967 matches
-
Ivan din rărunchii unui ne vis, fără să știe ce se întâmplă. Nasul însă știa. Nasul ghicise, în boarea aceea de căldură ivită din senin, care topea ghețurile și inunda noaptea rusului cu pulbere de cretă adevărată și de mirodenii închipuite, ei bine, el, nasul, dibuise grăuntele unic, aproape imperceptibil între faldurile de aromă sărată și solzi umezi, grăuntele acela inconfundabil, rotund, micronic, de vanilie. — Trebuie. — Nu. — Nu avem de ales... — Îmi pare rău. — Nu trebuie să-ți pară rău pentru că
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
făpturi, devin nervos. Pentru că nu pot să discern cu precizie cine pe cine îmbrățișează. Care pe care iubește mai mult. Cine pe cine minte. Cine pe cine amăgește. Iar scena asta de rahat se lungește nepermis de mult. Oamenii ăștia închipuiți rămân îmbrățișați. Și brusc, mă simt furat. Înșelat. Îmbrățișarea asta are loc fără ca eu să fi fost de acord cu ea. Fără ca eu să-mi fi dat consim țământul. Și, în ciuda acestor lucruri, se pare că nu reușesc să-mi
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Cred că e roz. Stă cu telefonul la ureche și cu degetul la nas. Abia acum înțelege că e îndrăgostit cu adevărat. Că n-are cum să scape și că e prizonier. Acum. Când ochii minții lui văd fundul cel închipuit al unei femei pe care a cunoscut-o acum trei ore. Un fund pe care nici măcar n-a avut răgazul să-l admire. Un fund perfect. Pentru că și-l poate închipui în orice fel. În clipa asta, are toată libertatea
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
la momentul logodnei ei au fost și mai surprinși. —V-ați logodit în mijlocul naturii? Ce romantici! — Spune tu, Gelule, cât de mult se iubesc ei! își exprimă bucuria Leontina. În mijlocul naturii. Doamne! Doamne! Cred că a fost încântător momentul. —Vă închipuiți: albul imaculat care ne înconjura, brazii zvelți încărcați de zăpadă, cerul albastru ca ochii Ceciliei și ca piatra inelului de logodnă, liniștea deplină, toate acestea te făceau să te simți mai bun, mai iubitor, mai îndrăgostit. —Ce-a zis Cecilia
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
noapte albă ca zăpada, stătea Mathilda, privind prin el și dincolo de el. Fața ei triunghiulară emana atâta farmec și atâta disperare, Încât Noimann, căzând În genunchi, se târa spre ea, zdrelindu-și Încheieturile de traversele mai mult sau mai puțin Închipuite, pe care, În loc de păcură sau motorină, picurau lacrimi de ceară, Întinzându-se În așternut. La orizont, dincolo de nori, se ițeau sânii ei rotunzi și luminoși ca niște faruri. Dar oare de ce, atunci când fruntea sa Îi atingea pantofii purpurii cu toc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
cu metroul sau cu trenul. Viața durează doar o clipă, În timp ce călătoria În eternitate nu are sfârșit. Mahmureala și fumul de trabuc aveau menirea să-l transpună În așa măsură În această viziune, Încât Noimann simțea chiar și trepidațiile roților Închipuite și rosturile dintre șine și schimbarea de macaz a gândurilor, când trenul eternității sale ajungea la bifurcații. Poate că există, totuși, Își spunea stomatologul, anumite momente când șinele acestor trenuri se intersectează. Și atunci, cel veșnic adormit Își deschide pleoapele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
exprimă, Încât Își aranja ținuta o zi Întreagă, fără să mai iasă din alcov. Același lucru se Întâmpla și cu frazele, pe care le rostea - sau mai bine zis avea să le rostească - Într-o anumită Împrejurare, de multe ori Închipuită: stând În fața oglinzii, Își studia mimica și bibilea cuvintele, silabele și propozițiile, punându-le la punct și virgulă, Încât, În cele din urmă, se plictisea de ele și prefera, În loc să iasă În oraș, să stea În fotoliu În fața unui păhărel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
scotea din sărite. Noimann părea să se simtă În largul lui chiar și atunci când ajungea Într-o situație critică. Până și scrâșnetul dinților care nu-l lăsa noaptea să pună geană peste geană sau amanții mai mult sau mai puțin Închipuiți, ascunși În dulapuri sau sub pat, constituiau pentru el neașteptate motive de amuzament, dacă nu chiar de Încântare. Scrâșnetul dinților ei În timpul somnului Noimann nu-l compara cu zgomotul pe care-l scoate un polizor sau un fierăstrău atunci când atinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
dintre enigmele universului uman. Realism Stăpânirea de sine în situații dramatice evidențiază puterea voinței și înțelegerea corectă a realității. Înzestrare Inteligența (istețimea, agerimea minții) se dobândește genetic iar deșteptăciunea (zestrea intelectuală) prin învățătură. Înfumurare Nu-ți atribui calități și merite închipuite. Lasă-i pe alții să facă acest lucru, dacă e cazul. Sfat Nu e bine să te subapreciezi. Fii sigur că au grijă dușmanii să o facă. Zâmbete Nu toate zâmbetele ce ți se adresează sunt binevoitoare. Valoare Adevărul și
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Adevăr Un adevăr spus pe jumătate valorează cât o minciună întreagă. Muncă Profesie Economie Leneș Cel ce vara preferă umbra deasă Iarna nu are ce pune pe masă. Leneș Leneșul se plânge mereu de oboseală și de aglomerare cu treburi închipuite. Lenea Lenea nu poate aduce decât sărăcie. Lenea Lenea se deprinde ușor, mai greu este să te lepezi de ea. Fariseism Treaba unora este să stea degeaba și să vorbească despre frumusețea și foloasele muncii. Leneș Pentru leneș după o
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
grăbit de ciotul secundei ce urmează, Suflarea Cosmică nu îmi mai dă răgaz, Și Tihna de Universul rătăcit se´nstrăinează Mă las cuprins de Haosul nedesluțit Și-apoi împins de ritmul său prea infernal Din Lumea cea bizară a visului închipuit, Dezmeticit, ajung din nou pe un tărâm banal, UNDE și CRONOS de mult a ADORMIT.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93384]
-
codoși și de poponari, ceată de poștărițe! Ciocniți paharele în cinstea oaspetelui nostru! zbiera magnatul de la Sans-Souci, care, ca și în ajun, intonă, mai întâi, la armonikă, apoi și din gură, șlagărele savuroase și vetuste ale vremurilor apuse. Greu de închipuit petrecere mai posomorâtă, dezlănțuindu-se în crescendo, tocmai în toiul unor muzici, mereu mai stridente. Lansară focuri de artificii, care înroșiră orizontul Bărăganului. Bătură toba și semănară detunături de petarde, să se audă în satele înecate de zăpada pretimpurie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
echivalenței Masei și Energiei... În cuptorul lulelei, jarul tutunului avu iar câteva licăritoare pulsații. Relația aceasta vi-o voi reda mai închegat în următorul enunț. Iată-l! Folosind peretele placat în smalț mov, ca pe o tablă școlară dintr-un închipuit amfiteatru studențesc, Profesorul desenă lăbărțat, cu o bucată de cretă de croitorie, pe care o sustrăsese absent, la o ședință de probă pentru vestimentație a soției, câteva litere mari, pronunțându-le solemn pe fiecare dintre ele: E = mc la pătrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pace, măcar un armistițiu: ura ne-a obosit pe amândoi. Cineva mă tot stârnește. Îl voi prinde: îl voi închide în CRONICA INFAMĂ! Într-un teanc de hârtii, ceva mai gros de un deget, ai prins o parte din istoria închipuită a Stațiunii. Vei adăuga un număr de pagini, întregul va forma o carte. Într-o situație de-a dreptul fericită, vei ocupa în memoria unui ordinator un spațiu cât un vârf de ac. Insignifiantă, Stațiunea va intra în Biblioteca(!Ă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
personajele sale. Personajele definesc un autor și nu invers, așa cum, greșit, s-a crezut câteva mii de ani. Nu este nimeni autorul născocirilor sale, acum se știe sigur. Or, A.E. a încercat să treacă totul în contul său; patron închipuit al Stațiunii, s-a ridicat deasupra Magistratului - cel cu adevărat desemnat să conducă, potrivit LEGII, pe care unii încă o mai numesc „destin” - și, mai ales, împotriva Castelanului, cunoscător al magiei, știința științelor, pentru că, azi, un ordinator nu poate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Lumina scade total pe scena. Spot pe Regizor. Cât timp spune replica următoare, pe scenă vor fi aduse un scaun simplu și două pancarde, pe care scrie "Tei" și "Leagăn".) REGIZORUL: Povestea lor... Povestea lor, adunată din întâmplări adevărate sau închipuite, să nu vi se pară naivă; chiar dacă, acum, oamenii au uitat-o, ea vine mereu spre noi cu zâmbet de abia știută aducere aminte. Iată: un om a spus, cândva, primul, niște vorbe: "A fost odată ca niciodată..." Și orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mă, voia (40), viața (39)... Cum vi se pare? Narațiune intimistă, sentimente subtile, abia schițate, un mediu modest, viață de zi cu zi în provincie... Ca dovadă, să luăm un eșantion de cuvinte care apar o singură dată: înfrigurat, înșelată, închipuit, inginer, (a deveni) gelos, ingenuu, înghiți, înghițită, înghițea, (a) îngenunchea, jos, nedreptate, marea, îngrașă... — Astfel, am recunoscut atmosfera, stările de spirit, fundalul social... Putem trece la o a treia carte: (mă) dusei, păr, cont, corp, Dumnezeu, după, bani, (mai) ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
sticluță cu apă de colonie, o cravată sau o trusă de toaletă — sau ceva pe-acolo și trimis preambalat — la întoarcere, în drum spre birou. Nu mai avea timp de pierdut. — Poți să intri, rosti tărăgănat secretara cea nouă și închipuită a lui Henry. Părul ei țepos, cu șuvițe rozalii, nu se potrivea cu accentul sudist — sau cultura corporatistă conservatoare — dar părea capabilă să verbalizeze și nu părea chiar ostilă, așa că i se trecea cu vederea. Leigh îi mulțumi clătinând din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
CÎt despre blasfemia cu Isus profet... Thomas era un cetățean al timpului său, cine ar fi putut să spună cu adevărat cum trebuia să fie un om potrivit unor vremuri anume? S-ar fi putut vorbi și de o viață Închipuită a lui Thomas. Ar fi putut spune asta destui dintre apropiații săi din Christiania, dar nici aceștia nu aveau, se Înțelege, o existență doar la vedere. Trăiau Într-un teritoriu binecuvîntat, după unii; blestemat, după cei mai mulți dintre venerabilii capitalei. Blestemații
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ferind măcar cîteva sute de oameni de păcatele destrăbălării, de alcool, de tutun, de droguri, sinucigîndu-se apoi, pentru că nu s-ar mai fi suportat pe sine. Era prea tîrziu să mai ajungă medic; prea devreme pentru iad, și nici ordinea Închipuită nu avea cum să o aducă. Dar la viitoare Întîlniri cu fiii și fiicele sale, cu mamele - necunoscute - care Îi purtaseră În pîntec, se putea gîndi. Lars era cam sărit, chiar bine, de vreme ce era convins că Dumnezeu i-a dat
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ales: și Faust, și Mefisto, și Margareta Îl arătaseră cu degetul: Acesta-i omul! Vals! Ascultînd acordurile de Început, Thomas dorea ca revărsarea aceea de sunete să nu se mai sfîrșească; el să alunece, Împreună cu iubita lui, Încă neaflată, dar Închipuită, peste mozaicul unei săli de bal ce nu avea capăt. Doar ei; să nu atingă pe nimeni, să nu fie atinși, să nu audă nimic altceva, nici măcar șoaptele de admirație ori de invidie, venite dinspre alte perechi ori din partea privitorilor
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
de Cosmosul înaripat Și de cântecul său unic: "Nu aici! Nu aici! Mereu în altă parte ! Altunde ! Mereu dincolo ! * Dintre poeții români ai suflului cosmic, în afară de Eminescu, se detașează Lucian Blaga și Vasile Voiculescu. Acesta din urmă, în Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare, proiectează cu mare forță expresivă și originalitate, iubirea totală carne și suflet, dionisiacul și apolinicul, pe orbită cosmică: Știu și voiesc; aceasta mi-e ultima viață... Nu mai renasc de-acuma, căci, iată, te-am găsit. Deschizi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
în voce, my darling, ca și cum am fi de mulți ani deja cèsètoriți, prima noapte dintre tinerii cèsètoriți se va petrece tot în lumea virtualè, În aceastè primè noapte de bèrbat virtual cèsètorit voi fi tot singur, amègindu-mè în frenezii sexuale închipuite, numai singurètatea asta nu-i virtualè! nici despre luna de miere într-un Caraibe virtual n-am vorbit încè, realizând, în timp ce închid calculatorul, lumină, ușa de la birou, cè tot n-am aflat numele adevèrat al soției mele, m-am însurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
mai bine sè nu se joace cu Matei, ea, decizând, din nou, Ba da! Dianei îi mai plècea grozav sè ne jucèm de-a mama și de-a tata, eu eram tata, cel veșnic plecat cu tirul, Pe acasè, vè închipuiți, dèdeam foarte rar, iar când, dupè curse lungi și obositoare, mè apropiam de casè, mè repezeam la pèrul ei încârlionțat, ca un lup în mijlocul unei turme de oi, Tata e plecat cu tirul! îi spunea ea Pamelei, Matei, fèrè sè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
amintind parcă de anumite sentimente neclare pentru Finn, ceea ce îl aduce pe acesta din urmă într-o stare de perpetuă confuzie. Gândindu-mă mai bine, tind să fiu de acord cu punerea în practică a ideii colegului meu. O iubită închipuită l-ar putea ține la distanță de semnalele înșelătoare ale Vanessei. —Ție nu-ți fac rău toate astea? Nu și dacă Finn respectă târgul pe care l-am făcut. —Ce vrei să spui? Nu ți-a spus? Săptămâna viitoare mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]