185,071 matches
-
pricinuit-o republicarea a doi psalmi arghezieni în revista Luceafărul. Lasă că nu înțeleg prea bine "scîrba și revolta" de care dl Grossu s-a lăsat cuprins (în definitiv, republicarea lui Arghezi cu poezie religioasă era un fapt pozitiv), dar înțeleg și mai puțin de ce ar fi vinovat marele poet de anii petrecuți în închisoare de dl Grossu, căruia manuscrisul pamfletului i-a fost găsit, cu ocazia unei descinderi a Securității, în buzunarul hainei. " Un extraordinar fragment de roman autobiografic al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
au permis să facă un film "pentru adulți" în Japonia, difuzat de un post de televiziune prin cablu din țara samurailor și, deși Federația japoneză de gimnastică cere excluderea României de la turneul de la Yokohama, din același motiv, Cronicarul nu prea înțelege cum devine legătura între niște fete care au fost gimnaste și actuala echipă de gimnastică feminină a României. A spune că Lavinia Miloșovici e "o rușine pentru gimnastică", așa cum afirmă Federația japoneză de specialitate, s-ar fi potrivit dacă Lavinia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
morbid, de micimi și nimicnicii, de trista și sfîșietoarea noastră impotență în a le depăși. Reprezentația amintită mi-a spulberat unele rezerve pe care le-am avut față de unele interpretări, iar cheia dată de Alexandru Dabija pentru fiecare partitură se înțelege acum limpede. Margareta (excelentă tînăra Paula Simion, cea care o înlocuiește pe Elvira Deatcu) nu mai este doar devitalizată și numai suferindă neapărat. Este hachițoasă, teribilistă, imatură, mai degrabă fetiță decît femeie. De aici se modifică și apariția lui Mircea
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]
-
altele ca în Divina Comedie a lui Dante". Câtă valoare și importanță atribuie Izabela Sadoveanu culturii o spune răspicat ori de câte ori are prilejul. În Artă și morală publicată în 1907: "Criticul trebuie să fie cult", adică "să aibă putința de a înțelege opera artistului în cele mai fine nuanțe", când polemizează reverențios cu G. Ibrăileanu, comentându-i volumul Studii literare, când recenzând cartea lui Mihail Ralea Ipoteze și precizări în știința sufletului, răspunde celor care îi reproșează că a citit prea mult
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
o jale de să ferească Dumnezeu". Cu trecerea anilor, a constatat că obiceiul se răspândește "precum se întinde și năvălirea în gloată a streinilor de alt neam în orașele noastre". Că obiceiul era practicat de cei înstăriți, era cumva de înțeles pentru P. Ispirescu, dar pericolul cel mare îl vedea în faptul că obiceiul cobora între cei mulți. Petre Ispirescu nu face economie de comparații infamante pentru a exorciza obiceiul venetic: "eu îl văz ca o piază rea, ca o cobe
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
în mai vechile "Marginalii și glosse la Numele trandafirului", la exemple care evocă propria experiență de scriitor (deși, după cum mărturisește în introducere, nu îi place să amestece rolurile), însă orice subterfugiu e scuzabil, la urma urmelor, dacă ne ajută să înțelegem mai bine ce este, de fapt, literatura. După părerea mea, aproape toate temele, toate obsesiile, toate "personajele" autorului pot fi întîlnite aici, într-o expunere relativ accesibilă oricărui tip de cititor. îi întîlnim pe Nerval, pe Borges, pe Joyce, pe
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
de gong care marchează sfîrșitul povestirii." Însă lucrurile nu stau tocmai așa, ci chiar dimpotrivă; Eco, în fapt, își organizează demonstrația prin reducere la absurd, ajungînd la concluzia că "Jerard (și împreună cu el Nerval) nu se oprește din povestit cînd înțelege că totul s-a sfîrșit [...] ci tocmai atunci începe să povestească (să povestească adică despre acel eu ingenuu care nu știa și nu avea cum să știe că totul luase deja sfîrșit). Cine procedează astfel nu a reușit să își
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
patru sute de mii de locuitori. Cifră oarecum convențională. Întinderea orașului e și ea oarecum convențională. Așa că, uite: ne-am consultat și am hotărât: cel de-al patrusutemiilea locuitor al orașului trebuie să se nască în ajunul zilei jubiliare. - Nu prea înțeleg. - Mergi la maternitate. Așteaptă nașterea primului copil. Notează parametrii. Discută cu fericiții părinți. Cu doctorul care a asistat la naștere. Trebuie fotografiați, bineînțeles. Reportajul va fi publicat în numărul jubiliar. Onorariul (știu că nu ți-e indiferent) e dublu. - Cu
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
vorbit cu avocatul. Mi s-a cerut deja și semnătura... Teppe vorbea liniștit și simplu. Ca și cum ar fi fost vorba de ceva normal și bun. L-am întrebat, cu voce scăzută, încrezător și conspirativ: - Cazul Soldatov? - Ce? - doctorul n-a înțeles. - Fiul dumneavoastră face parte din mișcarea de renaștere a Estoniei? - Fiul meu, - vorbi răspicat Teppe, - e un borfaș speculant și un bețiv. Eu pot fi relativ liniștit numai cât îl știu la închisoare. Am tăcut amândoi. - Cândva am lucrat ca
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
popoare... Îmi permiteți să dau un telefon? Sun la redacție. Răspunde Turonok. - Ghenrih Franțevici, tocmai s-a născut un băiețel. Mare, sănătos. Are cincizeci și opt de centimetri. Cântărește patru două sute... Tatăl e etiopian. Urmă o pauză apăsătoare. - N-am înțeles, - spuse Turonok. - Etiopian, - spun, - de fel din Etiopia. Învață aici... Marxist, - am adăugat, nu știu de ce. - Ești beat? - întrebă aspru Turonok. - Da' de unde! Doar sunt în misiune. - Când a fost ăsta un impediment pentru dumneata? Cine a vomat la activul
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
început să vină de capul ei, genul spălat, călcat... Am început să trăim împreună de Paște... Mint, de Sfânta Paraschiva... Altminteri, după lucru, era pustietate... Cât poți să te iubești?... Am trăit un an... Cum de-a rămas grea, nu înțeleg... Stătea, câteodată, ca lemnul. Zic: "Tu, cumva, ai adormit?" - "Nu, - zice, - aud tot". - Zic: "Nu prea ești focoasă." Iar ea: "Parcă arde lumina la bucătărie..." "De unde ai scos-o?" - "Păi, se aude cum merge contorul..." - "Ai putea, - zic, - să iei
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
ultimă. Prin limbă ne putem da formă și pune în ordine, și doar prin limbă ni se întâmplă că putem, în ultimă instanță, să ne descoperim - că să nu zic, pur și simplu "inventăm" - pe noi înșine. Iar Nietzsche a înțeles acest lucru destul de timpuriu și l-a prețuit atât de tare că a sfârșit prin a face din el una din trăsăturile distinctive ale raportării sale la lume: "Auto-configurarea prin limbă a devenit o pasiune pentru Nietzsche. A delimitat stilul
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
și cu devotament cele mai intime secrete ale acestui caz, totuși el nu omite să menționeze și să discute lucid acele ciudățenii ale lui Nietzsche despre care Alexander Nehamas a spus odată că sunt "în cazul cel mai bun de neînțeles, și în cazul cel mai prost stânjenitoare și mai bine uitate, sau cel puțin ignorate cu tact." (Nietzsche: Life as Literature, Harvard University Press, 1985, p. vii) Nietzsche a scris, de exemplu: "Ca să ai un teren amplu, adânc și fertil
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
trebuie să fie supusă, servil, necesităților vieții, pentru a servi astfel o minoritate dincolo de măsura nevoilor sale individuale." (p. 148) Foarte important de remarcat este faptul că aceasta nu era, din partea lui Nietzsche, pur și simplu o încercare de a înțelege empatic polis-ul grecesc, vreo ciudăție oarecare ținând de vederile lui ca istoric profesionist. Nu, acest lucru ținea de opiniile lui asupra "treburilor curente", și făcea parte din concepția lui asupra unei "societăți ideale": Nietzsche "a fost împotriva scurtării duratei
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
ca și mai multe alte intervenții ferme ale "criziștilor", în Jurnalul de dimineață. Poetul înfățișează cu fior tragic jugularea libertății care a început odată cu ocuparea țării de către soviete. Laitmotivul libertății revine și în alte articole, din motive prea lesne de înțeles. Era un strigăt de alarmă al unei societăți victimizate. Comparativ, să menționăm speculațiile, adesea oțioase, ce s-au emis asupra noțiunii de libertate în mediile democratice, care își îngăduiau grimase în fața accepțiilor sale (să-l cităm, bunăoară, pe un Paul
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
oricine are dreptate. Să se discute, deci să se discute aceleași gazete. Se tace doar de atîția ani în această Românie! Sau, public, să se afirme că, de o parte cel puțin, nu se mai poate răspunde. Și atunci vom înțelege. Va fi clar. Așa cum e clar că libertatea de a avea îngăduință să spui că nu ești liber înseamnă altceva decît libertate". Citind azi atari propoziții, se cuvine, pe de o parte, a aprecia dreptul redobîndit la libertatea cuvîntului, precum
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
că-i un blestem! C-o fi frumos au ba, asta vor hotărî cititorii. - Cum vi se pare că v-ați descurcat în viață până acum? - Mizerabil! Iar viitorul se anunță și mai "nasol". Din punct de vedere literar, se înțelege. - Ce viață poate avea un scriitor umorist la Găgeni? Îmi puteți spune una-alta despre această localitate? - Aici, la Găgeni, mă cunoaște aproape tot satu', ca pe un cal breaz. Iar oamenii locului îs mai toți puși pe umor, eventual
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
infernurilor, unul comunisit și altul postdecembrist. Aș dori să izolez trei astfel de "insule" care nu pot solicita indiferența cititorului de astăzi. Tragica experiență comunistă începe pentru Anatolie Paniș la 19 septembrie 1950, când este arestat pentru un motiv de neînțeles astăzi: spusese cum că Basarabia ar fi o provincie românească. Situația părea cam neclară în acei ani. Anchetatorii Securității craiovene opinau că acest "județ", greu de localizat pe hartă, ar fi fost furat de Antonescu de la ruși. Totuși, dată fiind
Metamorfoza infernurilor by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14489_a_15814]
-
individ în parte pecetea depersonalizării (un fel de "capul plecat, sabia nu-l taie")". Excelentă definiție a totalitarismului! În chip paradoxal, admite filosoful, și individul cu o cultură filosofică, cu atît mai vîrtos cel ce a frecventat și teologia scolastică, înțelege libertatea tot ca "necesitate înțeleasă". Numai că, spre deosebire de necesitatea (secundă) de sorginte marxo-lenino-stalinistă, croită pe tiparul exteriorității, necesitatea aceasta (primă) la care facem apel e cu adevărat întemeietoare, în ambele sensuri ale cuvîntului: și ca punct de start, înainte de care
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
e adînc jignit de artificiul țipător, de impertinența istorică a "noii orînduiri" comuniste, chipurile "legice". În afara celei legate de conceptul de "libertate", mai apar în sfera discursului comunist două confuzii. Una privește "cuvîntul amfibologic" egalitate. Acolo unde autorul în discuție înțelegea "o egalitate proporțională a fiecăruia cu fiecare, măsurați fiind cu toții (în mod diferențiat, firește), cu propriile lor staturi potențiale", doctrina "socialismului" înțelegea "o brutală egalizare procustiană (croită firește pe un calapod exterior ființei, și anume pe calapodul cel mai mic
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
mai apar în sfera discursului comunist două confuzii. Una privește "cuvîntul amfibologic" egalitate. Acolo unde autorul în discuție înțelegea "o egalitate proporțională a fiecăruia cu fiecare, măsurați fiind cu toții (în mod diferențiat, firește), cu propriile lor staturi potențiale", doctrina "socialismului" înțelegea "o brutală egalizare procustiană (croită firește pe un calapod exterior ființei, și anume pe calapodul cel mai mic, la nivelul brutei supraviețuiri)". O altă "poveste" e generată de vocabula fraternitate, "poate cea mai închisă și exclusivă dintre vocabule". Căci "democrația
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
textelor. Un handicap mărturisit este acela că un critic tânăr trebuie să devoreze în trei ani ceea ce alții au asimilat în trei decenii. Este într-adevăr un efort copleșitor pentru cineva care vrea cu tot dinadinsul să citească și să înțeleagă mersul sau pasul pe loc al literaturii. Deși foiletonul invită mai mult la polemică, prin însăși condiția lui, Daniel Cristea Enache nu se lasă furat numai de ea, ci reușește chiar o "filosofie" a criticii, a actului critic: "Undeva, într-
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
visul acesta frumos m-a trezit, curând, însuși Horia Gârbea. (...)"Vai, ați scris despre ea? Unde? N-am citit cronica!" mi-a spus precipitat simpaticul interlocutor - iar pe vorbele lui, visul meu frumos se făcea țăndări. Cred că s-a înțeles de ce: și, dacă nu s-a înțeles, sunt prea mâhnit ca să iau explicația de la capăt." Fără a fi mizantrop (sau nu întrutotul) criticul, deși creează adevărate personaje din scriitorii analizați, se lasă mai ispitit de operă, convins, nu numai că
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
însuși Horia Gârbea. (...)"Vai, ați scris despre ea? Unde? N-am citit cronica!" mi-a spus precipitat simpaticul interlocutor - iar pe vorbele lui, visul meu frumos se făcea țăndări. Cred că s-a înțeles de ce: și, dacă nu s-a înțeles, sunt prea mâhnit ca să iau explicația de la capăt." Fără a fi mizantrop (sau nu întrutotul) criticul, deși creează adevărate personaje din scriitorii analizați, se lasă mai ispitit de operă, convins, nu numai că ea primează, ci și că ea e
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
de mare, nu poate ieși victorios dintr-o confruntare cu miile de universitari și cu sutele de mii de studenți. PSD se joacă cu focul și a venit vremea să-i dăm peste mîini, precum unui copil obraznic, care nu înțelege nici cînd se arde că focul este periculos. Deja ne uităm cu alți ochi la viitoarele alegeri, fie că vor fi anticipate sau la termen." În JURNALUL NAȚIONAL, Marius Tucă e de părere că "Arestarea lui Dabela, șeful RADET, înseamnă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]