1,329 matches
-
prezentat. Rândurile de mai sus semnalează doar o întâmplare care a generat mai multe întrebări și se doresc a fi un îndemn la reflecție. Alternative Nelipsita ceașcă de cafea, ale cărei mărime și număr tind să crească pe măsură ce viciul se înrădăcinează, este asociată adeseori cu un alt viciu, mai nociv și mai costisitor, fumatul. Știind din proprie experiență că renunțarea simultană la ambele năravuri este aproape imposibilă, sunt în măsură să ofer câteva alternative, care să ușureze abandonarea ierbii dracului. 1
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
formulate în versiunea originală, implicau costuri prea mari, atât pentru forțele politice din opoziție, cât și pentru unii dintre actorii importanți din sectorul judiciar. Prin costuri se înțelege eliminarea unei serii de privilegii și modificarea practicilor și obiceiurilor de acum înrădăcinate în sistemul judicar românesc. Rolul Curții Constituționale, care a acționat ca jucător veto, împiedicând adoptarea textului original al reformei, este ușor de înțeles pentru că judecătorii acestei instituții au acționat în apărarea propriilor privilegii și ca reprezentanți ai altor actori cheie
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
luptă în care multe pot depinde de voința, credința și priceperea umană. 13.2.3. Retorică, expresivitate și sugestionabilitate Lucrurile stau similar și în cazul retoricii. Înainte de a face obiectul de studiu al specialiștilor, retorica a avut o formă populară înrădăcinată în ocultism. Hermes Trismesgistul, Jakob Böhme și mulți alții s-au ocupat de importanța retoricii în scrierile lor hermetice. Există așadar o variantă științifică și elaborată a acesteia, dar și una populară, neelaborată, caracterizată prin simplitate, polisemantism, una care lasă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de conștientizare a rolului jucat de pre-înțelegerea cunoștințelor 301 că, de exemplu, atunci când studiază postările înregistrate în forumuri, grupuri de știri, chat-room-uri, e-mail-uri etc. Una dintre principalele probleme de comunicare online este întrebarea de confidențialitate. Conceptul de încredere este adânc înrădăcinat în metafizica occidentală. Descartes a căutat o soluție pentru incertitudinea empirica modernă în subiectivitatea că o fundamentum inconcussum, un fundament solid și necontestat. Tehnologia modernă digitală poartă parțial acest patrimoniu, în special atunci când este văzută dintr-o perspectivă matematică. Transmiterea
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
este limba comună pentru toți, se Înțelege cum noii intelectuali pot să aplice la ei Înșiși Într-un mod cu totul particular mottoul: terras omnes tamquam meas uidebo. Universitatea are Însă un alt chip. Ea este și o instituție solid Înrădăcinată În realitatea socială și politică a locurilor În care se găsește și, cu timpul, Își va adînci această caracteristică. Încă din primele secole, alături de acele spații de studiu născute din adunarea spon tană a maeștrilor și elevilor, apar altele care
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
că unii "Yahoo... îndrăznesc să creadă că jurnalul meu de călătorie este doar o născocire a minții mele" și de referința sa la "acel obicei infernal de a minți, a înșela și a vorbi în doi peri, atît de adînc înrădăcinat în sufletele tuturor oamenilor; în special la europeni" (Swift 1941:xxxvi). Pare evident că Swift a scris pentru cititorii care erau în stare să ia opera sa drept o satiră, chiar dacă nu au văzut scrisoarea trimisă de către Richard Sympson editorului
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de minciuni pozitive. Cu toate acestea, eu sînt întru totul de acord cu Gilsenan (1976:191) care spune, în comentariul său la adresa teoriei lui Simmel: Minciuna este o tehnică destinată să limiteze răspîndirea informațiilor în plan social și drept urmare, este înrădăcinată în sistemul de conducere al societății. Cred că și lt.-col. Oliver North ar fi de acord cu această afirmație. Unii cercetători susțin că studiile care aplică teoria jocurilor în analiza conflictelor armate subliniază necesitatea minciunii și a tăinuirii în
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
important" în cazul respectiv. Teoriile sunt lumini călăuzitoare, lentile sau filtre care ne orientează către ceea ce, conform teoriei, este esențial pentru înțelegerea unei părți a lumii. Teoriile luate în considerare în acest volum au două dimensiuni importante. Sunt orientări generale înrădăcinate într-un punct central sau o intuiție cu caracter substanțial: de exemplu, genul pentru feminism, societatea internațională pentru Școala Engleză, puterea pentru realism. Pe de altă parte, ele includ și teorii explicative particulare, modele sau propoziții specifice: de exemplu, patriarhatul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
explicabil parțial de elemente conjuncturale, dar ... consideră că și de nu ar fi fost așa, mândria, lăcomia și goana după glorie ar face ca războiul tuturor împotriva tuturor să continue pe o perioadă nelimitată. Până la urmă, conflictul și războiul sunt înrădăcinate în natura umană" (Waltz 1991:35). "Realismul clasic" este cea mai obișnuită etichetă pentru această poziție. (Eu prefer denumirea de "realism biologic", care identifică o caracteristică substanțială distinctivă a acestui tip de realism. Sunt însă puțini cei care susțin această
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a lui "de obicei" în afirmația lui Kennan, citată mai sus, conform căreia considerațiile non-morale "trebuie lăsate să triumfe". Tot astfel, Mearsheimer, pe aceeași pagină unde susține că instituțiile "au doar o importanță marginală" o afirmație controversată dar plauzibilă empiric, înrădăcinată în analiza realistă standard a impactului anarhiei expune de asemenea pretenția evident falsă că instituțiile "nu au un efect independent asupra comportamentului statelor" (1994/5:7). Se întâmplă adesea ca susținătorii înfocați ai unei teorii să alunece pe nesimțite dinspre
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de vedere, teoria este posibilă doar cu condiția ca un subiect cercetător să se poată detașa de lumea pe care o studiază. Aceasta contrastează cu concepțiile critice, care neagă posibilitatea unei analize sociale neutre axiologic. Recunoscând că teoriile sunt mereu înrădăcinate în viața politică și socială, concepțiile critice despre teoretizare permit o examinare a scopurilor și funcțiilor servite de anumite teorii. Cu toate acestea, în timp ce asemenea concepții asupra teoriei recunosc că influențele contextului social în care se situează subiectul sunt inevitabile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
specifică de putere, determinată de sistemul de state și de economia mondială, pe de altă parte (1981: 141). Există două presupuneri fundamentale interconectate pe baza cărora Cox își fundamentează teoria privind statul. Prima reflectă axioma marxist-gramsciană că "ordinile mondiale... sunt înrădăcinate în relații sociale" (Cox 1983: 173). Aceasta înseamnă că schimbările observabile în echilibrele militare și geopolitice pot fi urmărite spre sursă până la schimbări fundamentale în relația dintre capital și muncă. Cea de-a doua presupunere rezultă din argumentul lui Vico
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
central de îngrădire este folosit în două sensuri, atât spre exterior cât și în interior, pentru a se ocupa de elementele ce constituie o amenințare, după cum sugerează Campbell (1992: 175). Rezultatul final al strategiilor de îngrădire a fost de a înrădăcina identitatea în cadrul statului teritorial. Este important de menționat că identitățile politice nu sunt precedente diferențierii dintre sine și celălalt. Principala problemă este cum ceva ce este diferit devine conceptualizat ca o amenințare sau un pericol ce trebuie îngrădit, disciplinat, negat
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o influență puternică asupra acțiunii sociale și politice. Există două motive pentru care ei acordă o importanță atât de mare acestor structuri. Constructiviștii argumentează că "resursele materiale capătă sens pentru acțiunea umană doar prin structura cunoașterii împărtășite în care sunt înrădăcinate" (Wendt 1995:73). Spre exemplu, Canada și Cuba se află amândouă pe lângă Statele Unite, și totuși simplul echilibru al puterii militare nu poate explica faptul că prima este un aliat apropiat Americii, în timp ce a doua este un adversar declarat. Idei legate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
susținut îndelung că metodologia neopozitivistă apărată de neorealiști și de neoliberali este foarte puțin potrivită pentru studiul acțiunii umane, întrucât indivizii și grupurile analizate conferă sens acțiunilor lor, iar acest sens este modelat de un "câmp" preexistent de semnificații împărtășite, înrădăcinate în limbaj și alte simboluri, iar efectul unor asemenea semnificații asupra acțiunii umane nu poate fi înțeles tratându-le ca variabile măsurabile care determină comportamentul în vreun mod direct sau cuantificabil (Taylor 1997:111). Aceasta i-a făcut pe primii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
constructiviști să insiste pe faptul că studiul ideilor, normelor și al altor tipuri de semnificații necesită o metodologie interpretativă, una care caută să surprindă "legătura dintre semnificațiile intersubiective" care derivă din autointerpretare și autodefinire, și practicile sociale în care sunt înrădăcinate și pe care le constituie" (Kratochwil și Ruggie 1986; Kratochwil 1988/9; Neufeld 1993:49). În mod curios, aceste argumente au fost uitate de unii constructiviști, care se situează pe poziția "convenționalismului metodologic", pretinzând că explicațiile lor "nu depind în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de a naturaliza și a reifica cultura, săpând în piatră linii definite etic și rasial de-a lungul globului. Nevoia unei voci constructiviste este crucială, întrucât constructiviștii acordă importanță culturii, dar consideră că ea este inerent construită social, și nu înrădăcinată în sânge și teritoriu. Este nevoie de cercetări pentru a vedea cum s-au constituit ideile despre "Occident" și "Islam" ca reprezentând comunități transnaționale radical diferite, cum sunt legate aceste idei de constituirea sau erodarea puterii statale și cum pot
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
supreme, există în mod constant posibilitatea rezolvării conflictelor prin forță". Argumentele reducționiste care explică conflictele internaționale prin concepții privind natura umană "rea" sunt frecvent folosite în teoriile realiste ale Relațiilor Internaționale. Hans Morgenthau susține că "interesul național" obiectiv este puternic înrădăcinat în natura umană și prin urmare în acțiunile oamenilor de stat (Tickner 1988). Chiar și neorealistul Waltz (1959:238), care preferă explicații sistemice, a îmbrățișat polemica declanșată de Alexander Hamilton în Federalist Papers: "a presupune o lipsă a motivațiilor ostile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Linklater 1998) și implicit din lucrări pe tema cetățeniei ecologice (Dobson 2003), pentru a sugera că prima va ajuta la trecerea către o modernizare ecologică "tare", care va ecologiza în mod corect procesul economic, iar cea din urmă ar putea înrădăcina cu adevărat transformările suveranității, îndepărtând-o de imaginea hobbesiană. Odată ce direcțiile ecologiste de critică a politicii internaționale sunt înțelese sub acest aspect, se deschide calea spre o reimplicare critică, dar constructivă, alături de alte tradiții din Relațiile Internaționale care au aceleași
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
forma unor presiuni care susțin (în timp ce presiunea radicală este menținută) mai multe mișcări reformatoare care să dezvolte multilateralismul ambiental, modernizarea ecologică și democrația discursivă. Dar ele pot fi analizate și sub forma unor mișcări care generează schimbări politice în sine, înrădăcinate într-un model mai vast de schimbare socială și politică de inspirație ecologistă/de stânga, care nu doar modelează, ci pun în cauză puterea capitalului global, centralizarea puterii, și altele, și funcționează ca agenți care ajută la crearea și susținerea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
armată au asigurat trăinicie și continuitate existenței noastre istorice. Din acest uriaș efort colectiv s-a născut, la răscrucea secolelor al XIV lea și al XV lea, sub conducerea Basarabilor și a Mușatinilor, trupul etern al țării. Unitatea ei, adânc Înrădăcinată În conștiința de neam, a fost afirmată, Încă În aceste vremuri, peste frontierele vremelnice. Rezultatul final al confruntării cu regatele catolice vecine, ca și cu puternicele forțe ale sultanului au fost menținerea statului românesc, existența lui neîntreruptă, cu toate instituțiile
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
de spațiu. Warhol e peste tot acasă. Ca Marilyn și Campbell Soup. Dar nu ca Osiris, Atena, Buddha sau Vishnu. Există, poate, o corelație între caracterul local și perenitate. Cele mai durabile expresii artistice nu sunt oare cele mai adânc înrădăcinate în solul neolitic, pe malul râurilor, al fluviilor sau al mării? Osiris e legată de Nil, Atena de Marea Egee, iar Vishnu de Gange. Arta religioasă este teritorială prin natură. "Vizualul" are o forță de expansiune extraordinară, dar difuzarea lui urbană
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sincopă de eternitate, tăietură verticală în infinitul încremenit al divinului. Arta este lentă, dar arată deja figuri în mișcare. Vizualul nostru este în rotație constantă, ritm pur, obsedat de viteză. Lărgire a spațiilor de circulație. Idolul este autohton, puternic vernacular, înrădăcinat într-un sol etnic. Arta este occidentală, țărănească, dar circulatoare și înzestrată pentru călătorie (Dürer în Italia, Leonardo în Franța etc.). Vizualul este mondial (mondoviziune), conceput încă de la fabricație pentru o difuzare planetară. Fiecare vârstă are limba ei maternă. Idolul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Dyson, K., The State Tradition in Western Europe, Martin Robertson, Londra, 1980. 95 Streeck, W., "Le capitalisme allemand: existe-t-il? A-t-il des chances de survivre?", în C. Crouch și W. Streeck (dir.), Les capitalismes en Europe, Paris, La Découverte, 1996 96 Înrădăcinată în tradiția filozofică de la Aristotel la personaliști, trecând prin Toma d'Aquino și enciclopediști, ideea de subsidiaritate a fost aplicată sistematic pe parcursul construirii Uniunii Europene și ea cere ca autonomia cetățenilor și ordinea socială justă să coabiteze. 97 Polidano, C.
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
18, p. 498) „Da, credința are nevoie de ajutorul și prezența Duhului ca să rămână neclintită; iar ajutorul Duhului rămâne în noi dacă ducem o viață curată și dacă facem fapte bune. Prin urmare, dacă vrem să ne fie credința bine înrădăcinată în suflet trebuie să avem o viață curată, care să înduplece Duhul să rămână în noi și să întrețină puterea credinței. Nu se poate, nu se poate ca un om care nu are viață curată să nu se clatine în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]