11,761 matches
-
la îndeplinire de bunăvoie. Aplicarea unor penalități de către instanța de executare reprezintă, potrivit art. 906 alin. (1) din Codul de procedură civilă, o modalitate de constrângere a debitorului care, în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării, nu execută obligația de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană. Neavând un caracter autonom în raport cu procedura executării silite, cererea de aplicare de penalități nu poate fi soluționată
DECIZIA nr. 93 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293762]
-
căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu și în ceea ce privește căile de atac de retractare, așa cum este revizuirea, ceea ce justifică, de altfel, soluția pronunțată de instanță în cazul încuviințării cererii de revizuire pentru cazul hotărârilor potrivnice, constând în anularea celei din urmă hotărâri și, după caz, trimiterea cauzei spre rejudecare. ... 18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și
DECIZIA nr. 467 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294682]
-
reprezentând debit principal, la care se adaugă cheltuielile de executare silită. ... 16. În ceea ce privește facturile fiscale care cuprind contravaloarea penalităților de întârziere, instanța a apreciat că acestea nu sunt titluri executorii, motiv pentru care a respins cererea de încuviințare a executării silite pentru penalități, soluție menținută de Tribunalul Buzău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. ... 17. Prin acțiunea de față, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata acestor penalități, însumând 119.512,67 de lei, în considerarea
DECIZIA nr. 50 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291488]
-
comune prin decizia Biroului permanent. În asemenea situații, comisiile dezbat și adoptă un raport sau aviz comun. Articolul 78 (1) Orice comisie permanentă poate iniția o anchetă parlamentară, în limitele competențelor sale materiale, cu aprobarea Senatului. (2) Pentru a obține încuviințarea, comisia permanentă va prezenta o cerere scrisă, temeinic motivată, adoptată cu votul majorității membrilor săi, în care vor fi enunțate obiectivele și scopul anchetei, mijloacele necesare de realizare și termenul de depunere a raportului. (3) Biroul permanent al Senatului va
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/293196]
-
art. 72 din Constituția României, republicată, senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Senatului, după ascultarea lor. Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. (5) În caz de
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/293196]
-
un termen pentru întocmirea raportului suplimentar și va supune aprobării plenului Camerei Deputaților acest termen. Articolul 72 (1) Orice comisie permanentă poate porni, la solicitarea unuia sau a mai multor membri ai săi, o anchetă, în cadrul competenței sale, cu încuviințarea plenului Camerei Deputaților, privitoare la activitatea desfășurată de Guvern sau de administrația publică. (2) Pentru a obține încuviințarea, comisia permanentă va prezenta o cerere motivată, adoptată cu votul majorității deputaților prezenți. Proiectul de hotărâre întocmit de comisie va enunța materiile
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/291398]
-
Orice comisie permanentă poate porni, la solicitarea unuia sau a mai multor membri ai săi, o anchetă, în cadrul competenței sale, cu încuviințarea plenului Camerei Deputaților, privitoare la activitatea desfășurată de Guvern sau de administrația publică. (2) Pentru a obține încuviințarea, comisia permanentă va prezenta o cerere motivată, adoptată cu votul majorității deputaților prezenți. Proiectul de hotărâre întocmit de comisie va enunța materiile ce formează obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare și termenul până la care raportul comisiei urmează să fie
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/291398]
-
care îl înlocuiește conduce dezbaterile, asigură menținerea ordinii de zi în timpul dezbaterilor și respectarea regulamentului. Articolul 153 (1) Secretarii întocmesc liste cu deputații care se înscriu la cuvânt. (2) Deputații vor lua cuvântul în ordinea înscrierii pe listă, cu încuviințarea președintelui Camerei Deputaților. (3) Miniștrilor prezenți în Cameră li se poate da cuvântul în orice fază a dezbaterilor, ori de câte ori solicită acest lucru. Articolul 154 Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de președinte. Persoanele
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/291398]
-
art. 72 din Constituția României, republicată, deputații pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei Deputaților, după ascultarea lor. Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. (2) Cererea de
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/291398]
-
fugit cu ajutorul a două călăuze române, Teodor Ticrat și Mihai a Petrii Dărabului, în România printre satele Sântelec și Felcheriu la Tășad și de acolo mai departe spre Ginta! (Se aud bătăi puternice în ușă și fără să mai aștepte încuviințarea Evei, în cameră intră doi jandarmi cu pene de cocoș la pălărie) - Jandarm 1: Jó nápot! (Bună ziua!) - Eva Heyman (înspăimântată): Jó nápot, uraim! (Bună ziua domnilor!) - Jandarm 2 (aspru): Fetițo, trebuie să știi că în baza legii Statului Ungar, bunurile evreilor
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
grecii sesizaseră rapid utilitatea prieteniei cu perșii și plăteau sume mari ca să-i aibă asociați în diverse afaceri. Aceștia aveau în soldă o mică ceată de oameni aleși dintre toate națiile aflate la Ierusalim. Perșii aveau pentru mica lor ceată încuviințarea legatului de Siria iar condiția era ca aceștia să nu atace niciodată interesele Romei și se dovediseră utili de multe ori. Câteodată perșii și ceata lor erau angajați să prindă câte un fugar care se aventura dincolo de Iordan, prin Pereea
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344022_a_345351]
-
el. Și nu s-a scris un lucru esențial. Suporterii echipei, în semn de respect, prețuire și admirație pentru devotamentul arătat pe teren de către fotbalisul român, în toate meciurile jucate, s-au dresat ambasadei României din Olanda, pentru a primi încuviințarea, ca duminică, pe stadionul unde joacă echipa, să fluture steagul României cu chipul fotbalistului Neșu imprimat pe el. Mi-ar plăcea să văd imaginile acestea.Olanda este țara cu un popor care și-a construit în timp instituția respectului, prețuirii
VRAJBĂ ŞI INSTITUŢIA ADMIRAŢIEI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343168_a_344497]
-
făgaș o va lua prietenia lor de peste zece ani. Când Andreea a ajuns acasă, fratele său era sosit de mult timp și se uita la televizor la un program de sport în camera lui. A ciocănit la ușă și primind încuviințarea de a intra, l-a luat la trei păzește de cum a închis ușa să nu audă părinții ce discutau ei. - Ia ascultă, domnule Trăistaru junior, care-i situația dintre tine și Andrada? - De ce? - Pentru că tot grupul care a fost la
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343494_a_344823]
-
începerea sesiunii ordinare sau extraordinare, după caz. Doar în situația în care activitățile prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 291/2007 nu se execută în baza prevederilor unor tratate internaționale la care România este parte, Președintele României solicită încuviințarea Parlamentului [art. 4 alin. (2) din Legea nr. 291/2007]. ... 72. Cu referire la art. 4 din legea criticată, autorii sesizărilor invocă faptul că, atât timp cât strategia de securitate națională reprezintă un document-program care se adoptă în Consiliul Suprem de
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
formulării cererii sale, avansarea cheltuielilor de executare prevăzute de dispozițiile art. 670 alin. (1) și ale art. 647 alin. (1) din Codul de procedură civilă trebuie înțeleasă în sensul că se poate face doar la solicitarea executorului judecătoresc, după momentul încuviințării executării silite și după cuantificarea provizorie a cheltuielilor de executare, iar nu la data formulării cererii de executare silită de către creditor, la data deschiderii dosarului de executare de către executorul judecătoresc sau la data emiterii încheierii de stabilire a
DECIZIA nr. 272 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291080]
-
statuează cu privire la admisibilitatea probelor și aptitudinea acestora de a conduce la soluționarea procesului, se critică lipsa de precizie și claritate, susținându-se că sintagma „să ducă la soluționarea procesului“ poate determina respingerea în mod arbitrar a cererii de încuviințare a unor probe. Față de această critică, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a constatat că posibilitatea recunoscută instanței de a hotărî asupra admisibilității unei probe, în funcție de pertinența și concludența sa - deci, cu alte cuvinte, de aptitudinea acesteia
DECIZIA nr. 79 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300393]
-
legătură cu administrarea acestora. Prin urmare, nu se poate susține că judecătorul ar putea acționa în mod discreționar atunci când se pronunță cu privire la admisibilitatea probelor, de vreme ce respingerea unei probe solicitate trebuie motivată, încheierea instanței referitoare la încuviințarea probelor putând fi atacată cu apel, odată cu fondul, conform art. 466 alin. (4) din același cod (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 735 din 21 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174
DECIZIA nr. 79 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300393]
-
comune prin decizia Biroului permanent. În asemenea situații, comisiile dezbat și adoptă un raport sau aviz comun. Articolul 78 (1) Orice comisie permanentă poate iniția o anchetă parlamentară, în limitele competențelor sale materiale, cu aprobarea Senatului. (2) Pentru a obține încuviințarea, comisia permanentă va prezenta o cerere scrisă, temeinic motivată, adoptată cu votul majorității membrilor săi, în care vor fi enunțate obiectivele și scopul anchetei, mijloacele necesare de realizare și termenul de depunere a raportului. (3) Biroul permanent al Senatului va
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/299944]
-
art. 72 din Constituția României, republicată, senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Senatului, după ascultarea lor. Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. (5) În caz de
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/299944]
-
legea criticată aduce în discuție și principiul unicității de reglementare, relevante fiind considerentele din jurisprudența în materie a Curții Constituționale, prin care s-a statuat, în esență, că procedura specială de aprobare a unei ordonanțe de urgență impune Parlamentului, la încuviințarea acesteia prin lege, să se limiteze la obiectul acesteia, fără a putea promova soluții legislative ce nu se circumscriu obiectului de reglementare al ordonanței sau nu sunt în legătură cu acesta. Aplicând aceste considerente la cauza de față, se consideră
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
unei obligații fiscale în lipsa unei contraprestații. ... 8. Dispozițiile legale criticate stabilesc că în cazul formulării unei cereri de ajutor public judiciar, dacă taxa judiciară de timbru este eșalonată sau amânată, aceasta se transformă într-o creanță fiscală, hotărârea de încuviințare a eșalonării sau amânării constituind titlu executoriu. Această prevedere, care nu ține cont de conduita procesuală a părții ulterior eșalonării/amânării plății taxei judiciare de timbru, poate crea situații în care partea este obligată la plata acestei taxe, eșalonată sau amânată
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, având următorul cuprins: „(3) În cazul eșalonării sau amânării, instanța transmite hotărârea de încuviințare, care constituie titlu executoriu, organelor competente, potrivit art. 41, pentru urmărirea executării obligației de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părții din taxa datorată, la termenele stabilite. “ ... 18. Art. 41 la
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
admiterea cererii de ajutor public judiciar, a rămas obligat la plata taxei judiciare de timbru transformată în creanță fiscală. ... 23. Pentru persoanele fizice, prevederile art. 33 și 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 prevăd că în cazul încuviințării cererii de acordare a facilităților la plata taxelor judiciare, prin încheiere, instanța va stabili fie scutirea de plată, fie, după caz, cota de reducere, termenele de plată și cuantumul ratelor. În cazul în care taxele judiciare datorate sunt mai mari
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Pentru situația eșalonării plății taxei judiciare de timbru, ipoteză în care se află și autorul excepției de neconstituționalitate, alin. (3) al articolului menționat stabilește că instanța judecătorească transmite hotărârea de încuviințare organelor competente pentru punerea în executare a hotărârii la termenele stabilite. Așadar, încheierea prin care instanța a dispus eșalonarea plății taxei judiciare de timbru constituie titlu executoriu, iar urmărirea executării obligației de plată revine direcției generale a finanțelor publice în
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
către contribuabil. Totuși, legiuitorul nu poate impune condiții nerezonabile persoanelor care beneficiază de ajutorul public judiciar sub forma eșalonării plății taxei judiciare de timbru, și care, ulterior acordării acestuia renunță la judecată. În cazul de față, prin transmiterea hotărârii de încuviințare, care constituie titlu executoriu, organelor competente, pentru urmărirea executării obligației de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părții din taxa datorată, la termenele stabilite, fără acordul solicitantului ajutorului public judiciar de
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]