1,786 matches
-
101, care au corpul sferoidal, scunde și cu fundul inelar. La niciuna din urnele din această categorie nu a fost surprinsă partea superioară, respectiv, buza vasului. Apelând la analogiile cu piese asemănătoare descoperite la Văleni, putem considera că marginea era îngroșată și trasă spre interior. Deși multe din vasele care au fost restaurate până la nivelul gâtului au forma sferoidală, nu putem decât să presupunem că fac parte din această categorie. Cele două urne din mormintele nr. 14 și 101 de la Săbăoani
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de la Săbăoani. Este vorba de două tipuri pe care le-am identificat și în necropola I de la Săbăoani. Tipul 1, reprezintă străchinile lucrate la roată, cu corpul arcuit, tronconic, gâtul scurt, umărul rotunjit, gura largă, buza adusă ușor spre interior, îngroșată spre exterior, fundul inelar. Doar trei din acest tip de strachină au fost ilustrate, aparținând mormântului nr. 15 (Pl. 52/9), mormântului nr. 101 (Pl. 66/12) și una descoperită între morminte, fiind împrăștiată de lucrările agricole (Pl. 72/11
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
roată, din pastă zgrunțuroasă, a fost restaurată. Are fundul plat, buza ușor îngroșată și evazată, corpul bombat. Drept capac s-au folosit două fragmente ceramice din pastă roșiatică care aparțin la două străchini, una cu buza dreaptă, ușor evazată și îngroșată la exterior, cealaltă, cu umărul pronunțat și buza evazată. Nu a avut nici un alt inventar (Pl. 128/1,2; 189/1-5). Mormântul nr. 42. Înhumat, în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp, capul înclinat spre dreapta, descoperit la 2 m
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
răsfrântă și îngroșată, destul de neglijent, de culoare cărămizie. Cel de al doilea vas, de aceeași factură nu se păstrează decât fragmentar, doar partea inferioară. Al treilea vas este o strachină, de culoare cărămizie, lucrată la roată, cu buza dreaptă și îngroșată la exterior. Umărul marcat printr-o linie orizontală, adâncită, realizată la roată, fundul ușor marcat - drept. Nu a avut alt inventar (Pl. 131/4-6; 132/1; 193/5; 194/1-6). Mormântul nr. 47. Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
într-o groapă rotundă, cu un diametru de 0,45 m și o adâncime de 0,32 m. Drept urnă a fost folosit un bol de culoare cărămizie, cu fundul aproape plat, corpul bombat, gâtul scurt - cilindric și buza ușor îngroșată spre exterior. Pe gât o nervură foarte puțin pronunțată, la fel și umărul. Pe corp are ca motive decorative linii oblice adâncite. Este destul de mic, diametrul gurii de 6,5 cm și înălțimea de 5 cm. În interiorul ei s-au
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
La Mihălășeni acest tip de strachină este inclus în tipul 5c de castroane, iar la Bârlad-Valea Seacă, în același tip 1. Tipul 3. Străchini cu corpul rotunjit, bitronconice, gâtul scurt, marcat de o linie în relief, buza ușor evazată și îngroșată la exterior, fundul inelar, partea inferioară mai înaltă. Au fost descoperite două exemplare în mormântul de înhumație nr. 24 (Pl. 119/3) și în mormântul nr. 28, de înhumație (Pl. 122/2). Analogii la Bârlad-Valea Seacă, incluse în tipul 1
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
gol, dorind păstrarea unei ordini superioare, pre stabilite, care-i este proprie și care ne depășește. În jurul orei 12.30-13.00, după mai bine de două ore de așteptare, poate și sub efectul frigului din ce în ce mai aprig, rândul începe să se îngroașe, să se strângă încetul cu încetul, atmosfera inițială de „voioșie” a dispărut. „Acum încep să se bage și în față !”, se aude o voce de bărbat, îngrijorată, din spate, rândul fiind blocat din cauze necunoscute, nu se mai înaintează chiar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nici cu el însuși. Iarăși tăcere grea. Mormântul Părintelui Arsenie Boca este inundat de crizanteme de toate culorile, flori de toamnă ca pentru o sărbătoare de toamnă. Cei veniți în pelerinaj aduc la rândul lor alte și alte flori, care îngroașă covorul de pe mormânt și de lângă. O simfonie a culorilor, impresionantă. Alte dialoguri auzite, furate mai degrabă cu urechea, în rând, legate de construcția ad-hoc a figurii legendare a lui Arsenie Boca : „Eu credeam că Părintele a murit de tânăr, dar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de așteptare și a ceea ce se întâmplă în legătură directă cu acesta, având în minte una dintre știrile referitoare la pelerinaj, publicată într-unul dintre ziarele locale din Iași. Bună Ziua Iași vorbește despre faptul că „anul acesta rândul a fost îngroșat intenționat de către jandarmi”, pentru ca „să se meargă mai repede, iar așteptarea să fie mai scurtă”. Ajutat și de legitimația de jurnalist pe care o port agățată de rever, încep să „cobor” de-a lungul râului uman așezat între barierele de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prin mijlocul acestuia, așa cum un păstrăv ar urca un torent de munte, pieptiș. Pelerinii, mai ales bărbații, protestează deschis față de intruși, alții se mulțumesc doar să-și rumege nedumerirea și nemulțumirea. Se aud din ce în ce mai des replici de genul „se tot îngroașă rândul și se intră, domnule, în continuu, fără jenă !”. Inginerul-proiectant contemplă distant această „nouă așezare” a rândului, se oprește din lectura acatistului pe care-l poartă cu el și spune exact cuvintele pe care doream să le aud, adeverindu-mi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să surprindă aspectele violente ale procedurilor rituale ale pelerinajelor. Așa că se produce un fenomen interesant de „deturnare media” a violenței în stigmat ; inaptă deci să intre în logica de o extremă finețe a ritualului, dar intens atrasă de ea, mass-media îngroașă trăsăturile violente, utilizând cadre și imagini- cheie culese de pe teren : îmbrânceală, sudoare, expresii verbale tari, epuizare fizică, în antiteză cu ceea ce Biserica declară unilateral a fi „sfințenia” locului. Nu întâmplător, E. Goffman spunea că „normalul” și „stigmatizatul” nu sunt altceva
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lângă Lipova, am fost opriți de un alt milițian. Arțăgos și amenințător, a procedat exact la fel ca și colegul său. De data asta depășisem viteza legală exact cu 22 de kilometri față de cea admisă. Treaba a început să se îngroașe. Cât am putut de calmi, i-am cerut să ne dovedească afirmațiile sale. Și ne-am convins că este vorba de obișnuitele șicane ale miliției împotriva conducătorilor auto, procedeu necivilizat extins și la turiștii vest-germani. Milițianul ne-a replicat că
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
chiar așa s-a și întîmplat, căci o voce bărbătească a strigat: "Intrați!". Numai că mișcarea măciuliei era contrară tuturor așteptărilor; îngustîndu-se, s-a transformat într-o clepsidră și, pe măsură ce lumea se scurgea pe ușă în magazin, o măciulie se îngroșa în interior, o altă măciulie se îngroșa și mai vîrtos și în exterior, cu oamenii din două tramvaie ce tocmai au oprit în stația din fața magazinului. După vreo două ore, masa de oameni a început să capete o formă ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o voce bărbătească a strigat: "Intrați!". Numai că mișcarea măciuliei era contrară tuturor așteptărilor; îngustîndu-se, s-a transformat într-o clepsidră și, pe măsură ce lumea se scurgea pe ușă în magazin, o măciulie se îngroșa în interior, o altă măciulie se îngroșa și mai vîrtos și în exterior, cu oamenii din două tramvaie ce tocmai au oprit în stația din fața magazinului. După vreo două ore, masa de oameni a început să capete o formă ce aducea cît de cît a rînd, după ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de Sfîntul Vasile S-a întors de la cimitir pe sub un nor cît cerul de mare, cenușiu-negrui, care slobozea fără nici un efort miriade de fulgi grași, puțin cam lipicioși și deloc jucăuși. Cădeau liniștiți și se alăturau semenilor lor pentru a îngroșa stratul de omăt. John nu avea căciulă și fulgii s-au așezat în părul său bogat, reușind să clădească și acolo un strat de cîțiva centimetri. La început scutura zăpada aceea care se aciuase în podoaba sa capilară, apoi a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ca demnitarul să fi avut o altă denumire (știu eu, poate vătaf, postelnic, etc.) care să nu dea loc unor speculații. De altfel și dicționarul DEI poate că trebuie reeditat și să se evite trimiterea la franțuzisme. Pînă atunci putem, îngroșînd puțin mai mult obrazul, să trecem peste precizarea aceia cu franțuzismele. Mai este o explicație foarte convenabilă și anume că acest cuvînt digne s-a referit poate la digne de mepris, adică demn de dispreț. Asta este departe de sensul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
asum?! O să vedem, spun eu, deloc entuziasmat. Adevărul e că am mai zburat cu un drăcușor de avion și în Algeria. Pilotul mai sorbea din cafeluță și din cînd în cînd mai butona cîte ceva la bord. Cînd treaba se îngroșa, trăgea de o manetă și bondarul sălta și scîrțîia ca naiba. Eu mă rugam la Dumnezeu și amicul meu, care mă însoțea, se ruga la Alah, iar pilotul se amuza ca prostul. Cînd avionașul chiar și-a pus în gînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
habar n-are ce mai trebuie oxigenat prin corpul meu. Fata este speriată, animalul rîde și eu fac pe-a curajosul. După canonul ăsta, ajungem din nou pe sol. Cobo rîm și pilotul ne întreabă teatral: Cum a fost? Îmi îngroș vocea, ca de obicei, și spun: Este nimic față de ce am trăit în Algeria... C'est vrai? întreabă fata admirativ. Oui, răspund eu gros. Cui prodest? (Cui folosește?) Pe un post de televiziune se făcea reclamă de ceva timp la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
inima. Rar se angaja în tăierea gîtlejului după modelul teroriștilor. Cu sabia ninja tăia mîini și extrem de rar și numai forțat de situație, mai perfora burțile, ca să iasă celălalt capăt prin spatele victimei. Sigur că scriitorul mai fabulează sau mai îngroașă anumite întîmplări. Dar Ghiocel ăsta chiar a spintecat pînă și polițiști, a lăsat pe unul ciung și a supraviețuit la un încărcător de gloanțe. Întîmplările se terminau cu toată lumea fericită, pentru că mortul nu se mai întorcea de la groapă și nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
unui ambasador Mîndrie de român nemotivată Românul aflat departe de țară este extrem de exigent cu cei printre care trăiește. Este foarte sensibil și mereu face comparații cu "noi românii". Dacă la începuturile existenței sale pe meleaguri străine este tentat să îngroașe laudele la adresa gazdelor sale, cu timpul toleranța defectelor românilor este din ce în ce mai consistentă. Reîntors în țară, aventurierul încearcă o dezamăgire amară cînd reintră în realitatea românească. Prezent în Cuba timp de trei ani, amestecîndu-mă pe cît se poate cu acest popor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mentalitate religioasă exista dinaintea predicii. Efectul provocat de cuvintele papei nu este de tip mecanic, ci chimic: ele au catalizat, ca un compus chimic, o soluție instabilă pe care nu au creat-o. În ceea ce-i privește pe istorici, ei îngroașă lunga listă de cuvinte nespuse, motivații și scopuri neformulate care explică de ce aceste apeluri la cruciadă au putut fi lansate, fiind ascultate și urmate de efecte: necesitate de a deturna cavaleria de la războaiele fratricide, suprapopularea, incapacitatea familiilor de a-și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
binecuvântai cu semnul crucii; și când era doar pâine de mălai, niciunde ca în satul meu natal nu a fost mai bine și mai rai. De hainele-mi întoarse, ca școlar de-atâți ciorapi și de cămăși cârpite ți se-ngroșau sărmanii ochelari și degetele-n apă înroșite. În plin război, la bacalaureat departe tu erai și ai oftat să-mi dai costumul nou și elegant întâiul care eu l-am câștigat. La propunerea învățătorilor din sat, soții Grosu și Ichim
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
aștepta la nimic bun. De aici și impresia falsă că aș fi mai nedrept cu cei de bine, decât cu cei de rău. Dl Eugen Simion crede că „Dorin Tudoran este un excelent pamfletar politic și, ca orice pamfletar, exagerează, îngroașă liniiile, mișcă fotografiile, în fine, nedreptățește. Are memorie bună și are verbul usturător, rău tăvălit - vorba lui Arghezi - prin sticlă pisată. Atacă, deopotrivă, dreapta și stânga, sau, mai exact, indivizi de dreapta și de stânga, nu pentru ideologia lor, ci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
adaptarea la șocuri tehnologice și economice. Cele dou... referendumuri au revelat o falie în creștere între cei care se pot adapta la schimb...rile generate de noile tehnologii și presiuni concurențiale (firme, indivizi) și cei ce r...mân în urm..., îngroșând rândurile șomerilor. A frapat num...rul mare de tineri care au votat negativ, ceea ce ilustreaz... hibe ale procesului educațional în Hexagon și în alte ț...ri. Ț...rile vest-europene au de r...spuns eficient la probleme sociale care își au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
înalte - echivaleaz... cu o potențare a productivit...ții interne, si de aici am f...cut analogia cu sindromul „bolii olandeze”. Dac... ei ar fi r...mas acas..., ar fi exercitat o presiune în jos asupra salariilor interne și ar fi îngroșat num...rul șomerilor. Este posibil ca unele exporturi, avantajate de un cost al forței de munc... diminuat, s... fi crescut, dar este improbabil ca România s... fi putut exporta în plus echivalentul miliardelor de euro ce vin acum acas.... Trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]