1,239 matches
-
una din scăpările probabil inerente ale regizorului a constat în această confuzie a registrelor. Nu gesturile exagerate redau cel mai bine tensiunea sau soluțiile de avarie, excesive, ci momentele de calm aparent, de prostrație sau cele în care dialogul se înfiripă natural, chiar dacă deceptiv. Filmul are două finaluri ca și cum regizorul ar fi ezitat, unul magistral și unul total neinspirat, adăugat celuilalt. Ultima scenă îi înfățișează pe cei doi în același spațiu însă, chiar dacă aparatul nu survolează nicio ieșire, tensiunea carcerală a
No exit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8058_a_9383]
-
în gol și ține din cînd în cînd un porumbel la piept - se știe, legătura dintre nebuni și păsări e veche -, lăsînd-o într-o contemplare pofticios-miloasă pe una din doctorițele care-l are în grijă. Idila este pe cale să se-nfiripe, mai ales că doamna doctor (Kitty Cepraga) are toate datele pentru a concura pentru Miss Spitalul de Urgențe Erotice, iar intelectul ei sugerat de o expresivitate involuntară a buzelor, de privirea senzual-uleioasa și de decolteul în care te pierzi, dar
Înnebunesc și-mi pare rău... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7982_a_9307]
-
existat, aceia care căutau să strice rânduiala cea sfântă a vestirii Izbăvitorului totuși lucrau Întru Întunericul nopții, pitiți prin vizuini. Atunci Însă când sfântul colegiu al apostolilor a cunoscut, În felurite moduri, apusul vieții... greșeala necredinței a Început să se-nfiripe prin mijlocirea acelora care Învățau «altceva»” (Eusebiu, Istoria bisericească 3,32,7-8). Iudaismul antic nu socotea drept importantă unitatea Învățăturii, ci mai degrabă felul de a trăi În particular și În societate. Cu toate acestea, practica „excomunicarea”, adică expulzarea din
STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
atunci n-ar fi fost cu adevărat firesc să fiu recunoscătoare celui care mi-a redat adevărata vârstă? L-am îmbrățișat mai strâns și hotărârea a fost luată: va sta cu mine. Cine spune că doar între oameni se pot înfiripa prietenii, se va înșela, de bună seamă! Motanul nu s-a mai dezlipit de mine. Noaptea se cuibărea lângă mine, pe pat, și oricât ar fi încercat mama să-l alunge, el era ca un războinic neobosit, întorcându-se după
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
glasul meu a alcătuit cîteva cuvinte rostite cu un aplomb pe care nu mi-l cunoșteam. Tonul meu sigur produse o impresie falsă în urechea lui E. Lovinescu. Mă confundase cu o veche cunoștință a lui și convorbirea telefonică se înfiripă pe un diapazon nedorit. Îmi amintesc cu o claritate luminoasă, momentul în care am urcat scările pînă la etajul I al blocului aflat pe bulevardul Elisabeta, parcă zburînd, unde se mutase de curînd E. Lovinescu. Am sunat la ușă și
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
-i invizibilă deasupra țestei, lipirea tandră, periculoasă, pe întuneric a pieptului pufulos de inima-mi ce-ncepe brusc să bată-n ritm de versuri. îngeroioloiul, Nimbodedalissimul scorțos-suav distribuie har cu cotiuga, cu vagonul, cu helicopterul dacă-i cășunează a-ți înfiripa un pustiu de fericire, c-o oază-n mijloc, spațiu sfînt în clocotul izvoarelor pătrate, loc tapisat cu ierburi mătăsoase, teribile-n tăiușul fin, popas presărat cu pietroaie de smarald și alte topaze safirii plus bulgări de cristal logodiți cu
îngeri-Trăsni-Zdrobilă (Zbaterea mașinăriei de scris) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14693_a_16018]
-
candelă privesc în ochi floarea de cenușă, în fiecare zi ea îmi arată chipul altui evreu care mă alege drept loc de jertfă, ascult rumoarea trupurilor ce ard în memoria zilei de mîine și în cîntecul meu de roabă abia înfiripată din bereșit, floare de cenușă din floare de cenușă, shoah din shoah, pesah din pesah și floare de shoah risipită în pesah arată-mi-te în floarea de shoah, Rabbi, căci încă nu am părăsit desăvîrșirea cu gestul prin care
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
Roma Însăși cu-al ei pas de fier Înainta Încet, fără zăbavă Dând foc la așezările rămase Pustii, ca o cochilie-n otavă Și focuri, focuri se-nălțau spre cer Incendiind imperial maidane, Ca-n urma lor să nu se-nfiripeze Capcane pentru oștile romane. METOPĂ V În haine lungi și Înfricoșătoare De mare preot, marele-mpărat Spre sacrificiul de purificare A oștilor, solemn s-a-mpresurat Când sângele porni să curgă gârlă Din animalele jertfite ritual Și În gâtlejul sorților le-asvârlă Spre
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
1947. Deși împovărată de anii grei ce s-au scurs, împrejurarea mai are darul să instruiască; asociată cu alte fapte, poartă mai departe sugestii de avut în vedere într-o discuție aplicată despre condiționările timpului, despre felul cum se puteau înfiripa și se statorniceau relații umane, într-o lume bântuită de presiuni contradictorii, de orientări aprig divergente și de coalizări, inevitabil, tot mai agresive. Trec peste implicațiile afective personale încă vii, acordând întâietatea cuvenită întâlnirii ca atare și urmărilor, ilustrative pentru
Centenar Sașa Pană: Cele mai vechi amintiri by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/14929_a_16254]
-
efervescentă, sau la Liceul din Durlești, manifestând, la fel, un viu interes pentru literatură, sau, în fine, la Biblioteca Națională Onisifor Ghibu, lecturile( din volumele lor mai recente) celor doi scriitori invitați de ICR și dialogurile cu publicul s-au înfiripat firesc. La Biblioteca Națională a fost prezent și Valeriu Matei, iar Nichita Danilov ne-a însoțit și a citit, alături de noi, peste tot. Un pasionat vorbitor, aducând multe amănunte de istorie literară (despre Vasile Vasilache, de pildă) a fost poetul
Chișinău, primăvara unui alt început by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2495_a_3820]
-
fără de prihană și fără de ură sfârșind sfâșiată de-o atroce virtuală creatură într-un strigăt prelung cum se răsfrânge-un ecou în amurg precum nici iadul n-ar fi atât de pregnant pe pământ dacă-n imaginar nu s-ar înfiripa ca un fractal raiul prea sfânt. Vecia părelnică Clipa fugară se furișează într-o părelnică floare mai mult imaginară dar cu mult mai vie într-un peisaj virtual precum copilăria în închipuire făcând nimicul să învie. Pășești pe cărarea necercetată
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
umbră nu le tulbura contemplarea văzându-și chipul răsfrânt în peisajul uimirii și nimeni în preajmă care să-i ispitească ardoarea întrupării făcând ca Verbul să se irosească în atât de clara viziune a genunii și nicio adiere nu se-nfiripa doar vocea pierdută a călătorului care-și striga numele pentru a nu se înstrăina complet și să nu fie surprins de omnitudinea pustie copleșit de-o stranie vacuitate precum focul interior e privegheat de himera pustiului de gând cum ard
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
de oglindă, cu firea ei de ciob; între Pablo și Valentin crescuse o totală ascultare a uriașei păsări care i-a și înghițit pînă la urmă ca pe un îngrășămînt mistic ce făcuse ca starea de nevinovăție să nu se înfiripe niciodată, și oare cui în timpuriul trup de frupt i-am deschis ochii la ceea ce avea să vină, dar nu-l pot afla nici azi, cînd sînt cuvînt și nu mai sînt? erau atît de albe diminețile în care nu
Alb de Qumran by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/13300_a_14625]
-
ei de pisică paștună lingându-mi din talpă linia vieții ca pe o serpentină de vid desăvârșit dincolo de zidurile cetății s-au prins săltând în joc ochii fosforescenți cu care bărbații mei își încep monologul lipsită de sens acum se înfiripă în carnea mea o sărbătoare cu fanfare cu mic cu mare toți cei ce o ascultă simt detenta revelată a unui gând de acută râvnire să mă aștepte când nu vin de nicăieri să mă înceapă căci eu nu încep
Poezie by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/15243_a_16568]
-
de vre-un cântec atavic - îmi pare - pe un braț înfloresc tatuaje un frenetic tangaj mă izbești vino timp într-a oului coajă embrion în delir, vulturește ce clamate silabe vai câte au premers agoniei în fine pe obraz se-nfiripă știute arabescuri vorbind de la sine. nevindecat de real lama (cea) dintre cuvinte mută-ți condiția-n stradă - cât poți de repede - trece cu spume de sevă la gură inspirația. ademenirii mă dărui nici caldă nici rece e timpul să frâng
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
mult mai accentuat. Acesta pare pus în mișcare de un suflu demonic, “spurcă tot ce întâlnește”, se gudură slugarnic, înșeală, fură, își trădează stăpânul și cauza națională, numai spre a se pune bine cu noua putere. “Cum viața lui se înfiripă ca a mucegaiului pe descompunerea altor vieți - notează în continuare criticul - Dinu Păturică semnifică alt tipar omenesc, ca și Scatiu, dar cu totul deosebit de acela al orgolioșilor Sorel, Pietraru și Aspru, deși lipit de al lor”. Eroul lui Filimon se
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
anii '70, odată cu apariția primelor ei romane, a căror lectură mă captivase, stârnindu-mi curiozitatea asupra identității autoarei: Castelul vrăjitoarelor, Tutun de Macedonia, Așteptare� Am cunoscut-o, ulterior, cu ocazia uneia dintre expozițiile pictoriței Wanda Mihuleac. Conversația noastră s-a înfiripat de la sine, ca între niște vechi cunoștințe, senzația că mă aflu "sub lupă" fiind repede spulberată și înlocuită cu un anume "confort" sufletesc, esențial în comunicarea și comuniunea de idei. Am înțeles atunci că spiritul predominant caustic al Mariei-Luiza Cristescu
Dialog inedit cu Maria-Luiza Cristescu: Arca lui Noe by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Imaginative/14976_a_16301]
-
nu și mai mult. Nimic de-a face cu meschine încropeli decorative din zilele noastre, prezentate ca epocale rachete balistice culturale menite să spargă, în fine!, blocada indiferenței față de o literatură ce de-abia acum începe, de-abia acum se înfiripă... Subintitulată "Traduction et extrait des principaux počtes et prosateurs", antologia a fost făcută de doi autori, N.Iorga și Septime Gorceix. Acesta din urmă semnează un Ťavertismentť, unde istorisește cum a ajuns să ia parte la întocmirea antologiei. Căzut prizonier
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
Emil Brumaru Și sufletul, și-aureola grea Unei femei precum unui copil Ce te așteaptă să-l mîngîi, fragil, Cu ochii ridicați spre tine dulce, Nainte-ntre cercefuri să se culce? Să fie despuierea ta de-aripe Un cîntec începînd să se-nfiripe Acum, parcă în prag de despărțire De tot ce-a fost sfială și uimire? Să fie o ciudată pregătire De a pleca?...
Să fie o plăcere în a-ți da... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8909_a_10234]
-
nimic nu vă va aduce vătămare". înger Veghează în înaltul Cerului Duhul Sfânt Porumbelul - și de-a stânga și de-a dreapta Aripile lui; mult mai jos Prinde formă lumina Prinde contur umbra. înger de lumină ești tu Cel ce te-nfiripezi din lumină. Stai cu capul plecat Și cu aripile strânse în apărare de celălalt din umbră Din apropierea ta Și totuși de departe Dar tu primești raza despărțitoare Ce taie partea umbrei Din lumină. Al Risha Un pește se unduiește spre
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
un sat din apropiere, bântuit de Ciulinii Bărăganului, pe care i-a nemurit Panait Istrati, mă consider integrat în această zonă umană, în mirajul portului de la Dunăre unde am urmat Liceul "Nicolae Bălcescu", de strălucit renume, și unde mi-am înfiripat primele visuri literare. Adevărul despre neamul brăilenilor l-a relevat și N. Iorga, într-un articol publicat în 1931, intitulat Caracteristice ale brăilenilor, în care afirma că există o "rasă brăileană" aparte. Aserțiunea lui N. Iorga își dovedește viabilitatea parcurgând
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
uimitoare ale sportivilor. Și nici chiar - adăugăm referitor la strădaniile recente ale echipei MNAC - producțiile oricât de inspirate ale unor tineri artiști aflați la început de carieră. În mintea occidentalului care parcurge cu privirea atari mărturii de creativitate românească se înfiripă irepresibil întrebarea: "O.K., what else?" O cultură lipsită de elite, sau care le dosește se condamnă la a deveni corp străin în Europa. Pe la jumătatea veacului, aplaudaci din România, cum îi numește ironic Aurel Vlad în instalația din expoziție
Școala din depozit by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/11146_a_12471]
-
întâi, ca o confesiune a profesorului de fizică și matematică Radu Negrescu, care nu vrea să rămână la locul repartiției, gata de ducă sau abandon, și jurnalul profesoarei de franceză Viorica Vrabie, implicată în transformarea mentalităților învechite. Între ei se înfiripă o poveste de dragoste, iar romanul interesează mai mult prin diagrama sentimentală a acestei apropieri. În 1966, narațiunea a putut cuceri prin intimismul temei iubirii, care se substituia temelor oficiale, impuse de propagandă. Dar și aici e una anunțată de
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
tot ce-i viu, nestingherit Va înflori, de rău lipsit ! O,cerde-ma :sunt primul care Te-a prețuit și te-a-nțeles ; Și-am pus puterea-mi la picioare Și drept icoana te-am ales Dă-mi dragostea ce se -nfiripă, Dau nemurirea mea pe-o clipă ; Tamara , crede-mi sfanțul țel : Ca-n dragoste ,precum și-n ură, Eu sunt statornic, eu nu-nșel ! Eu ,fiul hăurilor reci , Spre stele te-oi purta de mână ; Vei fi pe univers stăpâna , Si
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
al cărei chip șters aproape prin efectul distanței are aspectul unei hârci... Ea privește prin lorgnon scena din mijlocul tabloului, unde Josefina, slăbiciunea pe viață a lui Napoleon, stă prăbușită, în timp ce pe buzele bătrâne viclene de corsicancă pare că se înfiripă cuvintele istorice îngânate cu un fel de silă caracteristică oricărei soacre, mai ales când își vede fiul la apogeu: Quésta Donna!... Și Cucoana,... Madama asta! ce-o mai fi vrând... cum ar veni. Istorice, cuvintele, ca și celelalte rostite, atunci când
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]