2,964 matches
-
soldații creștini sunt condamnați la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei. Tradiția spune că în urmă rugăciunilor celor 40 de ostași, apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. Pentru îndrăzneala acestora de a scăpa cu viața din lacul înghețat, trupurile ostașilor au fost arse, iar oasele aruncate în lac. Creștinii acelor vremuri, i-au scos din lac și i-au înmormântat cu mare cinste. Potrivit tradiției populare, ar fi fost
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
ciudată, firavă, cu botișor cu mustăți lungi și ochișori vioi, care-i ocupase cușca. La rândul său, vulpișorul, trezindu-se, nu schiță nici cel mai mic semn de deranj sau de frică în fața fălcosului și fiorosului dulău. Acesta, văzând atâta îndrăzneală la ființa aceea firavă, ciudată, care-i ocupase adăpostul, stătea perplex, nu știa ca să facă. Până una alta, se culcă afară, alături de cușcă, cu capul pe labele de dinainte. Când ieșiră stăpânii casei în curte și văzură ipostaza în care
POVESTEA PUIULUI DE VULPE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347663_a_348992]
-
sufletului românesc, care sub fascinația muzicii populare, devine o entitate cosmică de armonie, de înțelepciune, de sublim. Portul național înnobilat de încântare, transcende sufletul într-o mireasmă serafică de permanentă sărbătoare. Dincolo de alte forme ale tradiției, sărbătoarea DRAGOBETELUI purcede cu îndrăzneală să evoce direct frumusețea celor chemați și aleși. DRAGOBETELE se desfată în taina slujirii hristice a Cuvântului, în expresia purității sale jertfelnice, în Dorul iubirii divine, de dragul frumuseților creatoare, încântătoare. În el vibrează totul din noi și toate cele de
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
din somnul florilor./ Eliberează prințesele cu odăjdii roșii. Mestecând culoarea/ Portocalie a zorilor, Gânditorul ne străfulgeră și azi, Cântarea.“( Gânditorul). Acesta, Gânditorul, este simbolul memoriei și amintirii ce absoarbe în el arta trecută, tradiția dar și pe cea contemporană, precum și îndrăzneala noii experimentări a acelor formule extraordinare care se opun formei, constituie aceeași activitate a spiritului, “ Ce are puterea Zânei magiei/ Și a ursitelor Parce, vestind înălțarea armoniei. ”Zeițele Parce fiind considerate de către romani zeițele sorții. Fiindcă soarta scrie istoria în
POETICA TIMPULUI REAL DIN TRANSCENDENTUL IMAGINAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361919_a_363248]
-
Acesta este de fapt cântecul de debut al Olgăi în muzică ușoară și a devenit șlagărul mai multor generații de români. În anul 1989 Olga Ciolacu a lansat în Basarabia formația să de muzică ușoară "DACII". „A fost o mare îndrăzneala la vremea aceea să numești astfel o formație din Basarabia, mai ales că cenzură nu permitea la radio și la televiziunea de stat să fie difuzate cântece românești.” Mai mult de atât: toate concertele sale, Olga Ciolacu le deschidea și
INIMĂ ROMÂNĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361918_a_363247]
-
-nzestrat; Cine dracu’ l-a-nvățat?! ...Doamne, te rog, să mă ierți! Ce să fac cu-așa orbeți? Către mama se îndreaptă, O privește și m-arată: - E posibil! Mă credeți? Ar fi bine să-l înveți... Vezi mata câtă-ndrăzneală?... Trebui să dea socoteală! Eu ca preot pot s-o-ncurc... Că-l învăț pe mameluc Să-ntrebe; ce răzvrătit!... Pe Cristos cel răstignit?!... ...E copil, dar n-are minte, Dar să spună-așa cuvinte?! - Bine zici, taică părinte... Dar
IV. CELOR DRAGI LA ŞCOALĂ ŞI CONFRUNTAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362077_a_363406]
-
one. Days of waiting Blossomed tree line There's no greater joy than Mother coming Like a shadow, to her son. [4] UN TIMP S-așterne timpul peste timp Clepsidra vremuiește veacul Pribeag prin tinerețe trec Și dau tribut acestei îndrăzneli. Cu mâna stângă te cuprind Cu dreapta semne fac la îngeri Și-n amintire-mi rămâi precum catifeaua unui vis în agonie. Sunt strigatul din coaja Unui copac Și obosit pe pernă ta albă la noapte voi veni Să te
POEME BILINGVE (I) de WALTER CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362099_a_363428]
-
de o frumusețe negrăită, cum ar fi: În sângele-mi albastru ... sevele pământului s-au cuibărit ... în care poeta își simte sufletul: „ca o câmpie / cu grâne ce s-au pârguit...” Poeta se poate mândri cu faptul că a avut îndrăzneala „de a privi timpul în ochi” - și asta dintr-o primă încercare, ceea ce nu e ușor. Condiția? Cel temerar trebuie să aibă retina „încă nepătată”. Și se vede că Valentina Becart a avut-o. De atunci, se întreabă neîncetat: De ce
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
ne facem obicei să ne rugăm din toată inima pen-tru vrăjmași și să-i iubim, pacea va rămâne totdeauna în sufletele noastre. Dar dacă disprețuim pe fratele nostru sau dacă-l judecăm, mintea noastră se întunecă și pierdem pacea și îndrăzneala la Dumnezeu. Reporterul: Totuși, parcă după 1989, s-a înregistrat o creștere neașteptată a neînțelegerilor și a conflictelor dintre oameni. Cum am spune noi, în mod creștinește, vrăjmășia a luat proporții uriașe, nu numai între oameni, grupuri, comunități, dar și
PĂRINTE, CE ÎNSEAMNĂ IUBIREA DE VRĂJMAŞI? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365298_a_366627]
-
îi atrage atenția. Cu mișcări controlate doar de instinct trage toată lenjeria peste scândurile tari, se culcușește și ațipește. Numai un țipăt isteric îi mai poate alunga somnul. Soldatul ce-i ținuse companie toată seara pare să fie șocat de îndrăzneala arestatului. Trebuia să doarmă direct pe țambal. Lenjeria din cameră nu fusese pusă pentru el ci pentru a fi predată, a doua zi, la spălat. La țipătul gardianului corpul de gardă intră în alertă. Sergentul Trandafir își face apariția cu
XI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365292_a_366621]
-
soarele și bătrânii iar întrebară iar el răspunse: Iată vine Domnul care zice: Aduceți-Mi chivotul pustiei! Și a închis fericit ochii. Acestea s-au întâmplat în anul 429. Din apoftegmele lui avva Sisoe: - Zis-a odată avva Sisoe cu îndrăzneală: îndrăznește, iată treizeci de ani am de când nu mă mai rog lui Dumnezeu pentru păcat. Ci așa mă rog, zicând: Doamne, Iisuse, apără-mă de limba mea! Și până acum în fiecare zi cad printr-însa Și păcătuiesc. - A fost
SFANTUL SISOE CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365341_a_366670]
-
de plată,Greșuri toate mi se iartă.... XV. CRIZĂ DE LOMBOSCIATICA, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 1187 din 01 aprilie 2014. Să fac un pas? Nici pomeneala. Să mă aplec ? E un coșmar. Să mă îndoi? Ce îndrăzneala. Să mă ridic? E în zadar... De mă tratez cu infiltrații, Sau de ce nu, cu-acupuncturi, Mă-ndrumă-n pat la meditații, Rețete vechi și rugăciuni. Citește mai mult Să fac un pas?Nici pomeneală.Să mă aplec ?E un
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
zadar... De mă tratez cu infiltrații, Sau de ce nu, cu-acupuncturi, Mă-ndrumă-n pat la meditații, Rețete vechi și rugăciuni. Citește mai mult Să fac un pas?Nici pomeneală.Să mă aplec ?E un coșmar.Să mă îndoi?Ce îndrăzneală.Să mă ridic? E în zadar...De mă tratez cu infiltrații,Sau de ce nu, cu-acupuncturi,Mă-ndrumă-n pat la meditații,Rețete vechi și rugăciuni.... XVI. MAMEI MELE, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 1150 din 23
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
Aici distinge cele două lucruri, sfătuindu-ne să începem prin a crede, pentru a putea înțelege ceea ce credem. Rațiunea cere deci să fie precedată de credință ... ”. Fiecare om, de la simplu cetățean până la conducător, are în viața sa un scop, după îndrăzneala și puterea credinței sale, care creează obiectul gândirii. Și iată, dintr-o dată se dorește lumea a fi schimbată și nu în bine ci în rău, cineva aruncă o umbră peste lumina existentă, întreținută cu mare efort, pe care am numit
ROSTUL GÂNDIRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365472_a_366801]
-
nu a durat. S-a declanșat însă o mare zăpăceala, de lungă durată, poate chiar incurabilă pricopsindu-se cu o stare aproape imposibil de descris; un amestec de culpabilitate, dorință și sfârșeală, nevoia de a iubi și a fi iubit, îndrăzneală și stinghereală, nevoia de a înțelege pe alții, nevoia de a se înțelege pe sine. Fără să știe în ce fel, părea că ceva dinlăuntrul său îi șoptea: ”privirea inimii mi s-a oprit / asupra Sânzienei din poveste / și nu
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
la o simplă încercare de înțelegere intelectuală, la câteva remedieri neînsemnate și al o explicație de suprafață a fenomenelor. În multe cazuri, cugetarea religioasă este datoare să renunțe la rolul de simplu exeget. Are datoria de a se exprima cu îndrăzneală, cu o viziune și o acuitate profetică, în legătură cu marile probleme care solicită contemporaneitatea . Aceasta înseamnă ca religia să-și ia în serios dimensiunea ei profetico - eshatologică, contribuind cu toate mijloacele sale specifice la îmbunătățirea vieții credincioșilor. Este chemată să se
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
Atunci, în ianuarie 1912, maestrul n-a vrut, a refuzat să fie sărbătorit de Tipăteștii, Trahanachii, Brânzoveneștii, Zoițicile și Zițele pe care el, cu un talent ieșit din comun, i-a ridiculizat și i-a disprețuit. Iertată să-mi fie îndrăzneala, dar dacă azi, la un secol de nemurire, ce a urmat morții lui biologice, l-am întreba pe maestru dacă ar dori să fie sărbătorit, aniversat, preamărit, lăudat, precis ar răspunde, cu aceeași indignare de atunci: „Stimabililor, nu mă treziți
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
decorat cu amorezi de piatră creează un efect și mai puternic de distanțate de canonul mitologizant în favoare unei compoziții realiste, cu aer câmpenesc. Pe de altă parte, corpurile adormite impun o domolire a dorinței de a le poseda, contrabalansând îndrăzneala unei viziuni cât mai aproape de natural. În sfârșit voi mai prezenta un tablou dintr-o perioadă mult mai apropiată de noi, „Pubertate” (1895), de Edvard Munch, care dezvăluie o exagerată pudoare a posturii în contrast cu proiecția angoasei interioare, tipică expresionismului, și
MISCARE ŞI REPAUS de DAN CARAGEA în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366472_a_367801]
-
a fost cel mai luminos moment. Numai procesarea emoțiilor încercate de la poarta acestei magnifice instituții și până la înregistrarea efectivă, s-ar putea descrie într-o întindere pe multe pagini. Am fost fericită! M-am simțit rușinată față de Dumnezeu pentru că avusesem îndrăzneala să fiu o vreme supărată pe el că-mi luase mama. Mi-a dat bucurii neprogramate. În compensație oare? Emilia ȚUȚUIANU: Acum ești o persoană credincioasă? Veronica BALAJ: În felul meu... Am limite. E mai mult o stare interioară. Indescriptibilă
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
o reală binecuvântare pentru că ei au demonstrat de atâtea ori că merită să rămână pentru totdeauna în cartea de aur a sufletului meu: George Roca, Daniel Drăgan, Marian Malciu, Octavian Curpaș (jurnalistul orădean din Arizona, SUA și „vinovat” principal de îndrăzneala mea de a scrie proză), Cezarina Adamescu, Elena Buică din Canada, Mihai Batog-Bujeniță și mulți alții care, cu îngăduință, cu o vorbă bună, au supravegheat, promovat scrierile mele, mai ales în publicațiile diasporei românești. Fiecare în parte și toți laolaltă
TAINA SCRISULUI (5): REFUGIUL LACRIMII ASCUNSE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366573_a_367902]
-
fi încumetat?! Am intrat o singură dată prin spate, pe Onești, dus de cineva de la “Viața Studențească” și unde se afla sediul C.C. al U.T.C. însă ce văd după patruzeci de ani de la această întâmplare, depășește orice imaginație și îndrăzneală! Nu tu portar cu “fireturi” care să te întrebe “scopul și durata”, nu tu “costum și cravată”, “însoțitor”, “legitimație”, “recomandări”, adică acel protocol și raport formal construit artificial, creat într-adins de comuniști care să intimideze și să grăbească prosternarea
LAPORTARI CU FIRETURI ŞI GALOANE CA LA C.C.AL P,C.R. ÎN LAS VEGAS !(IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366725_a_368054]
-
M-ai ierat căci m-ai iubit... Eu însă ? Te-am răstignit. Dă-mi să beau și din pahar Vinul Tău dulce- amar ! Dă-mi să beau din apa vie Să-Ți pot veșnic sluji Ție... ● Doamne, Domnule și Tata, Îndrăzneala mea o iartă. Dă-mi, Te rog înțelepciune Și răbdare,fapte bune. Dă-mi iertare de păcate Și izbândă,somn ușor. Cearta-ma dar nu mă bate ; Dă-mi și-o mâna de ajutor ! Hrană și veșmânt să-mi dărui
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
Flacăra. - Adică ?... - „inutilă gramatică blândă n-ai să poți să-i dresezi pe tunari dacă-ți stau împotrivă la pândă chiar profesorii tăi cei mai mari ! ”. * Primul salariu, ca absolvent al unei facultăți, îi reamintește că, student fiind, a avut îndrăzneala de a contrazice un profesor pe tema cumulului de absențe la cursuri și seminarii : - La trei zile, absențe, studentul ar trebui dat afară din facultate așa cum unui muncitor i se desface contractul de muncă ! - Similitudinea este total nepotrivită domn’ profesor
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
să putem și noi vedea cum a fost pe vremuri pe Terra: cataclisme, războaie, măceluri doar Voi le puteați observa din Ceruri și sigur că le-ați filmat din Farfurii și-aveți prin arhive, filme - mii și mii... Iertați-ne-ndrăzneala cu-această rugăciune Vă rugăm cu smerenie și cu plecăciune - fie-vă milă de noi, păcătoșii vrem să știm și noi cum o duceau strămoșii! Ați rămas singura noastră mare speranță Că vom privi cândva adevărul în față! Și dacă
RUGĂ LA EXTRATEREŞTRI (3) de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365605_a_366934]
-
pe grinzile zidirii,/ Cu gesture suple.Lacrimi pe cuvânt./ În fracul ei, din ochi sorbindu-și mirii// tot dorul viu de mamă-l puse-n cânt.( Biserică cuvioasa Parascheva )“. Abstractizarea discursului paradoxal dintr-o maximă tensiune spiritual, sonetistul plonjează cu îndrăzneala în simbolismul ascensional.Noțiunile-simboluri se țes maiestos și ceremonios într-un material liric de preț, referențial. Un planb secund ascunde obscuritățile voite, un mister modernizator, imprecizia obiectului (androginul? Un El?, o Ea? ). În dualitatea creațiunii virtutea este femenină, iar păcatul
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]