2,611 matches
-
culturală, contrar evoluției biologice, nu există transmisie garantată a modificărilor dobîndite, chiar "progresiste". Evoluția culturală este mult mai rapidă, dar și mult mai fragilă, tocmai fiindcă nu este înregistrată în genomul speciei. Nici invarianță, nici replică: aici nimic nu este înnăscut, totul este reversibil. De unde și importanța crucială a factorilor de mediu. O formație culturală autohtonă poate deveni, după o fluctuație a ecosistemului tehnic, străină sau exotică pentru propriul său loc de origine. De exemplu: compartimentul "tipar" este mai degrabă ostil
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
libido comunitar; ca și cum cei ce alcătuiau elita urbană ar fi fost siliți să ascundă tot adevărul trupurilor și limbajul gesturilor pentru a putea redescoperi singuri corpul dezvelit al cuvîntului lui Dumnezeu. Și este adevărat că protestanții nu sînt niște petrecăreți înnăscuți. Tipărirea semnelor prejudiciază expresia sufletelor; Rousseau, cetățean al Genevei, va trăi sfîșiat între lege și sărbătoare. După frenezia vitală a unui Ev Mediu foarte decăzut, secolul al XVI-lea evanghelic este cel mai puțin posomorît. Dar această domesticire, această autopedepsire
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
străin. Învățarea scrierii chineze de astăzi presupune incorporarea a treizeci de secole de civilizație, a scrierii ebraice sau grecești, mai puțin. Imaginea însă nu este sudată de omenire. Ea poate circula "orizontal" de la un capăt la celălalt al Pămîntului, cosmopolitism înnăscut, care îl transformă brusc pe privitor într-un cetățean al lumii dispunînd de coordonate temporale instabile. Dar mai ales și mai în profunzime, imaginea fizică în calitate de prezență deplină, afirmativă și pozitivă scurtcircuitează străvechea îndeletnicire negativă prin faptul că ea nu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sau geniului. Geniile/talentele au fost precedate și urmate practic întotdeauna, în familie, de oameni mediocri. Desigur, corpul cauzal al personalității respective era mult evoluat față de media celorlalte încarnate în generația sa. De fapt, “virtuțile, talentele sau darurile preexistente sau înnăscute sunt privite ca fiind dobândite într’o naștere precedentă. Geniul este, fără excepție, un talent sau aptitudine adusă dintr’o altă naștere ”. Și, cu o altă referință din , anume că “sufletele care în viața fizică sunt unite, se regăsesc în
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Categorii ale rațiunii cum ar fi timpul, spațiul, cauzalitatea și forța sunt la rândul lor reflectări ale comunității. Pentru Hume și empiriști, explicarea acestor categorii trebuie făcută în termenii experienței individuale. Pentru Kant și aprioriști, aceste categorii trebuie privite ca înnăscute, ca parte a cadrului fundamental al minții. Durkheim înfruntă ambele puncte de vedere arătând că fiecare categorie nu este altceva decât o reflectare a comunității. Ideea de timp apare odată cu comemorarea zilelor sărbătorilor religioase, cu calendarele a căror semnificație primară
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Un set de interacțiuni sociale idealizate și care formează un cod ce ghidează relațiile intrași interetnice între indivizi. Și în definirea identității etnice intervin aceleași două puncte de vedere: pe de o parte primordialismul ce susține că identitatea etnică este înnăscută, stabilă de-a lungul timpului și care accentuează criterii cum ar fi limba, naționalitatea, caracteristicile fizice, religia pe care le consideră prescrise indivizilor; pe de altă parte modernismul sau constructivismul, ce susține că etnicitatea nu este atât un dat obiectiv
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
-și îndrepte concetățenii pe calea virtuții. Virtutea se învață, afirmație subiect de controverse. Cum se face că oamenii importanți din trecutul Atenei (Temistocle, Aristide, Pericle) nu au fost capabili să-și învețe virtutea proprii fii? Virtuțile acestor oameni au fost înnăscute, nu erau științe pe care le-ar fi putut transmite. Pe de altă parte, virtutea nu poate fi învățată de oricine. Educația trebuie să fie orientată pe calitățile înnăscute, preexistente în spirit. Ce este virtutea? Este o însușire care întrunește
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
să-și învețe virtutea proprii fii? Virtuțile acestor oameni au fost înnăscute, nu erau științe pe care le-ar fi putut transmite. Pe de altă parte, virtutea nu poate fi învățată de oricine. Educația trebuie să fie orientată pe calitățile înnăscute, preexistente în spirit. Ce este virtutea? Este o însușire care întrunește elemente etice, estetice, ontologice (armonia și frumusețea sufletului, ordinea, cumpătarea, pietatea, dreptatea, curajul). S-a spus că virtutea este renunțarea la plăceri cu scopul asigurării libertății de gândire. Socrate
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
pe dealul din fața noastră...). Există două stări sufletești pasive plăcerea (potrivită firii) și durerea (străină oricărei ființe). Avem nevoie de plăcere doar atunci când în lipsa ei simțim durerea; când simțim durere, nu mai simțim nevoia plăcerii; plăcerea este primul dintre bunurile înnăscute; nu orice plăcere este de ales; plăcerea este scopul vieții dar nu orice plăcere, în nici un caz plăcerile vicioșilor sau plăcerile ce constau din desfătări senzuale; prin plăcere trebuie înțeleasă absența suferinței din corp și a tulburării din suflet; primul
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
în mod nedrept (nici el n-a rămas dator). Grecii vechi erau foarte înclinați spre a-și insulta, chiar și pe nedrept, adversarii. Etica plăcerii nu este o desființare a moralității prin pervertire și desfrâu; plăcerea este primul dintre bunurile înnăscute, dar nu trebuie să alegem orice fel de plăcere. Înțelepciunea este cel mai mare bun. "Plăcerile cărnii" nu trebuie reprimate, ci doar stăvilite; scopul acțiunilor noastre este să fim liberați de suferință și frică; plăcerea autentică este posibilă ca echilibru
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
discipolii și adepții la descoperirea unor lucruri de mare adâncime și Înțelepciune. (De aici și numele de metodă socratică.) Socrate pretindea că dialogul este adevărata artă de a „moși” spiritul (maieutica), de a face să iasă la lumină adevărul, ideile (Înnăscute, după opinia sa) printr-un efort de adâncă meditație. În cursul timpului, de la Socrate și până În prezent, conversația a străbătut și momente În care a fost denaturată adevărata ei semnificație euristică. A Îmbrăcat fie forma catehetică (În Evul Mediu), redusă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
că accepția primară a termenului „meritocrație” surprinde „un sistem în care promovarea este bazată pe realizările și abilitățile individuale” (Goldthorpe, 1997, p. 664). Pentru ideologii meritocrației, un asemenea sistem face irelevante, în explicarea promovării indivizilor în poziții sociale, orice caracteristici înnăscute, în afara celor care influențează realizările personale. Astfel, dacă aptitudinile sau talentele influențează realizările personale și, prin urmare, traseul social al unei persoane, aspectele care descriu moștenirea sa socială nu ar trebui să conteze în momentele de testare sau evaluare a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
școlar, ceea ce se întâmplă efectiv cu tânărul în școală, performanțele sale în raport cu cerințele sistemului. Cum se explică diferențele în rezultate? Trei categorii de explicații sunt invocate de obicei pentru a da seama de reușitele sau eșecurile școlare: - abilitățile și caracteristicile înnăscute, mai ales inteligența și genul; - caracteristicile mediului domestic și familial; - organizarea școlii și procesele de predare și învățare din școală. Aceste trei dimensiuni le voi dezvolta în secțiunile următoare, ilustrând teoretizările cu rezultatele unor cercetări relevante pentru fiecare. 1. Abilitățile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sau la teste cu anumite resurse stabile, profunde, încadrate în conceptul de abilitate școlară. Se vorbește despre abilitate excluzând factorii contextuali ai învățării - statusul socioeconomic al familiei, organizarea școlii etc. - și făcându-se implicit referire cel mai adesea la resurse înnăscute. Din acest punct de vedere, referirea la abilități nu este decât versiunea actualizată, „corectă politic”, a explicării rezultatelor școlare prin inteligență (Gillborn și Youdell, 2001). În mod evident, capacitatea elevilor de a îndeplini cerințele școlare este condiționată și de zestrea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acest tip sunt plauzibile, având în vedere faptul că doar o parte dintre rezultatele școlare pot fi explicate prin variabile de context. Istoria teoriilor despre performanțele elevilor a înregistrat însă numeroase abuzuri în folosirea inteligenței sau a altor resurse presupuse înnăscute în explicarea diferențelor dintre rezultatele școlare ale reprezentanților unor minorități etnice sau rasiale și cele ale majorităților din unele țări dezvoltate, distorsiuni prin care s-au mascat situații flagrante de injustiție socială. În consecință, teoriile recente tratează critic concepte cum
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dobândite. Motivul fundamental este că testarea capacității de rezolvare de probleme sau de adaptare trece prin coduri cultural constituite și a căror utilizare presupune o socializare prealabilă a persoanei testate. Cât din ceea ce arată testele este rezultatul zestrei de inteligență înnăscută și cât este o consecință a învățării? Studiile comparative arată că anumite condiții materiale în care se dezvoltă copilul afectează într-o manieră semnificativă rezultatele la teste: cei care vin din medii sărace sau din locuințe aglomerate (unde lipsește spațiul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
spațiul psihologic pentru explorare) au rezultatele medii la testele IQ semnificativ mai reduse decât copiii provenind din medii mai favorabile (Herrnstein și Murray, 1994). În cel mai bun caz, se poate afirma că testele IQ măsoară maniera în care inteligența înnăscută s-a dezvoltat prin interacțiunea cu mediul. Mai mult, nu se poate separa porțiunea din IQ care este înnăscută de cea dezvoltată prin interacțiunea cu factorii de mediu. Experiența în domeniu arată că testele IQ nu ne spun mai nimic
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
favorabile (Herrnstein și Murray, 1994). În cel mai bun caz, se poate afirma că testele IQ măsoară maniera în care inteligența înnăscută s-a dezvoltat prin interacțiunea cu mediul. Mai mult, nu se poate separa porțiunea din IQ care este înnăscută de cea dezvoltată prin interacțiunea cu factorii de mediu. Experiența în domeniu arată că testele IQ nu ne spun mai nimic despre potențialul oamenilor, ci măsoară performanța sau realizările. Pe de altă parte, testele IQ măsoară și variabile independente de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
o corelație puternică între scorurile IQ și lungimea carierei școlare a individului, înțeleasă ca indicator al reușitei școlare. Cum s-ar explica coeficientul de 0,68 semnalat? Mai multe interpretări pot fi propuse: - coeficientul de inteligență, indicator al resurselor intelectuale înnăscute, determină rezultatele școlare. Aceasta este interpretarea convențională; - un anumit scor la testele de inteligență este determinat, din contră, de numărul de ani de școlarizare. Din această perspectivă, ceea ce măsoară testele de inteligență este consecința școlarizării; - rezultatele școlare și coeficientul de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
15 puncte în defavoarea negrilor. Mai recent, o vastă lucrare intitulată The Bell Curve (Herrnstein și Murray, 1994) a iscat o polemică acută în Statele Unite ale Americii, încercând să justifice inegalitățile sociale prin distribuția inegală a inteligenței văzute ca o aptitudine înnăscută. Cei doi autori consideră că rezultatele mai slabe la testele de abilități cognitive ale persoanelor de rasă neagră se explică prin înzestrarea diferită cu inteligență: albul mediu are un scor la testele de inteligență mai mare decât cel al 84
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
asupra modului de elaborare a politicilor educaționale: națiunile se văd în calitate de competitori pe o arenă globală în care resursa umană joacă un rol important. Este o tendință de la care nu ne putem sustrage. Rezumattc "Rezumat" • Explicarea rezultatelor școlare prin resurse înnăscute este plauzibilă. Din păcate, apelul la inteligență sau aptitudini este folosit adeseori pentru a oculta variabilele de context social care determină rezultatele specifice și chiar pentru a justifica inegalități sociale. În plus, testele de aptitudini, ca și testele de inteligență
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cazuri, pare a fi rodul unor determinări poligenetice; • Diversitatea psihologică umană are cu certitudine și o rădăcină ereditară (constituție, biotip, baze comportamentale etc.), dar nu se reduce la aceasta; Ceea ce este ereditar nu coincide întotdeauna cu ceea ce este congenital (sau înnăscut), unde sunt cuprinse și elemente dobândite în urma influențelor dinaintea nașterii; • Ceea ce ține de ereditate se poate exprima în diverse momente de vârstă sau poate rămâne în stare de latență pe tot parcursul vieții, în absența unui factor activitator (exemplu: cazul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mijloacele necesare pentru identificarea tipurilor de sistem nervos. De aceea, prezentăm în continuare tipurile temperamentale după școala caracteriologică franceză (Le Senne; Berger, G. etc.). Pentru Le Senne, caracterul este ceea ce înțelegem astăzi în mod obișnuit prin temperament, adică „ansamblul dispozițiilor înnăscute, care formează scheletul mintal al individului” (Debesse, M., 1970, p. 223). În baza cercetărilor efectuate de psihologii olandezi Heymans și Wiersma, caracteriologii descriu opt tipuri temperamentale, prin combinarea a trei factori: emotivitatea, activitatea și „răsunetul” (ecoul). Astfel, oamenii pot fi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tipuri efectele muncii în echipă sunt discutabile; sentimentalii, de exemplu, se integrează mai greu în grup și preferă să lucreze singuri. În concluzie, putem spune că temperamentul, ca subsistem al personalității se referă la o serie de particularități și trăsături înnăscute care, neimplicând responsabilitatea individului, nu pot fi valorizate moral, dar sunt premise importante în procesul devenirii socio-morale a ființei umane. În sfârșit, adăugăm că, referindu-se la aspecte formale ale personalității, temperamentele nu sunt în relație cu aptitudinile, fapt evidențiat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și „dispozițiile de orientare”. Primele, reprezentând aptitudinile, fac elevul capabil de a dobândi o anumită competență într-un anumit domeniu, pe când celelalte stimulează sau blochează acțiunea. Multă vreme s-a pus întrebarea: care este fundamentul aptitudinilor? Aptitudinile sunt ele oare înnăscute sau sunt dobândite? La această întrebare au fost oferite propuneri de răspunsuri fără a se ajunge însă la o concluzie certă. Astfel, unii psihologi susțin că aptitudinile au un caracter biologic, înnăscut. De exemplu, în cazul aptitudinilor muzicale, auzul foarte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]