1,238 matches
-
filosofia politică anunțată în cuvântul înainte, i.e., concluzia că toate obiecțiile avansate în cruciada realiștilor împotriva "moralismului" sunt obiecții nesustenabile. Cuvânt de încheiere Din punctul meu de vedere, argumentarea de până acum ne permite să fim suficient de încrezători în îndreptățirea reafirmării concluziei generale indicate în cuvântul înainte, i.e., concluzia că realiștii - radicali sau moderați - nu au reușit să pledeze cu succes pentru opinia că filosofia politică nu este (doar) o ramură a eticii sau pentru opinia că ea ar trebui
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
60, 65, 84-85, 87, 95, 113-119, 122-123, 126-127, 129-133, 136, 142-143, 149, 154, 159, 161-162 dreptate distributivă, 24, 47, 114 dreptate socială, 28, 41, 47, 107, 111, 113-114, 119, 121 dreptatea ca echitate (justice as fairness), 87, 154 dreptatea ca îndreptățire (justice as entitlement), 24 drepturi individuale, 23, 27-28, 34, 48, 75, 84-85, 91-92, 95, 115, 117, 133, 140, 142, 155, 159, 161 drepturi morale, 133, 140 drepturile civile și politice, 117 E echilibru reflectiv, 133 economie, 33, 40 eficiență, 21
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Însă străinătatea Celuilalt nu o voi putea cunoaște niciodată definitiv. De ce? Pentru că nu sunt în posesia ,,imaginarului colectiv al acelei comunități,,. Jean-Paul Colleyn făcea trimitere exactă la populația Bambara, dar exemplele se pot multiplica și adapta. Astăzi, observă cu absolută îndreptățire autorii cărții, descoperirea și (re)construcția identității de face în contextul social al unor inedite clivaje și bulversante combinații. Trimiterea precisă a lui Auge și Colleyn este la ,,agricultura chimică, antibioticele, organismele (vegetale și animale) modificate genetic, terapiile genetice, cercetările
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
în UE, din perspectivă ortodoxă (Teofil Tia). Remarc în mod deosebit excelentele comentarii pe marginea lucrării Religious America, Secular Europa? A Theme and Variations semnată de ,,greii" sociologiei religiei (Peter Berger, Grace Davie, Effie Fokas). Mirel Bănică analizează cu absolută îndreptățire și real profesionalism (in)compatibilitatea dintre modernitate și religie pusă în discuție de autorii cărții. Secțiunea conține și remarcabile pagini de critică constructivă despre Enciclopedia Ortodoxiei Românești, coordonată de profesorul Mircea Pădurariu, și Biserica și elitele intelectuale interbelice, cartea lui
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
mod special,- raportarea la cele două arhetipuri ale feminității creștine dintotdeauna: Eva și Sfânta Fecioară Maria. Felicia Cordoneanu rezolvă elegant dilema, pledând pentru evitarea judecăților maniheiste, simpliste, bazate pe certitudini și opțiuni binare. Autoarea cărții pune în evidență - cu deplină îndreptățire - libertatea femeii de a alege, de a-și asuma (sau nu) un rol și un statut social, cu toate consecințele ce decurg de aici. De inlocuit! Mitologii ascunse și manipulări politice Cartea lui Gelu Teampău are un titlu cu adevărat
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
efectelor pe care aceste alegeri le-ar fi făcut cu putință. Evident, multora dintre noi o asemenea interpretare le-ar putea părea utopică, ireală, științifico-fantastică. Ar ține de ceea ce italienii numesc a fi "fantascienza" - povestire neverosimilă. Numai că, observă cu îndreptățire loan Petru Culianu, un asemenea scenariu fantapolitic are mult mai multe șanse de a se apropia de adevăr decît multe variante "serioase", oficiale și amplu mediatizate. În concluzie, fantapolitica ar putea fi cheia adevărată a enigmei terorismului românesc. 6. În
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și Publiciști (fig 57rv), iar pe avers, imaginea Institutului de Anatomie de pe medalia de expoziție filatelica și numismatica, din anul 1979 (fig 57av). Ar fi nedrept să-i fie contestată originalitatea acestei medalii. Prin reprezentările (imaginile simbol) pe care cu îndreptățire și le-a arogat de pe realizări anterioare, medalia consemnează noul statut al instuției academice de dupa 1991, când a căpătat rang de Universitate și numele savantului „Gr. Ț. Popa”. Considerăm că poate fi considerată medalie jubiliara și de protocol întrucât nu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Beacon Press, Boston, 1994. Bahtin, M., Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu. Prefață de Marian Vasile, Editura Univers, București, 1987. Balázs, Béla, Theory of the film, Dennis Dobson LTD, Londra, 2007. Berdiav, Nikolai, Sensul creației. Încercare de îndreptățire a omului, traducere de Anca Oroveanu, prefață, cronologie și bibliografie de Andrei Pleșu, Editura Humanitas, București, 1992. Bergson, Henri, Matière et mémoire. Essai sur la relation du corps à l'esprit, [ediție electronică] Chicoutimi, Quebec, 2003. Bergson, Henri, Materie și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și a unei țări grăbite și superficiale (pleonasm?), cu o literatură „fiziologică“ și siliconată, aflată într-o dezesperantă lipsă de repere. E greu să fii răbdător la nervi, e oximoronic de-a dreptul, dar tocmai grija aceasta față de limbaj dă îndreptățirea ultimă a revoltei. Scriu bine, scriu atent, și ce îndatorire mai gravă avem în acest dürftiger Zeit decât a încerca să păstrăm limba, supusă tuturor violurilor posibile? Ca iubitor de pașoptism și junimism (între care la nivelul de dincolo de polemică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
propriei istorii. Ce e, însă, de iertat, într-un trecut greu de mâluri întunecate, persistente și în prezent, a căror putere corozivă nimic nu o poate stinge? "Dilema", anul VI, nr. 301, 19 noiembrie 2009 Gentlemen's agreement Avea toată îndreptățirea Dan C. Mihăilescu să se îndoiască de succesul unui dialog cu un partener atât de incongruent cu opțiunile sale literare, estetice sau politice precum Daniel Cristea Enache. "Greu de întâlnit carte mai bezmetic începută, mai belaliu continuată și mai indecis
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
fine, "romantic întârziat". Este, cu toate acestea, Eminescu "romantic întârziat", e literatura română o formulare a unui "spirit retardatar"? De bună seamă că nu, și argumente există. Chestiunea nu-i, așadar, de formulare, este de concepție și Theodor Codreanu are îndreptățire a confirma că "putem vorbi de aceea, de un adevărat paradox eminescologic, caz unic, probabil, în întreaga istorie a literaturii universale și care constă în forțarea unui mare poet să intre într-alt context istoric decât acela al vremii sale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fără prejudecăți, se pierde apoi din vedere și chiar se invocă "întârzierea". Chestiunea ține, dar, de un fel de patologie a culturii și de o neîncredere în forțele proprii și exprimă un fel de a face istorie literară considerat, cu îndreptățire, de Th. Codreanu drept "nedialectic". Cercetătorul nu întreprinde (decât atât cât îi trebuie spre a fundamenta o altă perspectivă) desfășurări de istorie a eminescologiei, deși astfel de examinări superioare ar fi utile și se recomandă nu doar pentru Eminescu ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de Eminescu în chip complex, din perspectiva amalgamată a celor doi protagoniști, nu numai din perspectiva clasică bineștiută a lui Narcis, care nu mai poate fi singurul creator al universului. "Narcis fără Echo nu are sens. Rațiunea umană nu găsește îndreptățire să se întemeieze preponderent pe un spațiu absolut (în sens kantian și deci narcisic), dar și temporal (tot în sens kantian, însă dinspre Echo). Anticii au știut-o prea bine și în alte mituri protagonistul nu mai este Narcis, ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
primul rând) se știe, are o tentă pronunțată anglo-saxonă. Ca urmare, orientarea spre spiritualitatea de tip anglo-saxon ar face inactuală opera eminesciană. Astăzi "nu mai interesează dimensiunea profundului în cultură, o categorie "germană" deja abandonată în lume". Fals, zice cu îndreptățire Theodor Codreanu, "spiritualitatea" la care se referă autorul Omului recent nu are nimic cu unul din centrele canonice ale literaturii occidentale (și engleze, în același timp!), cu Shakespeare, "imposibil de rupt de dimensiunea profundului". H.-R. Patapievici, aici, nu face
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nonromânească", ...d-l Patapievici n-a ajuns decât până la ura de țară, lăsând disperarea exclusiv lui Cioran". Nimic nu-i place autorului Politicelor la români. Atât de mult urăște el totul aici, încât "incorectul" polemist ajunge să se întrebe cu îndreptățire: "Enigma rămâne următoarea: de ce aceste odrasle ale unor foști kominterniști preferă, totuși, să rămână într-o țară atât de execrabilă?", dar să presupună și răspunsul, unul foarte aproape de adevăr: "Bănuim că pariază pe devenirea nonromânească a românilor, pe disponibilitatea urii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nici nu poate fi altul. "Convorbiri literare", nr. 2, februarie 2012 Ioan ȚICALO M. Eminescu și Th. Codreanu Apariția volumului Eminescu în captivitatea "nebuniei" semnat de Theodor Codreanu (Universul, Chișinău, 2011) n-a fost o surpriză. Se poate afirma cu îndreptățire la ora aceasta că, trecând printr-o enormă cantitate de informații, domnia sa și-a dedicat viața cu onestitate autorului poemei Luceafărul. Sunt câteva cărți de referință în eminescologie, începând cu Eminescu Dialectica stilului din 1984, până la această ediție definitivă, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fost pe la mănăstiri, am stat internată la secția de psihiatrie din Piatra Neamț! te mustră să taci, ora 2,35, în lume invazia de trupuri, încrețirea scoarței sub formă de clădiri, pustiul antropic amestec de materiale, de culoare trofice, lipsa de îndreptățire a rigorilor cărora le supunem și nădejdea că sînt ele, planetă locuibilă urmînd premizele pustiirii ei. Ora 3,20, în acceleratul Vatra Dornei București, tren de legătură, stînd pe locuri umpleam un compartiment, dar am venit să mă întind, liber
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
bazate pe principiile gândirii (mai cu seamă pe identitate și noncontradicție) și pe alte reguli care exprimă, în ultimă instanță, tot principiile. Identitatea sugerată acum (între modalitățile gândirii justificatoare pentru practici umane și principiile logice) nu are încă decât o îndreptățire convențională (și provizorie); dar ea poate fi justificată suficient prin reconstrucția ei împreună cu tot ceea ce ea implică, anume cu întregul orizont al tehnicilor "logice" de întemeiere a ierarhiilor practicilor umane pe calea unei reducții de tip fenomenologic, în sens de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
întrutotul, adică istoric și funcțional, acestora din urmă, de vreme ce le justifică, le acreditează, stabilind ierarhii firești ale lor în virtutea cărora unele dintre ele îndeplinesc funcții "publice" mai importante decât altele; dar, pe de altă parte, am putea presupune, cu aceeași îndreptățire, că există între practici, considerate ca un tot, și modalitățile de gândire care justifică ierarhia lor (în fond, superioritatea unora dintre ele față de altele), o discordanță, sau cel puțin o tensiune întreținută de specializarea lor funcțională într-o unitate de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fiindcă însăși unitatea de viață omenească a intrat într-o nouă structură și într-un nou vad al mișcării sale. Evenimentul în cauză nu este, totuși, absolut nedeterminat, cel puțin în privința orizontului recunoașterii sale. În fapt, putem vorbi cu suficientă îndreptățire despre el, ca fiindu-ne la îndemână, odată cu ivirea, în lumea culturii, a filosofiei. Așadar, avem de-a face deja cu un "eveniment istoric" ieșit din comun, adică din albia istoriei "naturale", care pornește de la exercițiul uman al unor practici
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și le-a dat sieși, constrângeri care nu sunt altele decât cele ale gândirii autonome despre care am amintit mai sus. Neuitând, tocmai pornind de la (mizând pe) un astfel de "început", că scopul este de a scoate la iveală însăși îndreptățirea actelor de preluare și prelucrare a faptului "unitate de viață omenească" în ceea ce el este ca atare, operație care implică și arătarea de sine ca atare a acesteia. Iar îndreptățirea în cauză ține tocmai de gândirea autonomă, care leagă în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
început", că scopul este de a scoate la iveală însăși îndreptățirea actelor de preluare și prelucrare a faptului "unitate de viață omenească" în ceea ce el este ca atare, operație care implică și arătarea de sine ca atare a acesteia. Iar îndreptățirea în cauză ține tocmai de gândirea autonomă, care leagă în structura ei fel de fel de constrângeri ce se exprimă față de gândirea însăși, dar numai sub condiția constitutivității acesteia pentru ceea ce am numit unitate de viață omenească. În urmare, preluarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în această lucrare că logos-ul (ca atare) trecut în logică (logos-ul formal) reglează totul în orizontul gândirii, rostirii și făptuirii omenești, în felul unei autorități "universale și necesare", desigur, a priori, chiar dacă el nu are decât o firavă îndreptățire istoric-naturală, nu trebuie să acceptăm, în consecință, că anumite rațiuni formale, dependente, desigur, de logos-ul formal însuși, așadar de mai mică extensie a valabilității lor decât acesta, s-ar putea "forma" pentru a justifica, să zicem, o anumită practică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nici un sens doar în sine, fără un domeniu de aplicație constitutivă; poate că identitatea este legea gândirii, rostirii și făptuirii; desigur, numai că prin convingerea că toate acestea au loc sau măcar pot avea loc, nu este anulată întrebarea asupra îndreptățirii lor și asupra faptului pe care ele îl reprezintă în unitatea de viață omenească: dimpotrivă, tocmai acum, constatând toate aceste posibilități, ea trebuie pusă; de fapt, doar acum ea poate fi formulată întocmai, fiindcă este sesizat faptul că "lucrului ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
propriu acestei regândiri a dictaturii judicativului; dar aici se află sursele unei exigențe propriu-zis fenomenologice, fiindcă demersul trebuie să suspende valabilitatea oricărei concepții, reconstrucții, argument etc. filosofice (din istoria filosofiei), preluând, totuși, unele dintre ele pentru a le judeca potrivit îndreptățirii lor "actuale", posibilă numai în orizontul întrebării despre legislația judicativă în orizontul căreia se află asemenea lucrurilor în orizont natural toate gândurile, rostirile, făptuirile omenești. Prin urmare, ținta demersului o reprezintă "actele" care fac posibilă această legislație, odată ridicată însăși
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]