2,495 matches
-
sau, mai rău, l-ar apuca o diarie. CÎnd plecăm spre poligon, inimile ne bubuie În piept. Ne bubuie e un fel de a spune, pentru că e aproape decembrie și În ultimele două nopți temperatura a scăzut sub cota de Îngheț. Cum rezerva de cărbuni s-a dus (pentru că n-am știu să avem grijă), frigul e nemilos În dormitor. Așa că inimile mai degrabă scîrțîie pierit. Și, cum nimeni nu-și imaginează că rezultatul tragerii are vreo importanță În criteriile de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
după cum I-am explicat și doamnei domnului maior care m-a somat s-o vadă. Și de ce-o urmăriți? Vrem să aflăm cine a dezbrăcat-o în halu’ ăsta tocmai acum cînd s-a anunțat un nou val de înghețuri. Dar ce faci? Bag dopu-n sticlă. Să nu vază săracu, că-i minor, ce-am văzut io, doamna maior și dumneavoastră. La mulți ani! LA TÂRG X Bună ziua, bade. Y Nă. X Matale ce vinzi? OY vacă... X Aha...Și
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
opera lui Nietzsche! În fine, există, din nefericire, și la noi, ca-n toată lumea occidentală a corectitudinii politice, o reticență la slavofilia lui Soljenițîn. Explicabilă, adică justificabilă (și, în ultimă instanță: onorantă), în fel și chip, ea a răcit până la îngheț piața editorială de la noi și de aiurea. Și totuși, Soljenițîn rămâne un reper uriaș, uman și literar, al veacului XX. Sigur, i s-au tradus în românește marile cărți. Însă numele lui a rămas la mansardă, la nivelul capri ciilor
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
poartă ca și Hristos numele de învățător, să umble încălțați cu sandale de lemn, cum a umblat și Hristos". Savantul făcuse, din păcate, o confuzie de așezare geografică. Una era să porți sandale în Orient și alta la temperaturile de îngheț ale României! La școala normală din Galați, ca și la bacalaureat, era centrul de examinare unde veneau absolvenții de la mai multe școli din Galați și Brăila la care se adaugau și cei 19 învățători ajutori. Noi aveam doar liceul, cu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
pe măicuța lor și-i dădu medicamente cu care în scurt timp se însănătoși. Și iată, cum Pruncul Sfânt a avut grijă ca acești bieți orfani să aibă mult doritul brad de Crăciun și să fie salvați de la moarte prin îngheț și foame, ei și măicuța lor. Această minune s-a petrecut deoarece Bunul Dumnezeu are grijă de cei sărmani totdeauna și mai ales în Noaptea Sfântă a Nașterii Domnului Iisus, când Pruncul Sfânt vrea ca toți copiii să fie fericiți
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
500.000 de dolari și 100.000 euro nedeclarați, ambele sume fiind confiscate în folosul săracului nostru buget, conform legislației. Vremea s-a răcit serios. Toamna și-a scuturat frunzele, anunțând sezonul alb. Zarzărul, care și-a pierdut rodul prin înghețul din 22 aprilie, îmi creează o stare sufletească bună prin tabloul cromatic al frunzelor căzute - un adevărat covor galben în 3-4 nuanțe, ce contrastează vizibil cu negrul pământului proaspăt desfundat din jurul lui. Mare păcat că nu sunt pictor! Ce mai
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
scârțâiau plictisitor. Timpul pierea ca un sinucigaș și ploaia începea să tragă perdele peste amorțire. Dintr-o dată, dincolo de monstrul care ne târa, se întinse tulburătoarea zare a satelor ce nu se văd. Dealurile strângeau în văgăune liniște. Trezite sub cătușa înghețului târziu, în câmp pulsau miriade de viețuitoare iar pe izlazurile moarte răsărise iarba ; abia vii, în înserare gâzele amorțeau ; chiar aerul tăcea ; iazurile încrețeau valuri mărunte. Ca o piele de buratic, în bahne lucea, printre păpurișuri, un ochi de baltă
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
fără lumini, Neputincioși se roagă la străini. Fără părinți și fără adăpost Nu au în lume niciun rost. Sărmani, nefericiți pe-acest pământ, Așa vor merge în mormânt. În lumea plină de dispreț Ei zac de boală, frig și de îngheț Și știu că nu vor face față Atâta timp cât sunt în astă viață. Ei cântă-încet și știu că viața li se duce. Le va rămâne numele pe cruce. Pa altă lume, sub stejar, Ei vor scăpa de jale și amar.
Cer?etorii by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83184_a_84509]
-
apropiau de poalele pantei, nu mai avea nici o îndoială: nu era îmbrăcat pentru o așa climă. Câteva minute mai târziu, păru că venise timpul pentru o acțiune hotărâtă, când băiatul scânci pe neașteptate: - Nu pot. Nu pot. E prea frig. Îngheț. Coborâseră până pe o stâncă mare. Acolo se opriră. Și stăteau pe gheață, frecându-și mâinile așa cum se procedează de obicei pentru a pune sângele în circulație. Peisajul era mereu la fel de minunat. Din nefericire, faptul că încă mai vedeau zăpadă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
ca mine. III Liniște. Nu mai aud scîrțîitul ferestrei din spatele meu. Simt numai frigul în picioare și în vîrfurile degetelor. Am halucinații, sau rîul a încetat să curgă? Este un moment, trebuie să fie un moment chiar înaintea punctului de îngheț al apei cînd aceasta nu mai curge, dar e încă lichidă. Cu o fracțiune de secundă înainte de a se forma primul cristal de gheață și a cuprinde apa cu un scrîșnet neauzit, divizîndu-se, reflectîndu-se, duplicîndu-se, împrăștiindu-se ca un foc
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
văzu cît de atrăgătoare era. Priveliștea îl chinuia enorm. Știa că dacă i-ar da voie să-i sărute gura țîfnoasă, n-ar simți nici căldură și nici nu l-ar stîrni. Privi în sinea lui și descoperi doar un îngheț flămînd și lipsit de generozitate, un gol dureros care nu putea nici să primească, nici să ofere ceva. „Sînt aproape în întregime mort“, își zise el. „Cum oare s-a întîmplat?“ — Te rog să nu dispari, murmură el. îl luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ca și marile construcții cer populații numeroase și, în timpul celor 500 000 de ani, s-au născut mai puțini decît în primii 50 de ani ai secolului douăzeci. Oamenii preistorici erau prea preocupați să lupte împreună împotriva foametei, inundațiilor și înghețului ca să se urască; cu toate astea au îmblînzit focul și animalele, au ajuns să stăpînească tîmplăria, arta culinară, croitoria, pictura, olăritul și semănatul. Aceste talente încă ne mai țin în viață. în comparație cu cultivarea și culegerea primei recolte de grîne, cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fereastra și trase pe nări răcoarea de iarnă care nu se compara cu niciunul dintre agregatele lui de imitat frigul. El, care adora soarele și lumina incendiată din miezul verii, se lăsă prima oară cuprins de îmbrățișarea ninsorii și de îngheț. Dacă n-ar fi fost inginer, gândi că s-ar fi făcut ospătar. Zece ore din zi ar fi dus farfuriile și paharele celor adunați la o masă, într- atât îi plăcea să îi vadă pe alții mâncând. „Sufletul cheamă
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
sâcâia cu nimic și era mulțumit să îi vadă pe Mémé și pe Anais țopăindu-i în jur și ciripindu-i cuvinte din limba lor, pe care Omar le învăța repede. În martie, grâul era des ca o perie și înghețul îi scăzuse deasupra. Godun își făcuse chiriașul coproprietar al garajului cu benzinărie și restaurant, și amândoi așteptau căldura. Între timp, se dusese vestea despre persan că e doctorul tuturor fierătăniilor din orice mașină. Făcea pe mecanicul și era priceput, însă
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
în capitală și să îl prezinte persanilor care emigraseră imediat după revoluțiile din Est. Omar păstra gândul ca pe o variantă de fugă din fața a tot ce îl chinuia. Pe măsură ce dădeau muguri în tufele de pe marginea curții, se dumirea că înghețul și frigul îi sunt dușmani. Începuse să umble doar în cămașă, înainte ca toți ceilalți să își fi lăsat puloverele. Îi era așa dor de căldură, după cum îi era dor de acasă, și de-aceea se bucurase precum un plod
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
res este încununarea wagneriană a viziunii dominate de ambiția cuceririi elementelor naturii. Occidentul este aproape de a sucomba sub asaltul, concentrat, al cataclismelor. De la Londra până la Paris, vremea pare să fi devenit inamicul cel mai redutabil al lumii libere. Furtuni, ploi, îngheț se abat, fără oprire, asupra comunităților asediate. Este ca și cum, în pragul unui război atomic, omenirea ar fi confruntată cu perspectiva unei apocalipse meteorologice. Extincția omenirii încetează să mai fie o simplă ipoteză de știință-ficțiune. În viitorul alternativ pe care îl
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
meteorologi specializați în managementul riscului referitor la climă Bancă de elită la nivel global angajează specialiști în prognoza climaterică pentru determinarea managementului riscului la nivel economic și social pe baza scenariilor extreme legate de climă, cum ar fi seceta, inundațiile, înghețul, furtunile și dezastrele. Sunt necesari cinci ani de experiență în previziunea legată de piețele futures financiare din agricultură, producția alimentară și comerțul de mărfuri la nivel global. Obligatoriu MBA în științe economice și un doctorat în climatologie. Obligatoriu disponibilitate pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
ne-a dat-o Dumnezeu. Suntem administratorii planetei. Își drese glasul și continuă: — Ingineria genetică folosește instrumentele pe care ni le-a dat Creatorul, pentru a continua lucrările necesare asupra planetei. Recoltele neprotejate sunt mâncate de paraziți sau mor din cauza înghețului sau secetei. Modificarea genetică poate împiedica asta, folosind mai puțin teren pentru recolte, lăsând mai multă sălbăticie neatinsă și, în același timp, continuând să-i hrănească pe cei flămânzi. Ingineria genetică ne va permite să distribuim generozitatea lui Dumnezeu către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Ea a spus că preferă să păstreze distanța... Dar mulți oameni simt așa - sau, mai bine zis, nu simt! Mulți vor să fie așa. Adică nu pun suflet. Se distanțează... de aceea e atîta răceală în lume: ne pîndește un îngheț general... eu deja am ajuns zilele astea să tușesc de o sută de ori pe minut... i-am spus că e vina ei, că îmi trimite țurțuri prin email... sigur că mă jucam, dar un adevăr tot este aici. Înghețul
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
îngheț general... eu deja am ajuns zilele astea să tușesc de o sută de ori pe minut... i-am spus că e vina ei, că îmi trimite țurțuri prin email... sigur că mă jucam, dar un adevăr tot este aici. Înghețul exterior al iernii se reflectă în suflete... sau invers... cine știe... Te-am visat azi noapte, i-am spus la un moment dat. Da? Și ce făceam? Prostioare, nu? Da..., mă amuz eu. De fapt, m-ai luat de mînă
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
ar mai fi plăcut de ea pînă acum! Însă dacă nu lasă acest sentiment să existe, să se intensifice și să încălzească sufletul, gheața se extinde și acoperă sclipirile solare... După cum am spus, ne pîndește un soi de răceală, un îngheț planetar... ai văzut gerurile astea și vremea? Nici soarele nu are cum să schimbe iarna... deși ar trebui. Ghețarii nu sînt veșnici, deși ghețurile polare ar părea astfel... nici soarele nu e veșnic, de altfel... totul în această lume este
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
ceea ce simțim, ceea ce devenim sau sîntem în stare să aducem în această lume, totul este asemenea soarelui care pare infinit de luminos sau ghețarilor care rămîn încremeniți în răceala lor din vremuri inimaginabile... ceea ce sîntem depinde de ceea ce simțim, iar înghețul care pîndește în viitor, furtunile de zăpadă, viscolul tăios, noaptea rece a iernii, toate acestea pot fi efecte permanente ale unui exterior sau reflectări ale interiorului... Adică de ce fel de îngheț să ne ferim mai repede? Care este acea eră
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
vremuri inimaginabile... ceea ce sîntem depinde de ceea ce simțim, iar înghețul care pîndește în viitor, furtunile de zăpadă, viscolul tăios, noaptea rece a iernii, toate acestea pot fi efecte permanente ale unui exterior sau reflectări ale interiorului... Adică de ce fel de îngheț să ne ferim mai repede? Care este acea eră glaciară, acel imperiu al frigului, acea molipsitoare încremenire a distanțelor, acea îndepărtare de intensitatea ardentă a faptului de a fi? Nu cumva frigul din interiorul sufletelor este mai amenințător decît acela
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
fi în stare să răsară din speranțe și sentimente, să însuflețească totul, să însorească totul în mod incomparabil... Atunci cînd evităm să simțim ceva ne îndepărtăm de adevăr și amorțim ca insectele în hibernare. Acesta e primul pas înspre un îngheț care nu înseamnă viață, care nu are rost și nici nu creează nimic altceva decît inexistență. În schimb, infinitul universului viu este afirmarea existenței înspre lumină. Iar tu?...Cît de aproape te afli acum de primăvară? Cît de aproape ai
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
sau altul, iluzie și real, deopotrivă. Atunci, granița dintre real și iluzoriu este relativă și aparentă, tot o iluzie... Nu cumva iluzia este preferabilă pentru că e mai aproape de vis și ideal, mai aproape de perfecțiune, mai maleabilă și mai accesibilă decît înghețul realității? Nu este preferabilă cinismului și alternativei unui deșert lipsit de sentimente, unui tărîm al nepăsării și înstrăinării de căldura soarelui interior?... Care este atunci iluzia: înghețul sau energia vieții? Nepăsarea sau iubirea? Frica sau curajul? Monotonia sau miracolul? Oare
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]