73,040 matches
-
toate aceste cunoștințe au fost asimilate, adică au fost înțelese și abia apoi spuse, că așadar ai de-a face cu un om care scrie în cunoștință de cauză despre lucruri despre care foarte puțini au o cît de mică înțelegere. Paradigme universale II. Pornind de la un zîmbet este o carte la capătul căreia te trezești îngenuncheat. Cititorul cu pregătire umanistă nu-l va putea urmări pe autor decît în trei sferturi din paginile cărții, restul rîndurilor fiind fortărețele inexpugnabile ale
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
de generalizare a valabilității unui gînd. Calculul nu înseamnă operațiuni elementare repetate la infinit, a căror legătură cu realitatea este cu neputință de găsit, ci calcul este îmbinarea unor simboluri în care îți regăsești intuițiile cu care ai pornit la înțelegerea lumii. Calculul este încercarea de a reduce diversitatea lumii la cît mai puține formule. E strădania de a prinde totul în ecuații cît mai încăpătoare. Departe de a fi pritoceala austeră a unor oameni din sufletul cărora s-a scurs
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
noastre. Un artist ale cărui metafore nu ia niciodată chipul cuvîntului, cam așa s-ar putea defini în zilele noastre matematicianul. Un alt amănunt este că efortul pe care ți-l cere cartea lui Solomom Marcus este prima condiție a înțelegerii ei. De aici și forța ei modelatoare, sau mai bine zis de aici putința de a-ți stîrni cele mai neașteptate asociații de idei. E o constatare de bun-simț că, parcurgînd o carte de popularizare a științei, asociațiile de idei
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
că, parcurgînd o carte de popularizare a științei, asociațiile de idei pe care ți le prilejuiește lectura sînt incomparabil mai dese decît cele pe care le trăiești citind o carte de beletristică. Și atunci, ideea că ar putea exista o înțelegere pasivă ca act prin care autroul să-ți dea mură în gură totul e falsă. Înțelegerea fără efort nu e înțelegere, iar cartea lui Solomon Marcus mizează pe instrucția pe care efortul de a o înțelege o implică în natura
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
lectura sînt incomparabil mai dese decît cele pe care le trăiești citind o carte de beletristică. Și atunci, ideea că ar putea exista o înțelegere pasivă ca act prin care autroul să-ți dea mură în gură totul e falsă. Înțelegerea fără efort nu e înțelegere, iar cartea lui Solomon Marcus mizează pe instrucția pe care efortul de a o înțelege o implică în natura lui. Un efort prin care literații, tocmai pe baza asociațiilor de idei, se pot apropia de
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
decît cele pe care le trăiești citind o carte de beletristică. Și atunci, ideea că ar putea exista o înțelegere pasivă ca act prin care autroul să-ți dea mură în gură totul e falsă. Înțelegerea fără efort nu e înțelegere, iar cartea lui Solomon Marcus mizează pe instrucția pe care efortul de a o înțelege o implică în natura lui. Un efort prin care literații, tocmai pe baza asociațiilor de idei, se pot apropia de terenul spinos al tărîmului de
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
mare. Iar la originea relativismului se află scepticismul, adică "senzația neantului universal". Această idee generatoare e - după cum am subliniat - "departe de a fi o manifestare bovarică". Se află mascat aici gestul de înlăturare a unei posibile învinuiri, prevenind astfel o înțelegere greșită. Edificiul psihologic lovinescian și sistemul teoretic derivat erau refractare incoerenței, sciziunii interioare. După cum s-a putut ușor observa, chiar structura sa psihologică, oricum mai complexă decât era dispus să o arate, Lovinescu avea tendința să o simplifice, printr-un
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
Eliade. Dacă depășim atmosfera de altminteri sclipitorului spirit voltairian, pe cea a pozitivismului cu greoaie articulații caracteristic secolului al XIX-lea (o urmare a acestuia fiind psihanaliza), ca și nivelatoarea stihie marxizantă din veacul abia încheiat, ne putem apropia de înțelegerea artei ca mister particular, ca experiență specifică a unei transcendențe. Dincolo de delimitările sale formal-stilistice, orice creație înscrie năzuința sa spre infinit. Fatidicul relativ al limbajului său poartă amprenta elanului spre absolut. "Omul nu este doar o ființă finită, scria Berdiaev
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
d-sale de vedere salutar este cel al intuirii unei transcendențe care colaborează cu imanența. Cea dintîi corespunzînd doctrinei religioase, cea de-a doua sferei de imagini de artă în duhul în care un pasaj din Sfîntul Augustin propune însăși înțelegerea lui Dumnezeu, într-un chip ce ar putea sugera o armonizare între imanentismul spinozist și contestatarii săi: "Dumnezeu este în afara tuturor, nerămînînd în afară; este în toate dar necuprins de ele; este mai presus de toate, fără înălțare; este mai
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
și instrumente de cîntat/ au fost cu grijă alese/ ca să flateze simțurile, să submineze/ vigilența spiritului,/ spre a-l distrage de la lucrarea sa de căpetenie,/ cea de a asculta/ și a tălmăci/ Cuvîntul" (Francisco de Zurbaran: "Ispitele Sfîntului Ieronim"). Dificultatea înțelegerii izvorîtă din imperfecțiunea umană nu e numai un fenomen al relației omului cu cele dumnezeiești, ci și unul al conștiinței noastre în genere, grevate nu o dată de relicte copilărești, de bizare șovăieli, tergiversări, distorsiuni: "Oricît am fi dorit, împăienjenirea ochilor
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
în genere, grevate nu o dată de relicte copilărești, de bizare șovăieli, tergiversări, distorsiuni: "Oricît am fi dorit, împăienjenirea ochilor nu voia să se curme/ nici măcar atunci cînd El, drumețul deodată nouă alăturat/ ne-a dojenit ca pe unii a căror înțelegere nu depășea vîrsta prunciei,/ și cu dumnezeiasca răbdare dintotdeauna/ ne-a întors la obîrșiile Revelației, / acolo unde se tălmăcește prețul învierii,/ unde Răscumpărătorul se confundă cu Omul Durerilor./ Cu atît mai de neînțeles încețoșarea ce continua să ne apese,/ pe
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
la Polirom, poate fi considerată drept o schiță monografică a interpretării, adică a uneia din activitățile cele mai frecvente, necesare, semnificative și pline de urmări ale spiritului nostru. Ca interfață a gîndirii, interpretarea are rolul de a debloca și clarifica înțelegerea, de a o duce mai departe, de a o aprofunda și a o îmbogăți, de a-i conștientiza stratagemele și strategiile. Cartea îi expune originile neuro-cerebrale și proprietățile, accentuînd pe latura ei deliberată, de proces accelerator al minții, în stare
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
câștigat dacă aș fi știut să pun câțiva bemoli articolelor mele, înțeleg la perfecție mecanismele care-l conduc pe Dorin la atâtea excese și al atâtea nedreptăți flagrante. Textele sale se nasc, de regulă, dintr-o irepresibilă obsesie etică, din înțelegerea lumii ca spațiu al onestității. Dorin Tudoran nu e ranchiunos, ci hiperreactiv. Riscând să facă mari nedreptăți, el nu amână niciodată ceea ce are de spus, lăsând, însă, deschisă posibilitatea împăcărilor, sau măcar a nuanțărilor. Chiar dacă uneori e vorba de niște
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
de joc de societate care nu era lipsit de diversiuni și în care zvonurile jucau un rol cît se poate de important: "...Astfel că le spusese (Schechter), tam-nesam, că Ana Pauker primise misiunea de la Moscova să tatoneze Mișcarea în vederea unei înțelegeri... Dinu habar n-avea. Era o bombă. La început crezuse că era vorba de o capcană comunistă, în care Schechter nimerise fără să-și dea seama - nici un moment nu l-ar fi bănuit de rea-credință. Dar, cum să se întâmple
Învingători și/sau învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10634_a_11959]
-
în masa coriștilor! Ultimele două intervenții corale - "Ziua înfricoșătoare a Domnului" și "Sancta Maria ora pro nobis" - redau magistral coincidența contrariilor: prima, severitatea implacabilă a celui care "are viață veșnică și la judecată nu va veni", cea de-a doua, înțelegerea și compasiunea Fecioarei, sugerată de transparența corzilor, ca o boare de vânt, ambele avnd în subtext stimularea încrederii în resurecție. Atmosfera se prelungește în ultima parte - Pomenirea - când "născătoarea de Dumnezeu" e implorată să îi mântuie "pe cei care nădăjduiesc
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
cu obscuritățile de tip simbolist (vagul sau echivocul), dar situația a fost rezolvată de intervenția "omului deliberativ, capabil de a concepe și alte forme de cugetare sau de expresie decât cele ale temperamentului său". Criticul avea acum o modalitate de înțelegere mai complexă a personalității. În prima tinerețe acordul dintre idei și temperament era singurul conotat pozitiv. La maturitate, constata că această linearitate cauzală nu există în această formă pură. Dar Lovinescu agrea aceste deducții și arăta cu satisfacție felul în
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
loc în loc, jocuri de limbaje, metafore adesea, capătă turnură paradoxului, oximoronului sau a paronimiei - toate fiind, în plan stilistic și gramatical, figuri ale ambiguității. Pe un plan subțire, al subtilităților, poetul, în libertatea lui de grafolog al gândurilor (personale), dezleagă înțelegerea cititorului să asocieze, să grupeze și să-și decidă singur înțelesurile care-i convin. El i-a dat punctul din univers, lectorul să facă bine și să se orienteze (Ehe, Ehe, a trecut vremea cu mură-n gură!): „Genunchii văzului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
articol, că voi reveni asupra unei chestiuni umane ce ține de prețuirea aproapelui, în condițiile în care iubirea să, în sensul biblic al cuvântului, nu ne stă la îndemână. Oricum am face, ori de unde am începe, tot peste comunicare și înțelegere dăm, iar de aici, un fel de Izvor al Tămăduirii, curge totul. Printre altele, transpunerea și empatia. Înainte de a ajunge la aceste concepte, pentru că firul discuției să aibă și logica și sens, trebuie să-l punem în capul mesei, de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și logica și sens, trebuie să-l punem în capul mesei, de data aceasta, pe Kant, cel din Critică rațiunii practice, lucrare în care ne-a arătat că sunt domenii de investigație intelectuală care au o functie vitală în organizarea înțelegerii umane, în corespondență cu trei idealuri sau „idei regulatoare”. Aceste domenii și ideile lor corespondențe, le-a numit: 1) ontologia, care studiază Ființă, 2) psihologia, care studiază sinele și 3) teologia, care-l studiază pe Dumnezeu. Acum să nu credeți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
trei idei regulatoare ale metafizicii kantiene acoperă domeniul investigațiilor posibile, există și alte investigații din metaștiință ce pot fi structurate în funcție de alte concepte ideale, universale și non-empirice, iar scopul lor, evident, extra-științific, măcar creionează ideea de dezvoltare și articulare a înțelegerii, de organizare a acesteia în forme comprehensive și holistice de gândire, si apoi exprimarea lor (a formelor), în limbaj. Cu alte cuvinte, investigațiile extraștiințifice ne sugerează ideea conform căreia înțelegerea nu s-ar limită doar la gândirea mentală, deoarece ea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
evident, extra-științific, măcar creionează ideea de dezvoltare și articulare a înțelegerii, de organizare a acesteia în forme comprehensive și holistice de gândire, si apoi exprimarea lor (a formelor), în limbaj. Cu alte cuvinte, investigațiile extraștiințifice ne sugerează ideea conform căreia înțelegerea nu s-ar limită doar la gândirea mentală, deoarece ea include multe feluri de identificare cu alte persoane și popoare, prin experiență activă de viață. Altfel spus, dintr-o perspectivă holistica a cunoașterii umane, meta-știința ar orienta studiile din cadrul fiecărei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pe turta noastră, ne întoarcem la transpunere, la empatie, nu de alta, dar ele, în special, trimit la OM, OM fără de care lumea, omenirea, nu prea (că olteanul!) există. Lăsând glumă la o parte, trebuie spus că orice act de înțelegere prin transpunere presupune o anume ,,trăire”, o participare (chiar și de natură subiectivă), condiționată ontologic de ,,o stare particulară a ființei, situată într-o dispoziție favorabilă de receptivitate și cunoaștere reciprocă” (A. Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
o participare (chiar și de natură subiectivă), condiționată ontologic de ,,o stare particulară a ființei, situată într-o dispoziție favorabilă de receptivitate și cunoaștere reciprocă” (A. Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, p. 64). După cât se vede, procesul înțelegerii are ca statut esențial raportul existențial cu obiectul înțelegerii, cu prinderea din interior a fenomenelor, a celuilalt (a unui Eu-Altul, cu particularități). A-l înțelege (mai ales pe semenul meu) înseamnă a-l implică în propriul meu mod de a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de ,,o stare particulară a ființei, situată într-o dispoziție favorabilă de receptivitate și cunoaștere reciprocă” (A. Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, p. 64). După cât se vede, procesul înțelegerii are ca statut esențial raportul existențial cu obiectul înțelegerii, cu prinderea din interior a fenomenelor, a celuilalt (a unui Eu-Altul, cu particularități). A-l înțelege (mai ales pe semenul meu) înseamnă a-l implică în propriul meu mod de a fi. Această chestiune echivalează cu ,,a vorbi intru ceva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
social existent și, doar imediat. El percepe această ,,capacitate” a individului că pe o formă a ,,inteligenței sociale”. În acest caz, trăirea interioară vizează o lume cotidiană și contingenta, în care apare raportul ,,eu-celălalt”, raport că experiența și modalitate de înțelegere reciprocă orientată, fie spre cunoaștere psihologică (a celuilalt: el, ei etc.), fie spre comunicare. Pentru a punctă a doua mare formă a empatiei, trebuie să apelăm la cuvântul intropatie (cuvânt francez propus de Flournoy că echivalent al empatiei, folosit pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]