2,093 matches
-
marilor obiective politico-naționale românești, Leonid Boicu a căutat să pună în valoare, echilibrat și lipsit de parti-pris-uri, o multitudine de factori, pornind de la premisa iarăși verificată că fenomenologia istorică este, întotdeauna, extrem de complexă și că simplificările partizanale sau hagiografice blochează, îndeobște, accesul la adevăr. Dar, repudiind asemenea atitudini, istoricul nu înțelege să se plaseze pe opusul lor extrem, „nerezonabil și frizînd impietatea”, atribuind, de pildă, împrejurărilor internaționale și câtorva mari puteri europene rolul determinant în „triumful cauzelor naționale”. Influența condițiilor politice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să se facă o oștire pământeană, spre a se afla totdeauna întru apărarea pământului nostru”. În sfârșit, deputăția îi cerea lui Panin ca, în manifestul țarinei, să se arate că „a primit supunerea și jurământul de credință a acestor locuitori îndeobște și a fiecăruia în parte, ca a unor de aceeași lege creștină, asigurându-li cu multă milostenie toate privileghiurile și drepturile lor [...] a se bucura de ocrotirea și părtenirea schiptrului său împărătesc”. Cuvintele de ocrotire, apărare, privilegii, oaste pământeană, patrie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Uniunea Europeană. Așadar, ne asociem acelora care consideră că rezultatul principal care se putea obține din negocierile de aderare era atingerea obiectivului strategic al acestui tip de negocieri aderarea României la Uniunea Europeană, în termenul pe care și l-a propus. Este îndeobște acceptat că negocierile de aderare au accelerat și structurat procesul de modernizare și dezvoltare a țării 93, prin dinamizarea procesului de pregătire internă a aderării care, la rândul lui, a fost un "factor catalizator pentru creștere economică și modernizare în
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
finalitatea (care stabilește sensul evoluției); personalitatea (reprezentând corelația existențială "finală"). Capitolul I Modelul de reconstrucție a umanului în filosofia kantiană și în personalismul energetic I.1. Modele de reconstrucție a umanului 30 Tematizarea într-o reconstrucție filosofică a ceea ce numim îndeobște "problema omului" nu reprezintă un temei suficient pentru ca reconstrucția în cauză să fie socotită o "antropologie filosofică". Problema omului a fost deschisă, direct sau indirect, încă de la începuturile filosofiei, însă o disciplină având drept obiect ceea-ce-este omul s-a constituit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Date fiind aceste diferențe dintre proiectul antropologic și proiectul metafizicii, cel dintâi nu trebuie confundat nici cu planul de discurs propriu "criticii rațiunii pure"; nu cu întregul plan. De fapt, problema din urmă este superfluă, atâta vreme cât proiectul metafizicii este socotit îndeobște drept proiect critic. Dacă ne îndoim însă de această identitate, atunci planul de discurs al criticii rațiunii pure, înțeles în toată extensia sa, așadar neredus la demersul din prima Critică, acoperă proiectul propriu-zis al metafizicii și proiectul antropologic în toate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
următoarea idee nietzscheană: "Cultura se poate naște și poate înflori numai din viață"198. Cultura este spațiul în care se constituie personalitățile individuale. Acest sens al culturii se păstrează în întreaga operă a lui C. Rădulescu-Motru. Interpreții personalismului energetic sunt îndeobște de acord cu reprezentativitatea ideii discontinuității natură-cultură în acest sistem filosofic. Apar însă și puncte de vedere de felul acestora: "Motru a subapreciat totuși momentul discontinuității, n-a sesizat în dreaptă măsură mutația de anvergură a schimbării de planuri (de la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
eroii" există, ci și oamenii obișnuiți care se prind de viață dîndu-i acesteia puterea lor de credință în ea și primind de la ea chemarea curajului de a o cuceri prin și peste obstacolele și ispitele ei. Dramaturgia lumii ne înfățișează, îndeobște, pe eroii Oreste, Hamlet, Egmont care își dilată virtuțile în toiul acțiunii conflictuale și mută, prin forța lor morală, munții din loc. Dacă pier victorioși în această luptă ca preț de jertfă adus victoriei însăși îi numim eroi tragici și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
schimbă drama cu o farsă, deschizînd un "cavou bar", tocmai bun pentru morții care nu și-au dorit vreodată la viața lor barem un cal verde. Cu somațiile, cu neliniștea și cu neîmpăcările ei, cu acea patetică implicare ce colorează îndeobște rostirea dramaturgului, piesa (în al cărei final are loc, după cum era de așteptat, un suicid) respiră un pesimism menit să zgîndărească, să incite la un examen de conștiință. Dacă montările de pînă acum au pus în lumină, în lumina rampei
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
făcut un obicei În a mă duce mai ales eu la astfel de Întâlniri, Învestind soția cu alte sarcini didactice, care deseori mă depășesc. Îmi plac ședințele pentru că percep și Înțeleg multe lucruri din partea „cealaltă”, și nu de la catedră, așa cum Îndeobște sunt obișnuit. Am fost pus și În situația de a pregăti și de a face ședințe cu părinții, ca diriginte, și știu cât e de complicat să lucrezi cu ei. Acest lucru Îl observ și acum. Îl văd pe diriginte
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cei blânzi”, „cei ce flămânzesc și Însetează”, „cei milostivi”, „cei curați cu inima”, „făcătorii de pace”, „cei prigoniți pentru dreptate” și cei cărora li se vor zice „tot cuvântul rău” Împotriva lor (Matei, 5, 3-11). Cu alte cuvinte, cei ce Îndeobște sunt considerați că „pierd” În această lume, cei ce-și asumă o condiție precară actuală pentru o așezare dreaptă Într-un infinit existențial care nu Încă a Început. Nefericirea ne este dată de neputința de a ne poziționa corect față de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Întreprindem. Gândirea noastră, oricât de intimă ar fi, se va revărsa asupra faptelor ce le săvârșim. Mai devreme sau mai târziu, răutatea din gândirea noastră va ieși la suprafață. Căci există o solidaritate misterioasă Între gând, vorbă și faptă care Îndeobște ne scapă. Dacă una dintre cele trei stări este alterată, le contaminează inevitabil și pe celelalte. Valoarea nu poate fi concepută parțial, ci integral. Nu gândind una și făcând (sau spunând) alta. Nu putem fi buni doar prin vorbă sau
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Cehoslovaciei, care, prin extensie, erau de natură să comporte riscuri majore de securitate și pentru alte țări din spațiul Europei Centrale și de Est. Ele reprezentau semnale clare ale invaziei militare ce se pregătea împotriva acestei țări. Și, cum este îndeobște cunoscut, invazia forțelor armate ale celor cinci "țări frățești" avea să se producă în seara zilei de 20 august 1968. A fost astfel înăbușită " Primăvara de la Praga", cum au fost denumite în limbajul politic al epocii schimbările speranței petrecute în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
totalul de 117 ore) (CSA, Échantillon et Etude, La Lettre, 1995). Este relevantă comparația stabilită de cele două autoare franceze între programele conținând violență din SUA, Canada și Franța, comparație care infirmă o presupoziție curentă: contrar a ceea ce se crede îndeobște, după cei doi indicatori de bază (procentajul emisiunilor conținând violență și numărul secvențelor violente pe oră) ponderea violenței este mai scăzută în programele TV nord-americane, comparativ cu cele franceze (oarecum reprezentative pentru Europa), îndeosebi în orele de audiență ridicată. Tabelul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
noastră într-o poziție mai negativă în raport cu cele europene și cu cele americane. Este relevantă în acest sens comparația dintre programele conținând violență din SUA, Canada, Franța și România, comparație care infirmă o presupoziție curentă: contrar a ceea ce se crede îndeobște, după cei doi indicatori de bază (procentajul emisiunilor conținând violență și numărul secvențelor violente pe oră), ponderea violenței este mai scăzută în programele TV nord-americane, comparativ cu cele franceze (oarecum reprezentative pentru Europa), îndeosebi în orele de audiență ridicată și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
1949 și 1954, e scenograf și director artistic la Teatrul de Păpuși din Pitești. Spirit critic ascuțit, fire lesne inflamabilă, prompt în replică și gest, A. este un umorist înnăscut. Grafica lui satirică e realizată cu mijloacele artei, efectul mizând îndeobște pe sugestie, prezentă atât în compoziție, cât și în jocul dintre desen și text. Ciclul consacrat lui Ion Ion e un adevărat „roman” al cetățeanului simplu, supus veșnic experimentelor politice. Un analogon al acestei grafici e în bună parte publicistica
ANESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
și în alte publicații, precum „Revista Societății Tinerimea română”, „Adevărul”, „Epoca”, „Revista armatei”, „Revue de Roumanie”, „Flacăra”, „Gazeta Transilvaniei”, „Țara nouă”, „Doina”, „La Politique”, „Duminica poporului”, „Glasul Argeșului”, „Lumină nouă”, „Convorbiri literare”, „Revista cercului de studii al Partidului Conservator”, „Cronicarul”. Îndeobște, colaborările lui sunt însemnări literare, istorice, politice, dar și pe alte teme. A scris versuri, cele mai multe rămânând în manuscris. Traducerile (semnate A. Nicoară) din Albert Samain, Sully Prudhomme, Henri de Régnier sunt publicate în „Literatură și artă română”. Cele două
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
scrisului să se avânte pe câmpul de luptă al temei). Apoi, respectând canoanele și litera dicționarului, o introducere trebuie Înțeleasă și ca inițiere, preambul, etapă preliminară În studiul unui teritoriu „de mare Întindere, cu nebănuite profunzimi”. Dar dandysmul e privit Îndeobște ca o realitate minoră, ca un fapt marginal și accidental, atras mai degrabă de suprafața lucrurilor decât de adâncimea lor. Un fenomen superficial și nesemnificativ pentru anvergura și complexitatea spiritului european, spun unii. Nu În cele din urmă, o introducere
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Paradoxal, chiar această aparență strălucitoare, enigmatică și contradictorie a stârnit cele mai surprinzătoare interpretări și a stat la originea mitului. Ambiguitatea sa de fond a făcut din Brummell o neașteptată vedetă”1. Întâi, pentru că Brummell nu e ceea ce se cheamă Îndeobște o inteligență eclatantă. Și nici un bărbat de o frumusețe fie ea chiar comună, deși, În portretul pe care i-l face, căpitanul Jesse nu uită să Îi scoată În relief, cu părtinire de admirator febril, delicatețea și luminozitatea figurii, sporită
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
trăi, e neglijent, chiar neîngrijit, dar visează În taină la eleganța dandy-lor. Îi admiră și, deopotrivă, Îi disprețuiește pe acești filfizoni, când copiindu-le stilul, când zeflemisindu-i. Vor fi făcut senzație În epocă mănușile lui, nasturii auriți, cravatele, accesorii Îndeobște elegante, dar nu Împopoțonând un trup transpirat, În veșminte slinoase. Să fie atunci Tratatul de viață elegantă o revanșă? Tot ce se poate. Pentru că deslușim În cele câteva zeci de pagini un amestec bine distilat de ironie, când subtilă, când
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
purtat jugul ideii creștine și, vanitos el Însuși, n-a știut să Îngăduie sentimentului de care suferea să dăruiască fericire altora. Căci Richelieu, ca Brummell, de altfel - ba chiar mai mult decât acesta -, a cunoscut toate Întruchipările gloriei și plăcerii Îndeobște Închipuite. Amândoi, supunându-se instinctelor vanității (să Învățăm să rostim acest cuvânt fără oroare) așa cum s-ar supune instinctelor ambiției, iubirii etc., au reușit. Dar asemănarea se oprește aici. Temperamentele lor erau complet diferite. Societatea de care depindeau le transpare
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mult mai puțin decât ceilalți. De altfel, Înfățișarea Îi era susținută, ba chiar sporită prin spirit. Nu degeaba Îl Învăluia o rază divină. Ar fi oare drept să Îi negăm spiritul din simplul motiv că nu se prea dedica lucrurilor Îndeobște atribuite inteligenței? Era, În felul său, un mare artist; doar că arta sa nu putea fi clasificată și nu se exersa Într-un timp anume. Era chiar propria-i viață, sclipirea nepieritoare a Înzestrărilor hărăzite spre a se dezvolta doar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
o ghicească. Mai e nevoie să spun că dl G., cînd creionează pe hîrtie un dandy, Îi dă Întotdeauna caracterul său istoric, legendar chiar, aș Îndrăzni să spun, de n-ar fi vorba de vremurile de față și de lucruri Îndeobște considerate nostimade? Tocmai dezinvoltura atitudinilor, siguranța manierelor, simplitatea aerului dominator, felul de a purta o haină ori de a stăpîni un cal, ținuta Întotdeauna calmă, dar dezvăluind forța, tocmai aceste lucruri ne fac să gîndim cînd privirea ne cade pe
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
traduction de la rime, afin de préserver " la mélodie et l'harmonie du texte source ". Blaga se permet de prendre certaines libertés pour dépasser des difficultés d'ordre technique : Rimă are o eflorescenta abundență în Faust. În privința rimei m-am călăuzit îndeobște după original. Am crezut însă că pentru a reda cât mai fidel substanță textului, îmi pot permite o rarefiere a rimei. Respectarea abundentei de rime, proprie originalului, mi-ar fi creat dificultăți tehnice grave, ce ar fi avut repercusiuni nefavorabile
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
energie în aparența lui inertă, precum în Mi Cephei, Orionul, Palidul Selene, Nebuloasa din Andromeda, ori a unui fascinant „Nord letargic”, iluminat de fastuoase aurore boreale. Ulterior, D. a încercat să-și diversifice inspirația, în câteva elegii erotice și meditații, îndeobște discursive, diluate. Notabile mai sunt câteva sonete (Lui Ludovic II al Bavariei, Învinsul, Semper idem...) și poemul Statuia, deseori antologat. Traducerea sonetelor shakespeariene este și ea meritorie, în ciuda câtorva deficiențe, ca o etapă intermediară spre desăvârșita lor transpunere în românește
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
se ajunge la adoptarea din ce în ce mai generală a unui creștinism de sinteză și de folclor, cu prea puțină teologie și chiar ierarhie adevărată în el. Asupra timpului când a fost introdus creștinismul la români, ca religie a întregului popor, se consideră îndeobște că, deoarece credința nouă nu s-a impus de "sus" , ci a crescut organic de "jos", nu s-ar putea stabili o dată certă. Istoricul și cărturarul V. Pârvan a încercat să ajungă la un răspuns documentat (vezi Contribuții epigrafice...). Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]