3,048 matches
-
pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Constantin Voicescu - cel care a ajuns, în urmă cu patrusprezece ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin!... Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de
PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_constantin_voicescu_.html [Corola-blog/BlogPost/367311_a_368640]
-
întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Constantin Voicescu - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_constantin_voicescu_.html [Corola-blog/BlogPost/367311_a_368640]
-
ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Stareț Neonil Ștefan - cel care a ajuns, în urmă cu puțin timp, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin!... Cu alte cuvinte, eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1459247516.html [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhim. Neonil Ștefan - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe altii de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, măi spectaculoși, măi senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1459247516.html [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri, dar încerc totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA MOMENTUL MARII SALE TRECERI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492586399.html [Corola-blog/BlogPost/375338_a_376667]
-
Metallinos,George Enache, Nicolae Purcărea, Gheorghe Andreica, Sorin Lavric și Danion Vasile. După cum citim, observăm și constatăm, volumul de față este tipărit întru pomenirea sfinților din închisorile comuniste. Rostul său este de a atrage atenția creștinilor români despre valoarea jertfei înaintașilor lor. Textele sunt dense, bogate și variate, de la conferințe, prelegeri și predici până la scrisori, poezii și rugăciuni de la și către noii mărturisitori. De subliniat și de reținut faptul și adevărul că nu toți cei care au trecut prin închisori sunt
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467965197.html [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
apărea) este foarte bine venită, remarcându-se ca un omagiu și un prinos de recunoștință adus acestor persoane pline de har, dar și curaj mărturisitor, dorindu-se a fi un pas către revenirea la realitatea normală și firească a cinstirii înaintașilor noștri, așa cum se cuvine, aducându-ne astfel aminte „de mai marii noștri”!... Mărturisesc sincer că, cel puțin eu personal, mă simt foarte împlinit din punct de vedere spiritual - sufletesc, pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467965197.html [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
doar cu ajutorul cărților și a relatărilor celor care i-au apucat aici, pe acest pământ - mari personalități a culturii și spiritualității noastre românești și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467965197.html [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
nu întârziem dar nici un minut, căci fiecare secundă produce daune regretabile, să ne întrunim cu toții și să fondăm un teatru național!" - Iosif Vulcan, Să fundăm teatru național!, în Familia, nr. 29 din 20 iulie 1869. Sunt ideile vizionare ale unui înaintaș cu experiență socială, politică și culturală, cu o vastă cultură și, mai ales, cu o mare dragoste de neam si de limbă. Oradea a avut norocul să fie orașul ales de bihoreanul Iosif Vulcan să publice cea mai longevivă revistă
DE CÂND A INTRAT IOSIF VULCAN ÎN DIZGRAŢIE? de IULIA PĂCURAR în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/De_cand_a_intrat_iosif_vulcan_in_dizgratie_.html [Corola-blog/BlogPost/348992_a_350321]
-
Păstrarea vie a oamenilor și a faptelor, literar tradusă prin memorialistică, este aceea care ne aduce în centrele de forță ale existenței. Nu am fi de-adevăratelea în prezent și nu am avea repere pentru viitor, fără trecutul remarcabil al înaintașilor nostri, iar când este vorba despre părinți, suntem în plina sublimitate a sensibilității umane. Suntem datori să ne amintim de ce suntem, unde și cum suntem, iar dacă am reușit să învățăm atât cât am fost în stare în această viață
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/baki_ymeri/canal [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
Păstrarea vie a oamenilor și a faptelor, literar tradusă prin memorialistică, este aceea care ne aduce în centrele de forță ale existenței. Nu am fi de-adevăratelea în prezent și nu am avea repere pentru viitor, fără trecutul remarcabil al înaintașilor nostri, iar când este vorba despre părinți, suntem în plina sublimitate a sensibilității umane.Suntem datori să ne amintim de ce suntem, unde și cum suntem, iar dacă am reușit să învățăm atât cât am fost în stare în această viață
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/baki_ymeri/canal [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
aceea, cartea de față (și celelalte care sunt și vor mai apărea) este foarte bine venită, remarcându-se ca un omagiu și un prinos de recunoștință adus Părintelui Calciu, dorindu-se a fi un pas către revenirea la normalitatea cinstirii înaintașilor noștri așa cum se cuvine, aducându-ne astfel aminte „de mai marii noștri”!... Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_gheorghe_calciu_dumitreasa_.html [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre românești și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_gheorghe_calciu_dumitreasa_.html [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
-și uite limba și să învețe o limbă nouă, limba latină , de la niște soldați “romani” care nici ei nu o vorbeau? Când toate popoarele civilizate din lume inițiază, desfășoară și promovează valorile istorice care le îndreptățesc să fie mândre de înaintașii lor, găsim opinia unor astfel de “adevărați români”, care, nici mai mult, nici mai puțin, spun despre formarea poporului daco-român: “soldații romani au adus femeile și fetele dace în paturile lor și așa s-au născut generații de copii, care
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri by http://uzp.org.ro/o-carte-veche-de-1-000-de-ani-pastrata-la-budapesta-rastoarna-toate-teoriile-istorice-despre-cultura-stramosilor-nostri/ [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
din Carpați, Ridică-ți fruntea către Soare, Adună-ți, mândru, ai tăi frați! Să ne unim din nou, la Alba, De ziua României Sfinte, Să-i strângem, de prin lume, salba, Să-i punem jerbe pe morminte! Să ne cinstim înaintașii, Să ridicăm spre Cer, drapel, Regii Unirii și ostașii Să îi pictăm, din nou, pe el! Să mai sorbim din Cer și Mare, Puterea de a înflori, Să rezistăm la încercare Și să trăim spre a iubi! LACRIMA PRIMEI UNIRI
SĂ RIDICĂM SPRE CER, DRAPEL! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1480421416.html [Corola-blog/BlogPost/372970_a_374299]
-
pe mânerul bogat încrustat cu pietre prețioase și filigrane de aur. În ochii inorogului se lăsă o umbră și două lacrimi udară genele lungi. - Iar n-ai minte! Tu crezi că, dacă țărănoii ăia inculți, e vorba de străluciții tăi înaintași, și-au pus slugile lor să mă picteze îngenuncheat în fața leșinatelor voastre de domnițe, abia aștept să mă înhame’ unu ca tine. Scuză-mă, dar ești un cretin! Și dacă nu te spulber cu răsuflarea mea acum, este pentru că, orb
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400432417.html [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
afirmarea unui fapt deja înțeles:Istoria cărții vâlcene a anilor 1705-1830, și chiar mai înainte de acești ani, a avut două componente, una religioasă și alta laică,iar conținutul acestor cărți conduceau cititorul spre educație și înțelepciune. În predosloviile și cărțile înaintașilor noștri erau integrate până la dizolvare cântece,tradiții înțelepte ale satelor de pe Valea Alutus-ului, Argeșului și Dunării.Asfel au apărut balada Meșterul Manole, ce se constituie în legenda întemeierii Mănăstirii Argeșului, clădită în timpul domniei lui Neagoe Basarab,cel mai învățat domn
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
pedeapsa inevitabilă a lui Iahve, cumplita răzbunare împotriva poporului ales care nu a știut să-i păstreze credință. Astfel, Ierusalimul capituează. Pocăiți, evreii se reântorc la Dumnezeul părinților lor...O prima deportare decimează elitele iudeene. Noul rege, Sedecias, repetă greșala înaintașilor săi: încearcă să salveze statul cu mijloace politice și militare, uitând că misiunea poporului ales depășea cu mult vicistitudinile momentului istoric, că datoria lui nu era să triumfe politic, să-și recapete autonomia politică, gloria militară și prosperitatea economică (n.
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_agonia_u_constantin_milea_sandu_1390586689.html [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
concurență în istorie, dar nu-mi puteam închipui că ești atât de ticălos. Păi, cum crezi băi, vacă încălțată, că voi sta eu pe scaun și tu pe fotoliu!? - Protocolulll, îîî, e vorba de protocollll, unul stabilit de marele meu înaintaș Ludovic al XIV-lea și nu se poateeee... Împăratul simți nevoia să-i dea în cap cu un polonic, dar se abținu și făcu doar o glumă regală: - Băă, i-o fi pus-o lu’ mă-ta vreun împărat și
TITANI CARE AU SCHIMBAT LUMEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1441701037.html [Corola-blog/BlogPost/374763_a_376092]
-
sensibilitatea noastră la aceste ingerințe, care ar trebui respectată mai ales de către cei care, istoricește, se simt moștenitorii muștei pe căciulă a insistenței conquistadoriale, a militarismului administrativ și - de ce n-am spune-o? - chiar a asupririi și exploatării noastre de către înaintașii lor. Pentru că noi suntem unul dintre popoarele europene cele mai chinuite de asemenea experiențe năvălitoare în decursul secolelor, dar și de experiența agresiunii prin forma mai modernă a internaționalismului unor mișcări politice care, paradoxal, s-au dovedit a urmă doar
SAU INCERCARE DE A LE EXPLICA UNUI PRIETEN STRĂIN (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1353635026.html [Corola-blog/BlogPost/350773_a_352102]
-
rog, lasă-mi un număr de telefon. -Când terminați și vreți, să veniți acasă, mă sunați și vin, să vă iau. A urcat treptele muzeului de istorie pătruns de un sentiment de pioșenie, un sentiment de patriotism, de stimă față de înaintașii acestor meleaguri. Pe aici trecuse Mihai, Viteazul Vodă, Frații Buzești, dar și Domnul Tudor. Cu inima cât un purice, emoționat, ca de fiecare dată când se întâlnea cu istoria, a plătit la ghișeu, apoi custodele, o femeie între două vârste
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1478175839.html [Corola-blog/BlogPost/385352_a_386681]
-
a avut de suferit, poate mai mult, ca să se arate statornicia lui în credință și în legătură cu Dumnezeu, ca să fie un exemplu de suportare a bolilor. Boala și suferința am putea spune că sunt o consecință a păcatelor noastre sau a înaintașilor noștri ca o regulă generală, iar excepția am putea să o formulăm: boala la unele persoane pline de har este permisă de Bunul Dumnezeu pentru a evidenția statornicia în credință a credincioșilor. Care sunt însă efectele bolii pentru cei ce
CRUCEA SUFERINTEI de MIRON IOAN în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/miron_ioan_1467884456.html [Corola-blog/BlogPost/370566_a_371895]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri, dar încerc totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE ARHIEPISCOP GHERASIM CRISTEA AL RÂMNICULUI (1914 – 2014)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1491309517.html [Corola-blog/BlogPost/374563_a_375892]
-
ca „Bailot de Beyne, Cezar Librecht, Nicolae Pisoschi“ ș. a., „cartofori-de-gardă-domnească“, ori „militari-necartofori“, ușor de corupt, „jur-împrejuru-i“, chiar „între oamenii săi de încredere“, bazându-se numai „pe cuvânt de-onoare“, nu și pe temeinică informare „de dosar“ - greșeală făcută și de înaintașul său, Mihai Viteazul, făuritorul celei de-a șaptea re-Uniri a trei Principate Valahe din Dacia Nord-Dunăreană, în orizontul anului 1600 - au dus și la „căderea“ / „abdicarea“ lui Alexandru Ioan Cuza din tronul României, în 11 / 23 februarie 1866, „la ora
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1404412541.html [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
ce luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo, deși probabil sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă ori să fie stins!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, suntem încredințați de faptul că ce este nobil rămâne
ÎMPLINIREA A ZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_zec_stelian_gombos_1375102210.html [Corola-blog/BlogPost/340528_a_341857]