1,815 matches
-
aparențelor de întâmplări nu contează formele contează cauzele apoi finalurile tristețea e iluzorie râd și eu cu luna nu mă ascund în nici un halou mă arăt întreagă în umbra blocului care se vrea copac geometria ei are un unghi ascuțit înțeapă verdele mărul a îmbobocit e bătut de minuni alb-roz mă duc să-i fac o fotografie apoi îi mângâi trunchiul știam eu că mă înțelege i-am mai scris un poem l-a citit prin geam bucurie... Referință Bibliografică: măr
MĂR ÎMBOBOCIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345902_a_347231]
-
Creator. Umilința sublimă și roditoare capătă valoarea unei frământări cosmice, iar greșelile omenești au dimensiunea unui cuvânt care trebuie remodelat: ...ia-mi, Doamne,/ cuvântul și ucide-i micimea./ lasă-i umbra să crească.../știu...rodul meu e mărunt./ umbra lui înțeapă asfaltul inimilor./ le coace întunericul./ râde în cavernele trecutului,/mângâindu-i prezentului umerii/cu un surâs.../ Doamne,/taie-i marginile/ și hainele împrumutate/din colțul de pâine mucegăit.../ vindecă-mi cu mucegaiul sensurilor,/sufletul /lasă-mă să zbor... Cuvântul devine
CU ÎNCREDERE, DESPRE POEZIE DE DOAMNA IOLANDA MALAMEN (PREFAŢĂ LA VOLUMUL GEOMETRIA SUFLETULUI ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345998_a_347327]
-
După câtă apă și mizerie a adus marea pe nisip? Mulțumesc, nu, prefer patul. În timp ce punea trandafirii într-o vază și rochița în dulap, Ana a mers să-și arunce câțiva stropi de apă rece pe față. Simțea că o înțepau ochii de la fumul din barul Internațional, de nu mai putea să-i țină deschiși. Parcă avea nisip în ei. Se vedea că nu-i obișnuită să-și piardă nopțile prin localuri de noapte. Adormiră amândouă, de cum au pus capul pe
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347726_a_349055]
-
urme de ruj. Simțindu-se privită, începu să-și exprime nemulțumirea față de fiica sa, care avea absențe cu nemiluita. Toată noaptea stătea cu borfașii din cartier hă hăind pe la colțul blocurilor. „Nu s-o găsi vreun gagiu care s-o înțepe cu un cuțit în coaste, poate numai în felul acesta se va liniști!” Scăpată de sub control, incorigibila puștoaică, nu fusese văzută niciodată punând mâna pe vreo carte. Toată ziua asculta manele cu căștile în urechi, iar nopțile și le petrecea
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
albine. Rând pe rând, în grădina din fața casei începură să albească o mulțime de stupi, în jurul cărora zumzăiau neîncetat albinele voioase, care plecau și veneau harnice din toate pajiștile înflorite. Uneori albinele erau prea nervoase, mai făceau câte o răzbunare, înțepau pe câte unul dintre noi care li se părea mai deocheat. Motanul casei era cel mai urgisit, trebuia să se strecoare cu multă precauție când avea treabă pe lângă stupină. Într-o vreme, aveam douăzeci de stupi în grădina din fața casei
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
motive“ thanatice, se înrăzăresc în acest volum, în original chip, nu hamletian, ci „firesc-săpânțenesc“: « Și-a pus patima la gheață / S-o transforme-n altă viață» (p. 130); Aici zace-ntr-un consens / Bravul homo sapiens. Doarme somn de frumusețe, / Înțepat de musca țețe.» (p. 132); Aici zace-un individ / Dat afară din partid.» (p. 133); etc. „Închiderea“ volumului Corbigrame (III), de George Corbu, se face „omagial-urmuzian“, mai întâi, prin reproducerea în întregime a capodoperei absurdului, Cronicari - Fabulă, de Urmuz («Cică
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
mă concentrezAsupra sa.Îl știu deja... XIV. MEDITATOAREA, de Mirela Borchin, publicat în Ediția nr. 1102 din 06 ianuarie 2014. În timp ce aștept în fața ușii, încerc să mă aranjez în oglinda din dreapta. Nu văd decât că sunt umflată peste tot, ca înțepată de albine. Îmi deschide Mihaela. - Mai bine era poștașul! - Așteptai o scrisoare de dragoste? Mă privește tăios, ca o leoaic�� tânără, gata să-mi sară-n față de... drag: - N-așteptam pe nimeni și nimic! - Dacă tot am venit, mai stau
MIRELA BORCHIN [Corola-blog/BlogPost/347309_a_348638]
-
Și tot așa, patru ani la rând. Cu noi două învățând. Fără ca nimeni să înțeleagă de ce. Mihai, ... Citește mai mult În timp ce aștept în fața ușii, încerc să mă aranjez în oglinda din dreapta. Nu văd decât că sunt umflată peste tot, ca înțepată de albine. Îmi deschide Mihaela.- Mai bine era poștașul!- Așteptai o scrisoare de dragoste? Mă privește tăios, ca o leoaică tânără, gata să-mi sară-n față de... drag:- N-așteptam pe nimeni și nimic!- Dacă tot am venit, mai stau
MIRELA BORCHIN [Corola-blog/BlogPost/347309_a_348638]
-
Poate nu întâmplător ele au fost alese să conlucreze cu Dumnezeu atât la continuarea vieții cât și la ocrotirea naturii). Lupta devine din ce în ce mai crâncenă. Confruntarea care are loc pe câmpul de luptă este pe viață și pe moarte. Soldații cad înțepați de sulițe sau baionete, cad împușcați... Cad oameni și cai de-a valma, se aud strigăte de luptă conjugate cu cele de durere și nechezatul cailor. E groaznic ! E inimaginabil ! E absurd ! În depărtare, flăcări uriașe se îndreaptă spre cer
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
când am revenit de afară unde am mers să luăm o gură de aer curat. La intrarea în sală, am descoperit și eu interesul agronomului cam exagerat și i-am spus și fetei. S-a manifestat la rândul ei cam „înțepat” și deranjată că am observat, replicând că nu-i dă socoteală colegului său ce face cu viața sa. - Și ai crezut-o? Nu ai trecut și tu la atac când ai condus-o acasă? Măcar așa, de amorul artei, întrebă
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
înroșește de pudoare, obrazul pământului îmi spune că nimicul rămâne nimic și rămâne așa cum este... zidurile nu păstrează plânsul tău cântecul se întoarce ca un ecou însutit la tine; ne este foame de imaginile noastre din cuvinte, când ziua își înțepase călcâiul în ascuțitul dialog dintre noi și alerga curgându-ne sâge din ochi; sub nuc cădeau cântece de guguștuc peste trupurile înlănțuite și deodată eurile noastre s-au ridicat spre cer trăgând după ele o mie de poeme... Al.Florin
O MIE DE POEME, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348911_a_350240]
-
cu lună Și astăzi nostalgiile-mi adună De pe întinderile sihastre- Îmi cereau părinții să-i ajut Legam joiana cu un lanț Să pască iarba de pe șanț Alături, cei mai mari, jucau barbut Fugeam după amiaza să mă scald Adeseori mă înțepam pe grund Și prelungeam distracția c-un rund Și cât puteam să fur din timpul cald Dereticam prin casă și ogradă Cu aerul de om adult Dar dintre toate, cel mai mult Îmi plăcea să țopăi prin livadă Băteam mingea
MI-E DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346304_a_347633]
-
Acasă > Poeme > Răsfrângere > CHIAR N-AI ÎNȚELES NIMIC! Autor: Anca Elenă Șerpe Publicat în: Ediția nr. 1011 din 07 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului CHIAR N-AI ÎNȚELES NIMIC! 19.08.2013 Obiceiuri obișnuite își fac mendrele înțeapă neliniști calcă în străchini veninuri firea lucrurilor Roiesc fricile pline până-n gât bolboroseli claie peste grămadă cad toate conformările se imortalizează indiferență până-n pânzele albe Și ce-ți pasă! Face minuni.. Referință Bibliografica: CHIAR N-AI ÎNȚELES NIMIC! / Anca Elenă
CHIAR N-AI ÎNŢELES NIMIC! de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348302_a_349631]
-
lucidă, o simțeam prietenește și mă obișnuisem cu ea. Nu am vrut să-mi imaginez cu mintea o călătorie în cosmos și nu am vrut să închid ochii, ci priveam cu ei larg deschiși către punctele lucitoare și inegale ce înțepau cerul, din când în când câte o stea făcându-mi cu ochiul, strălucind mai tare, parcă anume să-mi atragă atenția. Aproape simțeam o stare de levitație, desprinzându-mă ușor de pământ și planând printre aștri într-un dans stelar
NOAPTEA STELARĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348314_a_349643]
-
unora este mai mult de neviață. • Trăim prin reguli. Nu respecți regula, apare greșeala. Uneori sunt trist, alteori vesel - fără vreun motiv anume. Oamenii nu știu să aprecieze ceea ce au; li se pare important ceea ce nu au ... În viață te-nțeapă mărăcinii și te-agață spinii, dar mergi înainte. Ca bătrâni ne-așteaptă Lopaciov și Gropaciov, iar ca medicament: Cimitirol! • Să te ții de pahar / să nu cazi ... Ziua de Apoi va fi in viitor, iar Viitorul va fi în apus
AFORISME DE VIAŢĂ (I) de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348415_a_349744]
-
prins ca-ntr-un jug mi-ar place să văd arând a țăranului plug mi-ar place să alerg singur prin pădure mi-ar place să culeg în fiecare toamnă fructul de mure mi-ar place dacă rugul n-ar înțepa mi-ar place atunci de frumusețea sa mi-ar place de-al casei pridvor mi-ar place de n-aș fie u etern călător mi-ar place de cuvântul ce-ar trebui mereu respectat mi-ar place de cântecul vessel
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
oare Mai ̓nainte de-a fi pusă în cristaluri de pahare? Că e vin doar la culoare, și ades e botezat Și curat e vinul care, tu, cu mâna-ți l-ai lucrat. Hm! maestre spadasin, ce miniștri-ai înțepat Cu penița-ți ascuțită, rima ta i-a-nfuriat. Despre vin s-avem pardon, ce-ai băut tu știi mai bine Multe sticle și butoaie chiar balerci s-ar putea spune. Și-n catrene aromate de buchete busuioace Vinuri vechi
IN MEMORIAM PĂSTOREL TEODOREANU 1894-1964 (REEDITARE) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345377_a_346706]
-
ceasul electronic de la mâna stângă și cum încep,nerușinatele , să se întindă pe pajiștea unde era cu elevii "în documentare" : culegeau cu toții informații proaspete pentru o compunere liberă. Dintrodată secundele dispar cu toate în pământ , pe lângă firele de iarbă care înțeapă timid pojghița de aer din proximitatea solului. Un abis dezolant zguduie amiaza din rădăcini . Copiii își cască ochii la noul-venit , încercând zadarnic să-l înghesuie în peisajul orei.Era deja o persona nongrata! Și ca și cei mici (!) , Dio avea
DEŞERTUL DE CATIFEA (6) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345378_a_346707]
-
distanță murele negre- alburii. Lăsase în urmă Vadul Racului , acolo unde îi plăcea lui să mângâie bujorii și nuferii trecând prin brădișul des cu apa mult peste subțiori, sau dând la o parte ciulinii din cale, ciulini maron-verzui ce-l înțepau cu coarnele lor ascuțite , plutind în bătaia vântului , pe valurile mici , sclipitoare ; nu de puține ori simțea ventuzele lipitorilor pe picioare sau urmărea, cu atenție prin apa sticloasă, pești înotând lângă el. Astăzi mergea pe malul apei, speriind anghilă după
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
Minute estompate-n tuș incert, Mă țin în viață când mai simulez, Câte-o secundă de fior discret, Ce-mi zguduie poemul ce-l semnez. Îmi trebuie răbdare și voință să mă împac cu tine, cu-n trecut ce mă înțeapă-n pleoape și-n ființă, Cu-n amănunt total...necunoscut! Referință Bibliografică: AMĂNUNT NECUNOSCUT / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2183, Anul VI, 22 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Nedea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
AMĂNUNT NECUNOSCUT de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377100_a_378429]
-
vreme, și băietanul, și sătenii se mirară de ce Moș Laie cioplea doar linguri lungi în coadă. Femeile îl credeau smucit la minte, doar nu fierbeau în orice zi bulion ori magiun... Într-o duminică, după slujbă, îl încolțiră pe Laie, înțepându-l, chiar zicându-i în față ce credeau despre lingurile lui, despre mintea lui plecată cu sorcova. Și cum larma femeilor crescuse, adunarea se strămută din curtea bisericii în uliță. Acolo, bietul rudar, după ce-și netezi mustățile, le ceru
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
-și plângă dorul Despre demult pierduta tinerețe, Dar tot prelinge-n suflete fiorul, Care ne poartă-n vis și-n frumusețe. REACȚIE Mai punem iar substanțele-n retortă, Turnăm în eprubete tot acidul, Care pătrunde-n inimă, perfidul Și ne înțeapă-n minte și-n aortă. Aducem chiar și soda și carbidul, Ființa arsă nu le mai suportă, Ascunși de-am fi în orișicare bortă, În jurul nostru se întinde vidul. Le punem, cu orgolii, în pahare, Acizii toți și toate-acele baze
SONETE CONTEMPORANE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377962_a_379291]
-
sănătoasă. Eram noi mici, eram elevi, dar aveam simțul reponsabilității. Așa că ne vedeam de treaba noastră. Cred că ăsta era motivul pentru care profesorii nu stăteau în spatele nostru ca milițienii în spatele deținuților. Soarele se ridicase în cumpăna cupolei și ne înțepa cu razele în spate ca trompele unor tăuni. Scoseserăm fiecare câte două rânduri de cca. 3oo metri lungime. Eram pe al treilea rând, cam pe la jumătate. Deodată se aude vocea domnului diriginte în spatele nostru. - Măi copii, ascultați puțin la mine
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
de perne, o canapea comodă opusă mesei de lucru la car învățam. Jucam jocuri de societate și trăgeam cu urechea la ședințele de spiritism din salon unde se „discuta cu frontul” prin intermediul mediului hipnotizat. Porumbeii, Raul și Lucica, se tot înțepau cu replici care dovedeau pe de-o parte atacurile acerbe contra castității ei și pe de alta rezistența ei fermă. În cele din urmă lucica s-a mutat pe un scaun lipit de al meu ca să scape de mâinile lui
RĂZBOI ŞI EROTISM de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376460_a_377789]
-
într-un picior! Se chinuie-n vocaliză Un broscoi bubos, pe lac! Chitarist, cu mare priză Greierele, n-are trac! Solistă-i... privighetoarea! Soprană... o frunză lată! Libelula-i... spectatoarea Străvezie, decoltată! Șef-decor e... Licurici! Luminează-ntreaga scenă. De-l înțeapă, vreun arici Tot zăvoiul e în... beznă. - De-i concert în poieniță Să fie vreo sărbătoare? Întrebă o garofiță Pe-o salcie plângătoare. Pajiștea înmiresmând Toporașii-n cor, cântară Cu glas dulce, murmurând: -Bine-ai venit... Primăvară! Referință Bibliografică: Concert în
CONCERT ÎN POENIȚĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375807_a_377136]