prea multă Încredere, iar din partea Înșelătorului a fost o lipsă de Încredere la fel de mare. * „Ați observat că oamenii care discută mai mult Între ei sînt acei care sînt siguri că nu se pot Înțelege?” (N Iorga) Deosebirile dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cu o carapace de broască țestoasă sau cu o piele de hipopotam” (G. de Maupassant). * „SÎnt oameni care tîrguiesc ca să cumpere, dar și alții care cumpără ca să tîrguiască.” (N. Iorga) Unii o fac din teama de a nu se lăsa Înșelați, alții, dimpotrivă, din dorința de a Înșela. * „Tăgăduiește ce ai văzut că nu e, nu ceea ce n-ai văzut că este.” (N. Iorga) Majoritatea celor care critică și-au descoperit vocația nu atît prin talentul lor, cît mai ales prin
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
la gîndul păcatului și alții rușinoși la amintirea lui.” (N. Iorga) Desigur, este mai grea rușinea care te Împiedică În intenția de a face un lucru rău, decît rușinea care se limitează la simplul regret al aducerii aminte. * „Înre cel Înșelat și cel care Înșală, e ciudat că se rușinează mai mult cel dintîi.” (N. Iorga) De fapt, cel Înșelat este rușinat nu atît de el Însuși, și anume de naivitatea de a se fi lăsat Înșelat, ci este rușinat la
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
În intenția de a face un lucru rău, decît rușinea care se limitează la simplul regret al aducerii aminte. * „Înre cel Înșelat și cel care Înșală, e ciudat că se rușinează mai mult cel dintîi.” (N. Iorga) De fapt, cel Înșelat este rușinat nu atît de el Însuși, și anume de naivitatea de a se fi lăsat Înșelat, ci este rușinat la gîndul că un semen de-al lui s-a putut preta la acest gest atît de nedemn. * „Caracteristica vinovaților
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
aducerii aminte. * „Înre cel Înșelat și cel care Înșală, e ciudat că se rușinează mai mult cel dintîi.” (N. Iorga) De fapt, cel Înșelat este rușinat nu atît de el Însuși, și anume de naivitatea de a se fi lăsat Înșelat, ci este rușinat la gîndul că un semen de-al lui s-a putut preta la acest gest atît de nedemn. * „Caracteristica vinovaților este neliniștea.” (L.A. Seneca) O constatare asemănătoare face Ovidiu: „CÎt e de greu să nu-ți trădezi
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de-a face cu stări sufletești lugubre, ursuze, de morocăneală, iar la timpul viitor, avem de-a face cu descurajare, pierderea speranței. Între cele două momente temporale (trecut și viitor) ne simțim dezamăgiți (tristețea pricinuită de speranțele și de încrederea înșelate) și pesimiști (tristețea legată de inutilitatea eforturilor ce vor veni) (André, 2009, p. 214). Privită ca sentiment specific uman, în toată complexitatea și profunzimea ei, tristețea are mai multe funcții fundamentale (Lelord, André, 2003, pp. 131-139): a. ne învață cum
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
zile. În primăvară am Întâlnit pe cineva, m-am aprins cu adevărat pentru un bărbat și am avut o relație de câteva luni. Credeam că o să meargă, m-am implicat... dar n-a mers. Decepția a fost violentă - mă simțeam Înșelată. În plan profesional, deși aveam o clientelă fidelă de câțiva ani, s-a produs un fel de Îndepărtare, legată fără Îndoială de o conjunctură defavorabilă. Asta mi-a adus Însemnate griji financiare. Eu, care de obicei aveam contracte programate pe
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
rigurozitate. Aceasta Îl face să fie credul, să dea crezare unor propuneri sau promisiuni neîntemeiate. Evenimente: Dificultățile de ordin social sau material au loc adesea În cazul unor disonanțe Soare/Jupiter. Individul poate să Înșele, dar poate fi la fel de bine Înșelat sau trădat (În toate cazurile, de vină e lipsa lui de vigilență). Se va ciocni adesea de puterea exterioară prin intermediul unor neplăceri juridice sau administrative. Se mai poate să aibă loc desfaceri de contract, poate fi de unde asocieri nocive ori
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
să adopte un comportament care-i va permite să se facă apreciat. Disonant: Nevoia de expansiune proprie lui Jupiter nu mai cunoaște limite, Totul Îi este permis, inclusiv acțiunile cele mai irealizabile. Individul riscă să se Înșele, să se lase Înșelat sau escrocat... Neptun - Saturn Armonios: Neptun atenuează, Într-un fel, rigoarea saturniană. Sigur, efortul este În continuare necesar, numai că acum are și un scop. Adesea, acest tranzit Îl ajută pe individ să-și asume responsabilități pe plan social. Disonant
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
asupra propriului sistem de valori, să practice un fel de autoanaliză, să se întrebe dacă opțiunile sale rezistă la critică, să judece pozițiile pe care dorește să le adopte. Oricare îi sunt așteptările, fie ca acestea să nu îi fie înșelate! Munca științifică și gândirea care o însoțește nu au sfârșit. Un răspuns dat duce la noi întrebări. Limitele există pentru a fi depășite. Suntem copiii lui Prometeu. Bibliografie Teorii, metode și studii empirice ABRAMS, M. , GERARD, D. și TIMMS, N.
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de familist, încrederea în Chiriac sunt distruse de soția și de omul lui de încredere care, în actul I, scena IX, ținând-o în brațe pe Veta, îl asigură că consimte la onoarea lui de familist. Această ipostază de om înșelat, dar credul îl însoțește până la sfârșitul piesei, când găsește legătura de gât a lui Chiriac pe patul Vetei, acest lucru liniștindu-l pe deplin în privința onoarei sale. Admirația pentru cultură și politica înaltă este compromisă de adânca prostie a lui
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
fereastră, care dă pe niște schele. Rică reapare tocmai în scena VIII, în același loc, desfigurat și plin de var și cumpără eliberarea sa de la Spiridon, care se oferă să îl scape de furia celor trei urmăritori: soțul ultragiat, amantul înșelat și ipistatul nelipsit de la post. Ipistatul este cel care va descurca lucrurile, întrucât îl cunoaște pe Rică Venturiano ca patriot, ca unul de-ai noștri și ca autorul articolului din „Vocea patriotului naționale“. Când Dumitrache îl amenință cu sabia, Rică
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]