1,767 matches
-
că mâine-dimineață sau într-o altă dimineață, când o să mă trezesc, dacă o să mă pot răsuci spre perete ca să adorm la loc înseamnă că m-am lecuit. Pavel Avădanei apucă sticla și-și mai turnă un păhărel, își simțea limba îngroșată de praf, parcă și fața i se înnegrise de praful de cărbune. — N-ai venit pentru mine. Rada se opri, căută în sertar un căpețel de lumânare pe care îl propti pe o farfurioară și-l aprinse. Ai venit pentru
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fereastră, măsurând distanța care-l despărțea de etajul doi, acolo unde se sumețeau urechile măgărești și împăroșate ale bătrânului. — Asta cu grijania e veche, tataie. De la așa un domn am alte pretenții... — Mă, acuma vin la tine, mă, i se îngroșară bătrânului vinele de la gât, antrenând, spasmodic, omușorul din beregată. Dacă-ți trag un șut în cur, o să te plictisești în aer ! Asta-i mai bună ! se bucură Maca, ridicând degetul mijlociu, în semn de mulțumire. Mai zi una... Bătrânul icni
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dârdâia, în același ritm. Bâiguia, speriat de ceva ce vedea doar el, sunetul venea din gât, de parcă scotea tot din el, fără să mai tragă aer în piept. Saliva făcea bulbuci care se umflau și se spărgeau în ritmul clănțănelii, îngroșându-se la colțul buzelor, într-o spumă verzuie. Corpul îi tresărea, dar pe bucăți, întâi capul, pe urmă pieptul, coapsele și, la urmă, labele picioarelor, de parcă ar fi fost străbătut de șocuri electrice. În mod miraculos, ciorapul de lână rămăsese
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
un oraș cu pereții de sticlă. Te întrebi, de fapt, de la ce grosime încolo a dosarului crezi că faci ce vrei, dar, de fapt, faci ce vor ei. Nu era gros dosarul, spuse Tili. N-a avut când să se îngroașe. — N-ai de unde să știi, spuse Maca. — Ba da, am verificat. Paginile erau numerotate, nu lipsea niciuna. Treizeci de pagini, cele mai multe scrise de mâna viezurelui de sectorist. — Cu asta s-ar putea să ai dreptate, spuse Maca, strângând ghem o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să se caute pe sine. Pocni din degete și zgomotul se întoarse la el, venind din toate părțile. Era cât pe ce să fluiere, dar își aminti de necuviința unei astfel de intenții. Scoase un sunet pe o singură notă, îngroșându-l din gât. De sub cupolă ori de pe fresce cineva îi răspunse, nu știa cine. Salut, îi veni să spună, dar probabil că ei știau cine este. Își lipi urechea de zid, pe un fundal albastru, înstelat. Nu se auzeau voci
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
păcatele cu care te încarci de la vinul de împărtășanie. — E vin bun, spuse totuși, plin de remușcări, părintele. Căpșunică adevărată, uite ce culoare are, parcă e piatra de la inelul episcopului. — Tocmai de-aia e bună câte o afurisenie, când se îngroașă mintea. E de folos, ca lipitorile, când se îngroașă sângele. Popa cugetă câteva clipe, privindu-l cu ochi înghețați. Apoi trase aer în piept și se porni : — Afurisit să fii, pe dinăuntru și pe dinafară ! Dădu drumul aerului, cu un
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
E vin bun, spuse totuși, plin de remușcări, părintele. Căpșunică adevărată, uite ce culoare are, parcă e piatra de la inelul episcopului. — Tocmai de-aia e bună câte o afurisenie, când se îngroașă mintea. E de folos, ca lipitorile, când se îngroașă sângele. Popa cugetă câteva clipe, privindu-l cu ochi înghețați. Apoi trase aer în piept și se porni : — Afurisit să fii, pe dinăuntru și pe dinafară ! Dădu drumul aerului, cu un șuierat : Na, c-am zis-o ! — Și nici nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
moale al tâmplei purtând în spatele urechii urma glonțului, un pistol din vremea războiului, purtat prin munți, fotografia împăturită a tânărului rege în uniformă, un ochi spart, din care curgea lumina închegată, ca albușul de ou. Pentru multe dintre ele, hainele îngroșate de praf, sudoare și sânge, pecetluite cu urmele vătămărilor ori spațiilor concentraționare, erau ele însele mărturii. Veneau, fără să se apropie și fără să vorbească, dar mărturisitoare. — Și ca să ierți, ai nevoie de dovezi, spuse, într-un târziu, Maca. Cine
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se mișcă. O vreme Jenică nu făcu decât să se legene pe scaun, gemând. Când se trezi din năuceală, se repezi și trase zăvorul. Se așeză față în față cu floarea, care parcă se și înălțase puțin, tulpina i se îngroșase, sevele zvâcneau pe dinăuntru, frunzele se lățiseră și se ascuțiseră, ca jgheaburi pentru boabele de rouă, cârceii se încolăciseră pe arac, iar floarea se deschisese cu petale suprapuse, asemenea unui ciucure sângeriu. Jenică o privi și se rușină. Viața nouă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o nimeri undeva. Iar când prindeau câte una din zbor, răspundeau, astfel încât dialogurile se întețeau peste capul lui, ceea ce îi sporea bucuria. Totul în jur era armonie, o adevărată luptă pentru pace. Blestemele se adunară într-un abur ce se îngroșa, acoperea cerul și stelele, alcătuind un alt cer în care luna abia se întrevedea, plumburie. Nu mai știau de unde porniseră. Bătrânul, părăsit de toți, dârdâia și clănțănea din dinți, strângând cearșaful în pumni, cu ochii-n tavan. Din când în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
aspirațiile. Atunci, cine are norocul a găsi o ființă discretă și înțelegătoare începe o a doua viață. De o astfel de existență nouă am și eu nevoie. Cred că mă înțelegi. - Te-nțeleg! răspunse Ioana cu un glas liniștit, dar îngroșat în surdină, șoptit profund, din obișnuință scenică. Pomponescu fu satisfăcut de această corespundere laconică ce-l scutea de gesturi teatrale. Genul său era o discreție pompoasă. Ioana pricepu și ea că o excesivă rezervă putea să bleseze, și de aceea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu se petrecu brusc și, material vorbind, Sultana era mai mult sau mai puțin aceeași ca și înainte, contururile nu anulau formula ei fizică. Foarte curând rămase gravidă și luă obiceiul să se legene în mers, iar picioarele i se îngroșară, începînd să semene oarecum cu ale lui Saferian. Sultana, tot discutând cu clienții, dobândi de la o vreme un ton strident, alternat cu răgușeală. Strigătul ei părea o comandă și Demirgian tresărea și punea mâna la inimă când o auzea. Căpătase
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
albea destul de vertiginos, și dacă fenomenul nu se observa, asta se explica prin caniția lui. Când stomacul îi fu mai calmat, Conțescu obținu învoirea de a mânca și începu cu o supă de pasăre, fortificată cu țelină și conopidă și îngroșată cu tapiocă. Cu un șervet legat în jurul gâtului, puțin ridicat pe perne, geograful sorbea supa din lingura pe care însuși Gonzalv i-o întindea periodic. După un astfel de prânz, Conțescu, vrând să-și încerce foițele, se așeză pe marginea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cuvinte și nici nu atentăm la securitatea lor, fără a ne afla cu un picior în hău, pentru ca neantul lor provine dintr-al nostru. Așa că , atăta timp căt suntem închiși în cuvănt, îi respectăm adevărurile și ne străduim să-i îngroșăm bine neantul; fatalitate, în care am ajuns pănă la a asimila originile flecărelii improvizațiilor unui Dumnezeu palavragiu.
Limbajul ca închisoare. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Bianca Iuţuc () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2301]
-
ale perioadei târzii a bronzului, constând din materiale ceramice ce se încadrează în cultura Noua-Coslogeni: un vârf de silex cu ambele fețe fin și ingenios retușate, o verigă din bronz de 2 cm în diametru, rotundă în secțiune și puțin îngroșată la locul de sudare. De aici mai provin: fragmente de vase din lut, de dimensiuni mari și mici, cu proeminențe în formă de butoni și de limbă, acestea din urmă dispuse în jurul vasului pe brâie alveolare, indicându-ne astfel că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înfuleci nimic. O să fii îngropat lângă groapa de bălegar. Viața ta ar trebui împărțită între toți oamenii răi de pe fața pământului. HERRMANN (Brusc liniștit): Și când o să dispari tu din fața ochilor mei secătuiți? Până și lichidul lacrimilor mi s-a îngroșat ca smântâna, pentru că tu m-ai cântărit cu o parșivă de socoteală cerească, și prin cea de-a doua gaură a ta m-ai zvârlit în lume. Când o să trebuiască în sfârșit mămicuța mea cea dumnezeiască să muște din pâmântul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
în amestec cu făină de porumb: aceasta poate fi măcinată mai mașcat sau mai fin și este săracă în gluten, dar bogată în grăsimi și zaharuri. Foarte fină și cu un gust dulceag, făina de orez este potrivită pentru a îngroșa cremele sau sosurile și conferă friabilitate aluaturilor nedospite. Din grâul farro se obține o făină folosită în panificație. Făina de mei are o aromă asemănătoare cu cea a mămăligii și se folosește, împreună cu alte tipuri de făină, la prepararea diverselor
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
jumătate de linguriță de amidon și concentratul de vin, apoi se adaugă sare, piper și sucul de la o portocală. Se pune castronul într-o cratiță cu apă care fierbe la foc mic și se omogenizează amestecul cu mixerul, până când se îngroașă. După ce s-a răcit, se încorporează 3 linguri de ulei de măsline și puțină coajă de portocală rasă, amestecând continuu. Se aranjează legumele pe fiecare farfurie, se asezonează cu sosul acrișor și se ornează cu bucățele de coajă de portocală
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Oamenii rămaseră uimiți. (C) Acest Thamous era un cârmaci egiptean și puțină lume Îl cunoștea după numele lui. Cârmaciul auzi chemarea, de două ori, dar păstra tăcerea. A treia oară, În sfârșit, răspunse celui ce-l chema. șOmul de pe Insulăț, Îngroșându-și vocea Îi strigă: «șcând veți ajungeț În dreptul capului Palodes 3, anunță că Marele Pan a murit!». Când oamenii au auzit Înștiințarea, toți eraumorți de frică. Cum se sfătuiau Între ei ce este mai bine de făcut, să asculte de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
capi de familie și circa 1.050 de suflete. Dintre aceștia, un sfert aveau pământ puțin, alt sfert aveau pământ între 1-2 ha și restul mijlocași cu 3-5 ha. În perioada comunistă, o mare parte din locuitori au plecat să îngroașe forțele de muncă de la oraș. În anul 1955, comuna Oncești avea o suprafață de 4.811,10 ha, terenul fiind astfel împărțit: teren arabil - 2.608,56 ha, teren arabil în vatra satului - 361,65 ha, fânețe naturale - 39,19
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
-se continuu. După ce se înmuiau semințele presate, se umplea strachina cu apă călduță, rezultând un fel de lapte ce se strecura printr-o sită pentru înlăturarea reziduurilor. Laptele acesta, numit uneori „lapte de bou”, se fierbea în oală până când se îngroșa. Sărată, pasta respectivă se consuma unsă pe pâine, pe mălai ori pe turte (Teodor Pamfile, „Industria casnică la români”, 1910, pag 241). Mare căutare au avut semințele de cânepă în medicina populară. De pildă, pentru înlăturarea durerilor de urechi, afecțiune
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de 1 oră. Adăugați ½ ceașcă de zahăr tos, 250 grame de coacăze negre și ½ ceașcă de stafide. Amestecați și lăsați să mai fiarbă 30 minute. Adăugați o ceașcă de coacăze roșii și continuați fierberea Încă 15 minute, până când supa se Îngroașă puțin. Turnați-o Într-o supieră și puneți-o la frigider pentru cel puțin 2 ore. Serviți rece. Salată de piersici opărite și coacăze negre Spălați 200 grame de coacăze negre foarte coapte. Puneți-le Într-o cratiță cu ½ pahar
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
portocală proaspăt stoarse, 1 linguriță de amidon de porumb, 2 lingurițe de miere și puțin praf de scorțișoară. Dizolvați amidonul de porumb cu zeama de lămâie Într-o crăticioară, pe foc mic. Încorporați celelalte ingrediente și amestecați până când amestecul se Îngroașă. Înfigeți bucățile de fructe În broșete și ungeți-le cu glazura, cu ajutorul unei pensule. Frigeți-le pe grătar. Brânză albă cu kiwi și miere Curățați 3 kiwi și tăiați-le În cuburi. Puneți 300 grame de brânză albă În două
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
o salatieră. Încălziți ulei de măsline În cratiță și adăugați 40 grame de făină, amestecând bine circa 1 minut. Turnați 280 ml de lapte În fir continuu, bătând cu telul, și aduceți la fierbere. Bateți În continuare energic, până se Îngroașă. Turnați crema obținută În salatieră și amestecați. Puneți preparatul În cratiță și țineți pe foc câteva minute. Adăugați un pic de smântână Înainte de a servi. Presărați cu fulgi de migdale. Cremă de iarbă-grasă cu fistic Spălați 500 grame de iarbă-grasă
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
Preparați un sos bechamel cu 15 grame unt topit bătut cu 15 grame de făină, astfel Încât să obțineți un amestec spumos. Diluați cu 250 ml lapte, sărați, piperați, adăugați un praf de nucșoară rasă și lăsați să fiarbă până se Îngroașă, amestecând continuu. Preîncălziți cuptorul la 180°C. Ungeți cu unt 4 forme individuale de sufleu (sau pentru copt În generală. Spargeți 2 ouă separând albușurile de gălbenușuri. Încorporați spanacul În sosul bechamel, apoi, după ce amestecul s-a răcorit, adăugați și
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]