2,094 matches
-
asta eficiență! Să aprinzi - din nimic! - ura oamenilor contra cuiva care nu are, cel puțin în cazul de față, nici o vină și nici un amestec, este o reală performanță de manipulare, sută la sută eficientă! Cu trei vorbe grele și o înjurătură la Patriarh, pe un fond emoțional extrem de inflamat, arunci în derizoriu cea mai veche și statornică instituție a țării, dar și o lucrare uriașă de asistență spirituală, care se derulează chiar de la începuturile noastre, ca popor. Cine ne-a mângâiat
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
mamăă, Doraa, haideți să plecăm d-aci mai repede, că ne-apucă noaptea pe drum! Văzând reacția Mărășteanului, inginerul Casapu porni mașina în trombă, speriind bieții oameni, care se feriră-n grabă din calea lui. Turbat de furie, scăpă o-njurătură, scrâșnind din dinți: ne mai întâlnim noi, vierme-mpuțit! 19.Epilog A doua zi, dis de dimineață, primarul l-a chemat la el în birou pe vice: --Ei, ce zici, Dolofane, ți-a plăcut cum l-am lucrat pe Bucluc
SRL AMARU-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369750_a_371079]
-
mare ca Pecineaga, unde trăiau vreo trei mii de suflete. Coana preoteasă era învățătoare ca mai toate preotesele. Toți copii lui moș Constantin și ai Floarei i-au fost elevi. Ce-i mai urechea, când veneau cu lecțiile neînvățate! Câte înjurături de bisaltir sau de ceara mă-sii mai primeau ei, când venea coana preoteasă și se plângea, că iar au venit nepregătiți la școală. De multe ori nu erau copiii vinovați, ci moș Constantin care îi lua cu el la
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
Ceața pășea scămoșată peste oraș, străzile sufereau de o singurătate ruginită. Cineva de după o poartă privea înainte și înapoi și nu venea nimeni, nici măcar o mașină de strâns gunoi. În fiecare noapte întunericul intra în cârciumi, băutorii se cinsteau cu înjurături zgomotoase, ea aștepta acasă damful acela înțepător cu gânduri de răzbunare pe soartă, dar n-a mai venit nimeni. a strâns întâmplarea între dinți și a plecat să-l caute murise. Referință Bibliografică: Răzbunarea sorții / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare
RĂZBUNAREA SORŢII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370287_a_371616]
-
Și noi pe lângă el. Noroc! Filozofia chelnărească Cu batem pasul tot pe loc! Întreaga drojdie se scurse Din mahalale de Fanar Și-n loc să fim un roib de curse Azi am ajuns din cal - măgar. Pe primul loc e-njurătura Ea pentru toate e un leac Simți cum îți umple gura O moștenim din veac în veac. Noi „facem“ și „băgăm“ de-a valma Noi suduim neîncetat Iar la bobor, sudalma E o religie de stat. La treburile serioase Noi
TABLETA DE WEEKEND (119): MANIPULARE LEXICALĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353250_a_354579]
-
promis în gând, ca atunci când voi fi mare și voi câștiga proprii mei bani, să-mi cumpăr o barcă pe care să o folosesc la pescuit. De teama tatei, care tot îmi repeta de “crucioiul, luna și ceara mamei mele”, înjurătura sa preferată și des utilizată la supărare, mai ales că fusesem invitat expres să ies din apă, dădeam din lăbuțe pe luciul apei, încercând să întorc albia spre mal. Tot aplecându-mă pe marginea ei, aceasta s-a răsturnat și
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
pedepsirea crâncenă a celor certați cu legea, de care școala nu amintește nimic, noi avem balada Miorița care cântă o crimă. Până și Baltagul de Mihail Sadoveanu cultivă „răzbunarea” mai mult etnică în loc de o cinstită împărțire a dreptății. Jurăturile și înjurăturile specifice unor popoare migratoare asiatice au avut mediu prielnic la noi și au prins chiar la nivelul aleșilor de peste 2 metrii. Unde sunt frumoasele pilde biblice care pun baze pe muncă și pedepsirea faptelor reprobabile? Puține din povestirile germane suedeze
SE MERITĂ OARE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352756_a_354085]
-
doar liniștea acestui rezultat de trecere a vieții. În Nimfa pe nufăr ( și titlul cărții), în ultimele momente de viață, o bătrână țărancă gândește lucid privind lucrurile din jur, pachetul de lumânări, pantofii noi, oglinda acoperită. Aude zgomotul mutării mobilelor, înjurăturile bărbătești, repetițiile bocitoarelor, dar mintea i se fixează pe sapa ei dragă, specială, acum agățată într-o creangă de măr. În tinerețe își putea oglindi chipul în luciul ei și sapa devine aici un arhetip de memorare. Trecerea în altă
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
mijloacele de transport, magazine, săli de spectacol sau de sport, stadioane, instituții ale autorităților, guvern, parlament, Cotroceni srl, tv, radio ... Se manifestă, din plin, non stop. Organele specializate nu se bagă! Sunt convins că din comportamentul indecent în public (gesturi, înjurături, cuvinte obscene, agresiuni...) s-ar vărsa sume consistente la bugetul local! 6. Transportul. Altă sursă de venituri, pe care unii agenți o folosesc, deseori, în interes personal. Prin alte metropole se aplică taxa de confort pentru cei care circulă singuri
TABLETA DE WEEKEND (2): PRIMARUL ŞI METROPOLA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354414_a_355743]
-
așteaptă-mă-n gară!” Avionul decolează și cască, ducându-și aripa la gură... Prins de rutină, își pușcă fiecare deget și își masează șoldurile șubrezite. Lichefierea firescului din zona mea naște curiozități și trăiri anormale. Mă invadează o foame de înjurături și sudalme, construite pe formatul unui haiku. Ca un om ce trăiește între două gări... sau un val plimbat între două țărmuri, sunt un dezertor! Viața m-a prins, m-a dezarmat, m-a luat prizonier! Referință Bibliografică: Servant / Cristian
SERVANT de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353796_a_355125]
-
el toate mergeau ca pe șenile, Nici pomeneală, criză, faliment(!) Industria gemea, agricultura, Și n-ar fi existat harababura, Pe cât era ‘mnealui de competent; Luai apoi, de-afară, un taxiu, Iară șoferu,-n drum, pe scurtături, Cât a condus, printre înjurături Mi-a explicat, pe toate să le știu: De legile parșive, idioate, Și-tât ce se promite și se minte ... Cinci ani, de ar fi fost el președinte, Le regula cu mâna lui pe toate; Dar la frizer ce chesti' am
DILEMĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353091_a_354420]
-
populari și neologisme: „că-z fără instrucțiune și educățiune, un popor doară e învins astăzi în lupta pentru existență, și cine-i învins, apoi acela dă-l dracului! vorba lăkinească: una salus vickis nullam șperare salukem!”, asocierea de cuvinte latinești cu înjurături ungurești, folosirea în același context a termenilor reverențioși cu cei batjocoritori: „Că-z eu tot ce e spun boilor, onorat domnule inșpectore?”, prin felul facil de formulare a întrebărilor pentru copiii din înalta societate. Un exemplu de selectare a formulelor de
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
de-a binelea. - Ai uitat de ce am zis că mă culc eu la fereastră! Vezi ce ai pățit? - Nu văd, dar... simt al naibii durerea, fi-r-ar să fie de tavan! am izbucnit eu și cred că am tras și o înjurătură, deși tavanul nu avea nicio vină. - Te-am avertizat atunci, dar nu ai fost atent. Știam că ți se va întâmpla asta. Prea ții nasul pe sus! Aici suntem la mansardă, doar... Te-am lăsat în partea cealaltă pentru că acolo
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
nu chiar de moară că „nu merită politica”) pe care în final să nu uite a o depune în Monumentul Rezistenței. Protestul lor devine tuturor vizibil și are efectul unei adevărate revoluții de catifea, foarte eficientă în țările lipsite de înjurături. Ce folos că îți faci nervi înjurând de mama focului și agiți bâte îmbrăcat în pufoaice roșii. Simbolic depui o floare de piatră la monumentul celui dorit în lumea de apoi. Poate și orașele mai mici să creeze câte un
MONUMENTUL REZISTENŢEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354221_a_355550]
-
mâncarea mai ca lumea să se zdrăvenească, niște doctorii... După ce i-a trecut fierbințeala, Nicușor s-a crucit când a văzut că nu-l părăsise, că l-a îngrijit și i-a luat medicamente! Pe urmă, l-a luat la înjurături: '' Fir-ar capul și inima ta a dracuilui Dănuțe! Puteam să fiu scăpat acu' neică dacă nu te băgai tu să faci pe Dumnezeul! Scăpam! Scăpam măăăă! Pricepi? Crăpam și gata! Eram la Dumnezeu meu acu' măăă!'' El, Dănuț i-
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
exemplu „Lingura autentică și cea plastografiată, zisă Tiriplic” („Scenariu pentru teatru de păpușele. Și păpușoi”) sau”Lăcomie abstractă. Oul din minte”. „Tare multe sunt de spus, afirmă autorul. Ajunse în gură, oare de ce toate cuvintele tind să se transforme-n înjurătură, deși pe nimeni nu am ură!?” Observațiile sale, izvorâte dintr-un îndelungat și consecvent exercițiu de urmărire a vieții noastre cotidiene, sunt rânduite în cărțile de autor care au condus la numirea sa ca membru în prestigioasa Uniune a Scriitorilor
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]
-
ca de obicei, un adevărat triumf. O maree de bere, țuici, șprițuri, mici, cârnați și fleici la grătar, manele, mame disperate că le dispăruseră pruncii în mulțime, tați cu burțile peste bermude, râgâind sonor, extrem de mândri și fericiți, scandaluri și înjurături, pumni, bastoane de la poliție, răgete, ochi vineți, un tzunami (hai, că se poartă!) de pungi și resturi, câini și cerșetori cu stocul făcut pentru câteva zile, în fine, totul așa cu cere datina moștenită și respectată cu strictețe din moși
MISIUNEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347038_a_348367]
-
promis în gând, ca atunci când voi fi mare și voi câștiga proprii mei bani, să-mi cumpăr o barcă pe care să o folosesc la pescuit. De teama tatei, care tot îmi repeta de “crucioiul, luna și ceara mamei mele”, înjurătura sa preferată și des utilizată la supărare, mai ales că fusesem invitat expres să ies din apă, dădeam din lăbuțe pe luciul apei, încercând să întorc albia spre mal. Tot aplecându-mă pe marginea ei, aceasta s-a răsturnat și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
ca acuma. Anul ăsta, 2010, nu se va uita prea ușor. Zăpadă multă, ger, viscole, de toate avem. Scârțâie încălțămintea și cauciucurile precum a început și Puterea să scârțâie. Multe mai vorbesc oamenii la masă. Și par tare îngrijorați. Iar înjurăturile se țin lanț. Nu mai au teamă ca înainte. Îl înjură și pe președinte acum. Păi, de! De ce nu‑l schimbă pe premier? Toți dau vina pe el, că n‑ar fi competent. Hm! Parcă ceilalți ar fi? Nu am
CHEMAREA DESTINULUI (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356991_a_358320]
-
dădea o distincție de părea coborâtă dintr-o icoană bizantină. Pe cât era tataie de gălăgios, căci vorbea și singur prin curte, pe atât era mamaie de tăcută. Pe unde trecea tataie, auzeai în urma lui: „măicuța ta, măicuța mea” și alte înjurături nevinovate...Între calmul ei și gălăgia comică a lui, tataie ne-a atras precum „sacul cu povești”. La șase ani mă plictiseam și mă uitam după mamaie cu răutate; nu avea timp să stea lângă mine și să-mi povestească
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
de ce să-mi fie frică. Înseamnă că stă liptă de colțul tâmplăriei și vrea să o apuce spre grd în partea dinspre câmp. Merge în vârful picioarelor și ascultă. Își aude propria respirație. După colț e sigur cineva. Parcă mormăie. Înjurături. În viața mea nu am auzit vreo fantomă înjurând de mamă! Reface drumul în sens invers să îi cadă în față. Măcar dacă ar fi avut și el o bâtă ca lumea. Fantoma cu mâinile goale și el cu bâta
FANTOMA de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357155_a_358484]
-
Nică Publicat în: Ediția nr. 1335 din 27 august 2014 Toate Articolele Autorului De obicei, un Text, pus în Context, capătă aura Contextului. Felinarul Întregului luminează firidele și feliile Întregului, punând întunericul într-o lumină favorabilă. Prin traiectoria baghetei magice, înjurătura plebei, rostită citeț, se aristocratizează instantaneu. Instinctul bădăran poartă, hocus-pocus, joben. Mârlănia golănească se moșierizează, devenind discurs academic. Câtă slăbiciune are puterea Contextului! Câtă putere are, acum, slăbiciunea Textului! Pentru a nu mai vorbi privighetoricește, să exemplarisim nește chestii, autohtone
CAREVASĂZICĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357238_a_358567]
-
terminat, cum să umblu la ai dumitale? Tanti Oala țipa de răsuna curtea. Nu o interesau morcovii noștri, dar voia să știe cine îi mâncase pe ai ei? Tăticu îngrijorat de istoria morcovilor, care făcea să se zguduie curtea de înjurăturile lui tanti în ungurește și de jurămintele în românește ale mamei, că nu luase în ultimul timp niciun morcov din pivniță, a ieșit din casă și furios, a coborât în pivniță hotărât să-i scaoată pe ai noștri din nisip
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
toată casa aceea frumoasă mirosea a bunăstare, a fericire domestică, deși știam cu toții că dincolo de pereții tapetați cu mătase veche, era orașul muncitoresc, erau cozile la pâine neagră. Niciodată nu i-am auzit să bârfească sau să înjure așa, de dragul înjurăturii. Nici ranchiună nu exista, și așa, unchiul, proprietar cu chiriași aduși cu sila în propria-i casă, îi accepta pe străini, dacă nu cu generoziate, măcar cu bună- cuviință, cu politețe și acel gest de omenie, care se învață doar
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
un dialect local distinct. El a fost un țăran autodidact. Citise la vremea lui, cât toți țăranii dintr-un sat întreg. Așa îmi amintesc că a fost satul copilăriei mele, un loc în care nu am auzit pe nimeni bârfind. Înjurăturile, suduiturile, erau crâncene ca rezonanță, lovindu-se de timpanele noastre, ale copiilor neștiutori, dar nu ne afectau; totul făcea parte din întregul acela, în care semnul Crucii și Rugăciunea erau Sfinte. Sacru și profan!!” Întoarcerea în sat este echivalentă cu
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]