4,849 matches
-
un fel de moarte pe jumătate, viața numără în coșul pieptului secundele, între două bătăi de inimă se moare o dată și fiecare bătaie este o înviere; viața, înghesuită între coaste, se repetă din doi în doi, din trei în trei, încurcă și o ia de la capăt. La 4 dimineața, visul este parte din jumătatea inertă a corpului, morții au cele mai clare visări, precum orbii percepția luminii. Viața în zori, între așternuturi, este un fel de promisiune amânată. Trupul, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
un portdocument, trusa de rechizite, un cuier cu vreo 6 halate jegoase, două din monton gri, celelalte din pânză de in nealbită. Ana stătea la masă aproape de terapeut, respirau cu același plămân, fumul de țigară făcea rotocoale concentrice deasupra biroului; încurcau pixurile, ceașca de cafea, țigara aprinsă, mâinile se confundau între ele, degetele se întâlneau mereu din greșeală, printre registre, rețete. Sub fața de masă, genunchii, bine camuflați scăpărau scântei: Ăștia au doar două mâini: stânga asistentei și dreapta doctorului trebăluiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
respectau drepturile minorităților sexuale, iar Ecaterina a venit tocmai din Londra să-i îndulcească suferința. 20 de mii de lire avea proasta în poșetă, în Otopeni s-au îmbrățișat, s-au pupat, s-au ținut de mână; în Ploiești au încurcat trenurile, Cătălina a rămas cu poșeta plină cu bani, cealaltă cu o geantă de voiaj: tricouri, chiloți, șervețele umede. Tovarășul prim i-a repartizat apartament cu trei camere în piața Năsăud, etajul unu, vedere la parc ("să nu-i tulbure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
împotriva dușmanilor mărunți, ele n-ar putea susține unul ca cel de la Ierihon, în fața armatelor unui monarh puternic. De altfel, dacă aproape de ei se poartă mari războaie, nu depinde de ei să rămînă neutri, altminteri fiind total ruinați, iar dacă încurcă vreo parte din puterile beligerante, capitala lor devine teatrul de război al acelui principe. Ideea pe care ne-o dă Machiavelli despre orașele imperiale din Germania este total diferită de ceea ce sînt ele astăzi; o petardă ar fi de ajuns
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
tragă, s-a văzut că gloanțele zburau de-a lungul Uliței Luncii, de unde românii porniseră atacul. Cel mai periculos țintaș neamț trăgea din turla bisericii. Camarazii săi s-au retras după cîteva ceasuri, dar el a rămas să-i mai Încurce pe atacatori. Atunci, un soldat a primit ordin să urce În turlă și să-l anihileze. Era o misiune de linia Întîi, cu puține șanse de scăpare. Băiatul a pornit să urce trăgînd În susul scării. Neamțul Însă a lansat și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
că acela, urmîndu-mă pretutindeni, se cufun da sau urca la suprafață din adîncul meu și, cine știe, Întorcîndu-mă eu de acum Înainte doar Întîmplător la izvoare, poate că și razele sale aveau să se ofilească. Mutarea familiei În Cluj Îmi Încurca totodată proiectele retorice. Visam de multă vreme că, la libertate (iar asta făcuse cum făcuse și venise), voi ajunge În nord și voi da glas, În public, vexațiunilor Îndurate de sensibilitatea mea filologică: nu mă puteam Împăca deloc cu lipsa
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și aleasă reputație Gala Galaction. Întreprinderea grupului ar fi fost cu adevărat de excepție, dacă s-ar fi adoptat și o metodă consecventă, asupra căreia voi insista pe parcursul și mai ales în finalul acestui text. Așa însă, totul s-a încurcat și încurcat a rămas până astăzi. Septuaginta și textul masoretic Analiza mea va fi susținută de exemple. Voi începe cu un excurs istoric, al cărui scop nu este de a furniza cititorului nespecialist o serie de informații brute, ci de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
vadă ce iese dinăuntru noroc că l-a văzut pe pui și ne-a ajuns în fugă, speriat ca vai de lume ; rândul trecut, i-a venit în minte s-o ajute pe mămica ta să te pieptene, s-a încurcat în părul tău, și n-a mai stat pe gânduri, s-a desprins cum a putut, a lăsat ceva din razele lui acolo și pe-aci ți-e drumul... știi, de atunci îți strălucește așa perișorul din creștet, de parcă-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
-n cap când a chemat-o cumnată-sa? Și m-am înghesuit și eu în piață, pe lângă ea. Nu mai văzusem atâția oameni laolaltă. Și ce furioși erau toți! Ce mai strigau unii la alții! Nu vedeam mai nimic, mă încurcasem printre picioare prăfuite, haine zdrențuite și murdare, da'i auzeam "Barabba! Barabba!" și mă țineam strâns de poala maică-mii, dar ea nu vedea și striga altceva. Nimeni n-o lua în seamă. Și atunci, cu cumnată-sa (altă nebună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
tine, se bucură cu tine... Și ce-i cu asta, ce are a face cu Iisus !... Știi ce ?! Dacă n-ai răbdare, dă-te jos din barcă, du-te înot la mal sau potolește-te și ascultă ! Alege ! ...Aoleu ! am încurcat-o ! Și ce s-a mai încruntat la mine ! Am tăcut mâlc și m-am făcut mic pe fundul bărcii, iar el a continuat: Așa că, fiindcă totul suferea cu omul și murea fără speranță, fără să se mai poată întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
și tăceam. Hai, spune ! Spune-odată! Oamenii mării nu-și pierd ușor răbdarea, dar când o fac, e de rău. Mi-am luat inima-n dinți, m-am uitat cam cât mai e până la mal aoleu, nu se mai zărea ! Am încurcat-o! mi-am zis. Dacă mă aruncă din barcă, ce mă fac ?! Și, cu jumătate de glas, îi zisei : Tu L-ai văzut pe Tata ? Că mi-ai spus că, deși ți-ai recăpătat vederea, pe Fiul Lui și fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
-i prematură, domnule profesor. Îndrăznesc să spun asta, fiindcă bolșevicii au rezerve nebănuite. E posibil ca În locul lui Zdup să ne trimită pe altul, cu poruncă să fie și mai dur. Dar... ― Ce ar mai fi de spus asupra acestor Încurcă lume? ― Ideea mi-a venit după ce am discutat cu doctorul Pas. ―Care ar fi? ― Ca șefii lui Zdup să-l considere nepregătit profesional, indisciplinat și că și-a depășit atribuțiile. Ca atare, 86 85 să fie sancționat și nu considerat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
o lume... ― Așa-i tinerețea... Nerăbdătoare. Dacă ții atât de mult să afli despre ce este vorba, atunci... Atunci gândește-te la viitorul tău profesional - i-a răspuns profesorul, cu un crâmpei de zâmbet pe buze. Acest răspuns al profesorului Încurca parcă și mai mult lucrurile. Ca urmare a acestui fapt, chipul lui Gruia părea Întruchiparea nedumeririi și curiozității... „Se vede treaba că ultimele evenimente ți-au cam umbrit gândirea limpede, vecine” - l-a luat puțin la vale gândul de veghe
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
străbătut-o repede. Dacă n-ați știut, atunci aflați acum. Cel ce merge În urma cuiva obosește mai repede decât cel din față. Așa am pățit și noi, cei din spatele lui Toader, care atunci când pornește la drum apoi merge nu se Încurcă. Și numai nu se gândea să treacă În urma șirului. Motivul oboselii venea și fiindcă nu mergeam tropăind precum elefanții, ci cu călcătură de pisică...Când am simțit că Încep să obosesc, am alergat să-l ajung... A Întors spre mine
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
rămas câteva clipe pe gânduri. Apoi a răspuns, puțin amuzat: ― Știi că nu vreau să pierd o asemenea „comoară”? La auzul acestei Întrebări-afirmație, Gruia a făcut ochii mari. ― Explicați-mi și mie cum de nu vreți să pierdeți așa un „Încurcă lume”, domnule profesor? Ba și periculos pe deasupra. ― Simplu. Îi știm atribuțiile „colaterale” și, cu niște măsuri de lămurire discretă a oamenilor noștri de bază, Îl putem ține „la respect”... Așa că, să ne rugăm la Cel de Sus ca să nu-l
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
său vânjos, de fiu de țărani. Când află însă că Stelian nu mai voia să plece la oraș, se posomorî și plecă fără să-l mai salute, bombănind că, dacă nu avusese de gând să vândă casa, de ce îl mai încurcase degeaba?!... Peste câteva săptămâni, Stelian primi o scrisoare de la Virgil, care îi reamintea de intenția lui de a se muta înapoi la Vărăști și dorea să știe dacă se interesase în legătură cu transferul lui. Se porniră însă niște ploi reci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
aș putea să aranjez ceva la o fabrica de produse electrotehnice, unde au nevoie de ingineri buni ca tine... Bine că n-ai mai apucat să te duci la ministru sau mai știu eu la cine, că puteai s-o-ncurci mai rău, dădeai din lac în puț!... Mă, e o chestie de obraz aici, obiectă Sever. Eu am intrat la radio pe ușa din față și m-au scos de acolo pe ușa din dos... Lulea ăla nu se pricepe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
că s-au înțeles cu rușii, fără să-ntrebe pe nimeni, rosti calm Sever, așezându-se și el la masă. America și cu Europa de Vest nu trebuie să aștepte nici un fel de invitație de la noi... Ei, stai, frate, că le cam încurci, nu zici bine, se băgă și Norica în discuție. Din câte știu eu, numai Roosevelt e de vină. Churchill n-a vrut comunism în Europa, dar n-a avut ce face!... Ce știi tu, mă Norica?... i-o întoarse Sever
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
catastif pe toate, că mă nenorociți!!... se ruga gestionarul, învârtindu-se de colo până colo prin prăvălie ca o curcă beată, cu brațele pline de cutii coborâte de pe rafturi pentru verificare. Cu deznădejde, lucrătorul din comerțul socialist vdea cum se încurca tot mai rău în plasa propriilor minciuni și subterfugii, în vreme ce de la oraș, unde era plecat, verișorul Tarbacea, protectorul și mântuitorul său, nici gând n-avea să dea vreun semn de viață, de parcă ar fi mierlit-o întru slava scumpei patrii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Barbilian își făcu o scurtă și intempestivă apariție, pe când aștepta la secretariat. Profesorul, cu înfățișarea lui de ins distins și superior, năvăli pe ușă foarte grăbit și foarte supărat că una dintre secretare, mai tânără și mai puțin experimentată, îi încurcase rău niște liste cu studenții restanțieri, pe care urma să-i examineze chiar în acea dimineață și pe care avea de gând să-i trântească pe capete, dacă se dovedea că își pierduseră vacanța fără să învețe, fiindcă, așa cum declară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
avea de gând să-i trântească pe capete, dacă se dovedea că își pierduseră vacanța fără să învețe, fiindcă, așa cum declară el deloc protocolar: Boii n-au ce să caute la școală! Vorbele fără ocolișuri ale profesorului produseră o tăcere încurcată în biroul secretarelor și produse ilaritate dincolo, printre studenții care așteptau cu diverse treburi la ghișeu. Dumneata de ce râzi, domnule student? Ce este de râs aici? îl apostrofă profesorul, dând ochi cu el, atunci când reapăru pe ușa secretariatului. Victor îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
intempestiv și autoritar în aer. Ce faci aici, domnule? îl admonestă el, fixându-l cu o privire tăioasă. Nu cumva îți trece prin minte să trădezi matematica pentru poezie? Surprins de întrebare, Victor rămase o clipă perplex, cu un zâmbet încurcat pe buze. Eram numai în trecere pe-aici, domnule profesor! se apără el revenindu-și din surpriză, fără să lase impresia că s-ar scuza pentru prezența lui în acel loc. Dar profesorul Barbilian nu arătă prea satisfăcut de acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
era de remarcat: Te-a părăsit cumva logodnica?... A,nu, deloc, domnule profesor... N-am nici o logodnică! negă el destul de vehement. Profesorul îl privi atent și clătină din cap. Rău, tinere! îl mustră. Eu, la vârsta dumitale, e-hei!... mă-ncurcam în poalele domnișoarei Hus!... De altfel, nu numai profesorul, dar și colegii, remarcând că de la o vreme nu-l mai văzuseră împreună cu Felicia, îi băteau tot felul de apropo-uri pe această temă, glumeau și îl tachinau, atunci când nu îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
meu și așteptați-mă acolo !" Băiatul, pe care nici azi nu știu cum îl cheamă, nu a intervenit în nici un fel. A luat-o de mână și s-au îndepărtat de noi, râzând. Am rămas ca înlemniți pentru multă vreme în mijlocul străzii, încurcând tinerețea zgomotoasă și veselă care se îndrepta spre Universitate. Când, după o așteptare chinuitoare, a venit în studioul în care locuia și când eram din nou gata să o îmbrățișăm, ea ne-a tăiat orice vorbă sau gest, spunându-ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
de găini, zece rațe, zece gâște. Proveniența terenului!? Moștenire de la o rudă a tatălui. Tot mazilit!? Tot. Frați!? Surori!? Patru frați și patru surori. Eu sunt al treilea născut în familie. Pe lângă mânios, tovarășul Ilie părea acum și nedumerit, chiar încurcat și se scărpina la ceafă căznindu-se să își amintească ceva în timp ce răsfoia febril un dosar voluminos. Deodată, chipul schimonosit și ochii de viezure i s-au luminat și s-a repezit la un dosar pe care scria cu litere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]