1,399 matches
-
Dar pe urmă, cînd a ieșit soarele și au Început să se Înșiruie minunatele ore de azur și cînd langusta cu gustul sărat Îi făcu să se poată bucura de mare prin toate cele cinci simțuri, Juan Lucas sorbi o Înghițitură din vinul alb sec, Își rotunji buzele lui hispanice pentru a lăuda vinul și Începu conversația Într-o franceză impecabilă. Domnișoara care-i făcea injecții lui Julius era bolnavă, de aceea venise Palomino. Sosi Într-o după-amiază cu bicicleta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
șoferii au Întotdeauna mai multă demnitate. Susan Îl privise tot timpul cu luare-aminte, jumătate ironică, jumătate mirată. „Să mergem, darling“, Îi spuse, mulțumindu-i În engleză la ureche. Nu mai lipsea decît Julius, care-și mînca grăbit tortul și, printre Înghițituri, Își făcea un rapid examen de conștiință, pentru a vedea dacă nu cumva făcuse vreun păcat: totul se schimbase atît de mult de cînd trecuse prin fața altarului... „Haide, darling!“, Îl chemă Susan dinăuntru. „Nu poți rămîne cu uniforma pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
unuia cam durduliu; Agheasmă, unuia care era neînchipuit de firav și care tușea și cînd urca și cînd cobora. Toți urcau și coborau și profitau de momentul cînd lucrătorul de la betonieră le umplea gălețile ca să dea fuga să bea cîteva Înghițituri de bere și uneori chiar să-și vîre capul murdar, de obicei acoperit cu un coif țuguiat din hîrtie de ziar, Într-un butoi uriaș umplut cu apă murdară. Pe urmă se Întorceau la gălețile lor și Își reluau drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să Împodobească salonul de pian cu floarea lui preferată: capuli. Era ora unsprezece dimineața, cînd Susan se instala pe o sofa orientală cu perne micuțe și aștepta să vină Daniel cu ceșcuța de cafea fierbinte, din care sorbea vreo două-trei Înghițituri, pentru a evita senzația de slăbiciune de la ora unsprezece despre care citise În fugă un afiș de publicitate plimbîndu-se prin Paris. Așezată pe sofa și răsfoind reviste de locuințe și mobile, Își omora timpul pe care Juan Lucas și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mai semăna cu nici un alt moment din viața lui Susan, dinainte de o premieră la Londra, de exemplu. Julius Înfuleca cel de al doilea sendviș și Susan se gîndi că mătușa Susana le-ar fi spus copiilor ei, awful creatures, nici o Înghițitură mai mult, pe urmă la ora mesei nu mai vor să mănînce nimic. Se uită la Julius, o văzu pe mătușa Susana cea Îngrozitoare și se uită la Șobolanul atît de cenușiu, Îi venea să-i strige lui Julius să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
era de murdară și parcă spusese ceva abia șoptit. Dar Juan Lucas nu mai era acolo și pentru Susan ea Încă nu reușise să intre, pentru Susan totul se petrecea Întrucîtva În subconștient, Întrucîtva În trecut, pînă ce bău o Înghițitură de Jerez, puse din nou păhărelul pe masă și acum desigur n-o să mai treacă mult timp și-o să-și dea seama că a venit Arminda, o să se ocupe de ea, trebuie să găsească repede pe undeva niște bani și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Întrebă unde e. „Trebuie să fie la bazin“, Îi spuse Susan, gîndindu-se că Julius nu putea să fie la bazin, pentru că Îl Închiseseră de mai mult de o oră. Se duse iar la păhărelul de Jerez și mai bău o Înghițitură, doar-doar o găsi vreo ieșire din situația asta, fiindcă bătrîna stătea nemișcată În la suite și nu știa cum să scape de ea, Julius ar fi putut să mai Întîrzie cîteva ore. Dar nu era nimic de făcut, era totuna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
fermecătoare, care se Îndrepta spre misteriosul salon japonez. Suedeza se Întoarse să vadă ce se petrece, nu pricepu nimic biata de ea, se uita la Juan Lucas, era prima dată cînd se priveau, el cu coada ochiului și sorbind o Înghițitură de whisky, pe urmă puse paharul pe un spațiu de aer care se transformă Într-o tavă și-o țintui cu privirile cu felul lui special de a privi, fără ca nimeni să-și poată da seama. Numai Susan Îl observa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să se facă tîrziu. — Ușurel, darling, nu te grăbi, adăugă Susan, avem timp destul. — Noroc, repetă Juan Lucas, țintuindu-i pe rînd cu privirea, mai Întîi pe Susan, apoi pe Julius. Julius Își duse cupa la gură și bău o Înghițitură destul de mică, fără să-l intereseze prea mult gustul băuturii, Îl interesa mai mult să se uite la grăsanul de Bello, care se Întorsese Într-o rînă, mînca Într-o parte bietul istoric, nu voia să-i vadă pe cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
o distribuie cu iscusință prin tot palatul, Îl aștepta de aseară. O deschise, o mirosi, gustă, whisky-ul Îl arse pînă În rărunchi și Îndată parcă Începu să i se răspîndească prin tot corpul. Încălzindu-i picioarele. Mai bău o Înghițitură, foc mocnit și deodată simți că prindea noi puteri și picioarele-i sînt mai sprintene, acum căldura se urca la stomac, prindea iar putere. O furie care-o să-l țină... Bobby se Întoarse În dormitorul lui cu sticla. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În zece minute vă dau numărul de la Ancón. Bobby puse din nou cîntecul, discul pe care i-l dăruise ea, Îl avea În trei versiuni distincte, dar asta-i plăcea mai mult fiindcă era cea mai tristă. Mai bău o Înghițitură direct din sticlă și se repezi la telefon cînd Îl auzi sunînd. Nu era acasă nici de data asta, plecase la o petrecere la cazinou. Trînti telefonul, dădu cu piciorul În picup făcîndu-l să zboare cît colo și o luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Îndrăzni Celso, făcînd un pas Înainte. Spune, băiete; ce s-a Întîmplat? Întrebă Juan Lucas, amintindu-și că Celso e de cel puțin cincisprezece ani În serviciul familiei. — Există unele bănuieli, repetă Celso, obligîndu-l pe rotofeiul Romero să bea o Înghițitură. — Trebuie să fie lucrătorii; sînt singurii care au avut treabă prin apropiere. — Care lucrători? Întrebă Susan. — Cei care instalează ascensorul, draga mea. Ah, adevărat... — Uite ce-i, băiete, du-te la comisariatul de cartier și adu un polițist. — Există unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
La Lima. Cu tot hazul local. Și pe deasupra tradus În engleză. Lang al IV-lea era fericit. Bău o gură de whisky și ceru să-i mai aducă unul, În timp ce Vlăjganul și-i bea pe-al lui dintr-o singură Înghițitură, lăsînd iar gheața să cadă la fund ca s-o zăngăne și să ceară repede one more. Îi Întoarse spatele lui Bobby, dar se Întoarse apoi să-și ceară scuze și să-i explice că de fapt voise să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și să urmărească, nu un sindrom anume, ci o ființă care improviza. Dacă nu făcea asta, atunci cronicarii aveau dreptate și tot restul vieții lui era o minciună. Între timp, Mark devenise placid ca un animal marin. Gusta aerul cu înghițituri mari. Știi ceva, domnu’ psihiatru? M-am tot gândit. Cred că eu și cu tine suntem cumva legați. Aoleu, nu-mi face fața aia de neurolog. Știi ce vreau să zic, Sherlock. Zic și eu: drumuri care se intersectează și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și de fioroasă cum n-am mai văzut În viața mea, și-apoi a Început să-njure și să aiureze. Și-am pus mîna pe sticlă și-atunci a-nceput să se roage de mine să-i dau măcar o Înghițitură. „Nici gînd“ - am zis - „ai să te duci la spital, ba ai să te duci chiar acum. Nu mai Întîrziem nici măcar o clipă.“ Mi-am dat seama, firește, că nu mai aveam altă cale. Îl văzusem așa de atîtea ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și chiar înainte să dispară, îi făcu o fotografie dodecimală. Gândi: " Imediat ce clarific această situație, încât să nu mai am nici o problemă, o să-l trimit undeva pe Pământ." 25 Oarecum stupefiat, Gosseyn își turnă puțină frișcă, amestecă și luă prima înghițitură de ceea ce, după gust, părea cafea veritabilă. Luând ceașca, observă că pe marginea farfuriei se aflau vreo șase cubulețe de zahăr; dar corpurile Gosseyn nu foloseau zahăr la cafea; și cuburile rămaseră la locul lor. Era un alt exemplu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
trebuie. Paralel cu celelalte bărci, la mijloc între balize. Îți porți degetele prin apă și arunci cîțiva stropi pe scaunul tău ca să te asiguri că nu vei aluneca pe el, în scurtă vreme. Îți reții pornirea de a duce o înghițitură de apă la buzele-ți uscate. Ți-ai uscat degetele din nou, cu grijă, ca să poți păstra strînsoarea pe vîslă. Ai potrivit opritoarele pe întinzător, în locașul pentru velatură. Totul este întins. Soarele arde. Pe mîinile și pe degetele tale
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
Se simțea relaxat, și totuși capabil de acțiuni în forță. Mai mîncă o felie și mirosul se înrăutăți. Puse cuțitul și furculița jos și zise: — Nu mai pot mînca. Ozeanfant își tamponă buzele cu șervetul. — N-are importanță. O singură înghițitură îți dă toată hrana de care ai nevoie. Pe măsură ce vei învăța să apreciezi aroma, o să ajungi să mănînci mai mult, iar în cîțiva ani vei mînca mai mult decît trebuie, ca noi toți. Nu voi fi aici peste cîțiva ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
se înjure pînă cînd domnișoara Ingram veni și-i duse la director. Domnul Macrae era un bărbat îndesat cu o față de culoare porcului. — Bun, zise el. Care e pricina? Thaw începu să vorbească repede, iar explicația îi era întreruptă de înghițituri și bîlbîieli; se opri doar cînd își dădu seama că îl umflă plînsul. Coulter nu spuse nimic. Domnul Macrae luă un bici cu mai multe fîșii din piele și le zise: — întindeți palmele. Fiecare își întinse palma și încasă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mai putem folosi toaleta? — Cred că primarul va anunța planurile pentru această situație, spuse Lanark. Discursul îl impresionase foarte mult. Se gîndea: „Mă bucur că Rima și Sandy se află în catedrală. Ritchie-Smollet a luat deja măsurile necesare.“ Luă o înghițitură din cutie. Inscripția dispăru și Sludden reapăru pe ecran. Cred că toți vă puneți următoarea întrebare: Cum vom scăpa de reziduurile corporale? După cum știți, întrebarea e veche de cînd lumea. Uităm, de obicei, că toate closetele la care tragem apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
iese ce cîntă, nimic nu-i pe placul lui. Poți să-l faci gelos cît poftești, zise Lanark, bătînd-o pe mînă. Cealaltă Joy îi dădu un pahar înalt cu o băutură limpede și toate îl urmăriră cum o soarbe. Prima înghițitură îi dădu o senzație moale și anesteziantă, apoi rece și lăptoasă, după aceea subțire și pișcătoare ca menta, apoi amară ca ginul, apoi groasă și caldă ca o ciocolată, apoi ascuțită ca lămîia, dar la fel de dulceagă ca o limonadă. Sorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
-se -, totul era freamăt în ea și-ți fura privirea. „Era ca o iapă gestantă“, dacă luai de bune cuvintele lui Godun, care se făcea un nerușinat când se însoțea c-un pahar. Chiar așa te cheamă, Homer? întrebase printre înghițituri, dar rumoarea celor care închinau cu paharele le acoperi conversația. El nu spuse nimic, doar întinse mâna după o felie de pâine și-atunci ea îi încleștă degetele pe încheietură, sub brățara ceasului pe care îl purta. — Nu ești veterinară
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
doar un an, nici nu ar fi gustat-o. Toate astea îi veneau dinspre tinerețea inimii rătăcite între metehnele lui Omar sau le împrumutase? Soțul ei, nici vorbă, nu îndurase această singurătate a mesei și n-ar fi băut o înghițitură de vin la un prânz nici sub amenințare cu moartea. Așadar, luase tot din preaplinul vieții ei păcătoase și tăinuite, însă nu izbutea să mai și regrete. Abia deprinsese aromele, gustul și vina secretă pe care i-o împingeau de la
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
O chestie, la un muzeu... Ceva interesant. În aceeași noapte, trecem granița cu un avion. ― Hm! Ca-n filme! Ai încredere? ― Așa cum explică ea, treaba o să meargă... Ce pot să beau? ― Turț. Dascălu își turnă în pahar și luă o înghițitură. ― A naibii cucoană! ― Cum arată? Celălalt izbucni în râs. Un râs ca un behăit, puțin imbecil. ― N-am văzut-o. Stătea ascunsă în cutie. După glas, părea tânără, plină de draci. ― Mi-e teamă să nu fie o cursă... ― Ce
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și surâdea blând. Luă sticla mulțumind răgușit. Melania se înclină politicoasă. "Te-ai gândit foarte bine, draga mea. Cine nu știe că pe bărbați îi stimulează o picătură de alcool." Scarlat desfundă sticla cu tirbușonul de la briceag și luă o înghițitură lungă. Din pivniță străbătea monoton zgomotul târnăcopului. Florence Miga își prinse tâmplele în mâini apăsîndu-și pleoapele. În curând degetele i se umeziră. * Umbrele li se proiectau pe zid. Dascălu își alungă șuvițele din ochi și începu să rîdă: ― Parcă am
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]