1,478 matches
-
Priveam din când în când la bătrân. Se vedea ușor că poartă un dialog tăcut și profund cu frumusețile din preajmă. În cele din urmă s-a recules, și m-a întrebat: Ai vreo preferință sau putem povesti orice? Cu îngăduința sfinției tale, eu aș deschide vorba despre mănăstirea Sfântul Ioan Gură de Aur sau Zlataust, cum i se mai spune. Dacă asta ți-i dorința, eu nu m-oi pune de-a curmezișul și de la început aș spune că biserica
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fiule! De un an de zile încoace (din 2007), pe acest loc a început să se construiască clădiri moderne, fără a se ține seamă de situl arheologic de mare însemnătate al Curții domnești ce a dăinuit pe acest loc... Cu îngăduința sfinției tale, am să-ți citesc ce spune Mihail Kogălniceanu în „Calendar pentru poporul românesc pe anul 1845”: „Cea mai veche, cea mai însemnată, cea mai frumoasă zidire din Iași este negreșit și astăzi curțile domnești sau, cum li se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
intră în stăpânirea casei. Un gest asemănător face și Maria armeanca, care „fiind... fămei săracă”, nu a putut plăti bezmănul timp de 15 ani și în zapisul întocmit la 1 septembrie 1754 (7263) roagă pe Ioanichie egumenul mănăstirii ca pentru îngăduința față de ea să primească „o căzătură de casă” ce se află pe locul mănăstirii. Nici niște țigani robi nu strică la sfânta mănăstire, fiule. Asta o aflăm dintr-un zapis întocmit la 5 decembrie 1758 (7267), unde găsim că Bălașa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nu e sigur, deloc nu e sigur, mormăise și Tolea parcă ceva, surprins de domnu’ gata costumat, în halat de mătase roșie, cu pipă groasă în gură, de parcă fusese tot timpul acasă, acolo, lângă fotoliul de piele, privindu-l cu îngăduință pe necunoscut. Slabă imitație, slabă performanță, Bombonel degeaba încearcă să imite pacienții, imită ca un începător, zău așa, fără nici o strălucire, o jignire pentru nebunie,zău așa, o ofensă nemeritată, zău așa. — Ai venit de mult, Tolea? Parcă te-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de la distanță“, nota el. După ce am citit noua versiune engleză a romanului, care a restaurat cea mai mare parte a pasajelor cenzurate, dar a și eliminat un număr de pagini care contribuiau la impresia de „criptic“ și de „întortocheat“, cer îngăduința de a nu fi de acord cu autorul. Nu mă îndoiesc de sinceritatea insatisfacției sale, așa cum a fost ea exprimată în Referatul cenzurii. Dar sunt convins că, probabil fără să-și dea seama, Manea s-a dovedit capabil să transforme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și-a permis să nu fie atent În timp ce vorbeai! Și aici am văzut cum te enervezi la anumite reacții ale sălii pe care alți vorbitori nu le iau În seamă! Încerci o vreme să fii Îngăduitor, dar de fapt mimezi Îngăduința și, de la un moment dat, nici nu Îți mai dai osteneala să mimezi... A, nu! Înseamnă că nu mă cunoști nici după atâția ani, draga mea! Ultimul lucru care m-ar fi deranjat ar fi fost să citească cineva În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
balon gata-gata să se înalțe. Și nu s-ar fi mirat nimeni dacă l-ar fi văzut, la un moment dat, plutind ușor spre tavanul atelierului. Zborul cu balonul era la modă. ― Văd că Luciano și-a terminat treaba. Cu îngăduința dumneavoastră, Alteță, o să vă rog să urcați pe podium. Așa!... Mâna asta sprijinită pe șold, dacă-mi permiteți... Așa!... Acum priviți în direcția asta... cumva peste umăr... Și, în timp ce Dante Negro și Luciano se apucară să facă primele schițe, D
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
nu le simtă. Parcă ar fi luat-o în serios... Ba mai curând, făcea pe seriosul. Aștepta să-i treacă. Păi, să-și facă numărul, nebuneala asta de doi lei, Mirelo, să i se vlăguiască furia și să alunece în îngăduință și dragoste... Acum ai fi văzut-o răsucindu-se. Păi, dragostea lor care înfruntase și răzbise prin atâtea piedici și încercări. Știa, doar, nemernicul cu cine are de-a face, Mirelo, o cunoștea mai bine decât se cunoștea ea însăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
mai lipsea decât un ciocănel de magistrat. Purta un costum negru mulat, părul Îi era strâns În coadă de cal, iar buzele Îi erau și ele Încleștate. Privindu-mă cum mă așezam, zise cu obișnuita ei etalare de generozitate și Îngăduință: — Sam, sper că Înțelegi că nu ai dreptul să votezi sau să iei cuvântul la această ședință!? — Hei, calmează-te, Linda! spuse Derek, făcându-mi cu mâna. Sam e la noi de ani de zile, nu-i așa, Sam? Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
vistiernicii Îmi sunt evrei, nu le refuz, pentru atâta lucru, Încrederea și protecția mea. Singurii de care mă tem sunt ismailiții. Prietenul tău nu aparține acestei secte, presupun? — Nu știu. Dar Hasan m-a Însoțit până aici. Așteaptă afară. Cu Îngăduința ta, am să-l chem, vei putea să-l Întrebi. Omar a dispărut pentru câteva clipe. A revenit Întovărășit de prietenul său, care nu pare deloc intimidat. Cu toate acestea, Khayyam Îi zărește, sub barbă, doi mușchi care se Întind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
zile. Vizirul vrea să răspundă, dar Malik Șah s-a ridicat deja. Se Îndreaptă cu pași mari spre ieșire, rostind: Foarte bine, Hasan se va instala În divan. Întreaga cancelarie va fi la ordinele sale. Nimeni nu va intra fără Îngăduința lui. Și peste patruzeci de zile voi hotărî. XIV Imediat, Întregul imperiu e cuprins de agitație, administrația e paralizată, se raportează mișcări de trupe, se vorbește de un război civil. Nizam, se spune, a Împărțit arme În unele cartiere din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
părăsite. Îngrijorată, cu gândul dus. Fără s-o pierd din priviri, mi-am ridicat servieta, cât mai lin posibil. Șirin era tot nemișcată, din profil, fără să-mi simtă prezența. Într-o tăcere meditativă, m-am așezat, mi-am luat Îngăduința s-o contemplu. Cu impresia că mă găseam, cu doisprezece ani mai Înainte, la Istanbul, În salonul lui Djamaledin. Așa stătea atunci, din profil, cu o eșarfă albastră Încununându-i părul care cădea până la piciorul fotoliului. Ce vârstă avea oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
pe această temă, strică! se înfoaie Bursucul, ofensat. Ați văzut și voi, cum am respins unul sau două atacuri malefice, dar ceea ce este mai greu, să fiți convinși că de-abia acum va-ncepe! Rămânând uniți, putem înfrânge Răul, cu îngăduința Dumnezeirii și cu ajutorul acestui Pocal, al unui Cuvânt suprafiresc, pe care nici eu nu-l cunosc, încă, dar am fost asigurat, din surse demne de crezare, că voi înșivă îl veți afla, până la sfârșit. Precum și grație Armelor eroice, Spada, Coiful
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
unui ochi critic. Oooo, mici, foarte mici chițibușuri ale unei firi susceptibile, se mustră singur Profesorul, care, din fericire, suplinește neajunsurile firii sale excesiv de sensibile printr-o dorință sănătoasă de a simplifica situațiile. De a-și privi semenii cu generoasă îngăduință. Cu atât mai bine deci dacă timidul Titi, profitând de protecția maturului său amic, îndrăznește acum să trimită o sclipire luminoasă și șăgalnică a ochilor - ca o propunere de reîmprietenire - spre tânăra doamnă ce stă ursuză, greoaie în celălalt colț
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
se și întâmplă... Profesorul își plimbă privirea șovăitoare peste fețele celorlalți ; mai puțin sensibilă la logică și educație, așa cum tinerii sunt totdeauna, Margot se repede să ceară a se face o excepție astă seară. Și în acest mod obține Profesorul îngăduința (dată à contre-cœur, ceea ce se citește pe chipul distant al Sophiei) de a o păstra și pe micuța Yvonne în salon. Ca urmare, se instalează cu prețioasa povară pe genunchi și îi mângâie perișorul blonziu și firav cu mișcări prea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pe genunchi și îi mângâie perișorul blonziu și firav cu mișcări prea apăsate. — Cât privește incidentul de la Mamornița, s-au mai ivit noutăți care să explice cum s-a întâmplat ? Ce întrebare fără rost ! Dar tânărul Ialomițeanu se bucură de îngăduința Profesorului. Ce ar putea să mai fie nou după atâta vreme ? ! răspunde, îngăduitor, Profesorul. O îngăduință neatentă, ca față de cel mai puțin reușit dintre fiii sufletului. Da, nenumărați alți discipoli i-au stat Profesorului Mironescu în preajmă, în lunga sa
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de la Mamornița, s-au mai ivit noutăți care să explice cum s-a întâmplat ? Ce întrebare fără rost ! Dar tânărul Ialomițeanu se bucură de îngăduința Profesorului. Ce ar putea să mai fie nou după atâta vreme ? ! răspunde, îngăduitor, Profesorul. O îngăduință neatentă, ca față de cel mai puțin reușit dintre fiii sufletului. Da, nenumărați alți discipoli i-au stat Profesorului Mironescu în preajmă, în lunga sa carieră didactică, dotați, toți, cu o gândire proprie, originală, cu o vocație mai evidentă decât cea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ceea ce Sophie a strecurat într-o zi, că visul tână rului Ialomițeanu, ce încă mai afectează interes pentru filologie, ar fi în realitate o carieră diplomatică ? Este desigur adevărat, de vreme ce i-a confesat-o ei... Bieții sigisbei, surâde cu înțeleaptă îngăduință Profesorul, bieții sigisbei ce fac confesiuni doamnelor măritate, bazându-se pe discreția unei donna angelicata, intruvabilă în realitate ! Bieții sigisbei ce n-au decât experiența alcovului, unde amanții nu se îndură în genere să vorbească decât despre ei înșiși ! Cum
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
poți răspunde decât cu o monedă măruntă : suportându-i mecanica întrebărilor puerile. — De fapt, jurnalele noastre trebuiesc citite două odată, Steagul progerman și filofrancezul l’Indépendance roumaine... — Nimeni nu are totdeauna dreptate, dragul meu, îi răspunde Profesorul, cu o melancolică îngăduință. în el însuși simte balansul celor două suflete contrarii : acum, când cel binevoitor față de discipol pare iarăși să se fi înstăpânit, Profesorul își reamintește o veche ipoteză a sa. Că sensibilul tânăr își ascunde pudic sufletul prea vulnerabil în spatele căznitei
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
numai ce vorbește lumea... Da, da, acum modul de a vorbi al unei femei simple și sănătoase, pe care îl afișează în rusticele tablouri vivante sau la ocaziile când își îmbracă frumosul costum popular de Muscel ! Și cu ce supusă îngăduință îi răspunde musafirului, deși el nu s-a arătat deloc amabil față de ea ! Chiar dimpotrivă ! Dar a vedea aici o deplasată cochetărie ar însemna din partea soțului ei fantezie bolnăvicioasă ? Neurastenie ? — ...așa că politica am lăsat-o pe seama sufragetelor... Neurastenia, desigur, face
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
așeze pletele foarte negre și foarte lucioase, scuturându și pe umeri mătreață. Sila mea îmi făcea plăcere, ca un gest de cruzime, trezindu-mi totuși ecoul unei vagi îndoieli : nu s-ar fi cuvenit să-l privesc cu mai multă îngăduință pe acest tânăr cultivat, de o politețe indiscutabilă ? Am tranșat, trăgându-mă mai departe de el, având justificarea că el tot nu observă, fiind cufundat în lectură, dar tocmai în acel moment am auzit : pardon ? Se poate ? Junele politicos și-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lucru / 111 INTRODUCERE Lucrarea de față, ce însumează informații teoretice în domeniul asistenței sociale, dar și o serie de instrumente de lucru necesare în activitatea asistențială reprezintă un suport util studenților, viitorilor specialiști . Instrumentele de lucru au fost obținute prin îngăduința și ajutorul exeperților și specialiștilor colaboratori ai Universității Petre Andrei, Facultatea de Asistență Socială și Sociologie Acest ghid s-a realizat prin munca comună a corpului profesoral din cadrul Facultății de Asistență Socială și Sociologie. Utilizarea acestui ghid facilitează o mai
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Îți spun ție că ești... ce?...aproape un moșneag? Ți-ai văzut pantalonii În vreo oglindă? Adică... ce naiba de vorbă e asta? De ce să-i vorbești așa cuiva... ca unui copil? Cred că Îmi observă indispoziția, pentru că zîmbește cu o Îngăduință superioară. Între noi e o diferență de vreo 12 ani, care nu ne ajută. Dar mai e și altceva. Emil e un alt soi de ani mal. Deși poate fi generos, ți-o servește cu o condescendență neplăcută. E plin
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mai menționăm alți doi McCaffrey: Adam, fiul lui Brian și al lui Gabriel, și Rufus McCaffrey, fiul decedat al lui George și al Stellei. Rufus a murit la o vârstă fragedă, acasă, din cauza unei întâmplări nefericite. Cei care privesc cu îngăduință „temperamentul“ lui George, îi justifică crizele prin șocul prelungit provocat de moartea copilului. Alții, mai puțin îngăduitori, construiesc o poveste sinistră legată de această moarte. La vremea povestirii noastre, Alex are șaizeci și șase de ani, George, patruzeci și patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să se autorespecte credeau despre ei înșiși că au un înalt rang moral și nu social. Vechea noastră galanterie quakero-metodistă a încurajat această evoluție, dacă eraîntr-adevăr o evoluție, și eu mă gândesc că așa era. „Societatea“ noastră îl privea cu îngăduință pe Tom McCaffrey. Poate că era firesc să se întâmple așa, din moment ce Alex, George și Brian erau priviți cu neîncredere, fiecare din alte motive. George, din motive clare, Alex pentru că era înțepată și distantă, iar Brian pentru că era brutal și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]