7,678 matches
-
program, când studiază cărți și reviste - greu accesibile - la Biblioteca Relațiilor cu Străinătatea sau și mai târziu, noaptea, când, într-o modestă cameră luată cu chirie, conspectează texte ale unor iluștri filosofi, teologi, istorici, scriitori, concepe studii savante, își face însemnări de jurnal, susține polemici epistolare cu unii contemporani (de exemplu, cu Constantin Noica) și reflectează de unul singur asupra unor teme clasice ale gândirii umaniste. Acest mod de a trăi este cu atât mai impresionant cu cât se desfășoară într-
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
când încep să vorbească de căsătorie), partenere efemere într-un joc care procură plăceri inferioare celor oferite de lectură. Aceasta nu înseamnă că autorul jurnalului rămâne indiferent la ceea ce se întâmplă în jurul lui, în România comunistă. Dimpotrivă, după cum reiese din însemnările pe care și le face aproape zilnic, el observă atent, obsesiv, transformarea țării într-o imensă închisoare. Nimic, nici măcar compromisurile făcute de personalități ca Mihail Sadoveanu, G. Călinescu sau Camil Petrescu, nu-l clintesc din convingerea că sistemul politic din
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
concepției mele de viață." Lirismul și degajarea criticului, care, pe alte planuri, își pregătesc de pe acum polemica împotriva școlii Bărnuțiu și teoretiza despre sublim, se manifestă și în reacția față de natură, prezentă și vie în Epistolar în comparație cu sumarele note din însemnări zilnice. El știe să fixeze, cu o anume vibrație, fizionomia locurilor, ca într-o excursie pe Dunăre, e jovial (vrea să-și cumpere un fes "dintre cele roșii-cărămizii, cu ciucure de mătase neagră"), scăpând acum din corsetul tracasantelor preocupări zilnice
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
preocupări zilnice. O adevărată pagină antologică despre Versailles ne apropie și mai mult de scriitorul Titu Maiorescu, evocator fin și plin de vervă al secolului de aur francez, pe care, ca intelectual de formație clasică, îl admira la modul superlativ. însemnarea de călătorie se transformă repede în operă de imaginație, Regele Soare devenind personaj de roman galant și istoric: "Versailles însuși este un oraș grav, aproape lipsit de viață. Casele fac impresia unor sălcii plângătoare cu ramurile atârnând. Când pășești în
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
Facultatea de Filozofie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași și doctor în filozofie, George Bondor reușește ca, din varietatea haotică a șarjelor nietzscheene, să extragă ideile principale ale autorului lui Ecce homo. Și astfel, din țesătura destrămată a unor însemnări răzlețe - și cam toate cărțile lui Nietzsche fac impresia unei stofe sfîșiate pe care neamțul nu a mai putut s-o coase la loc - exegetul ieșean salvează nucleele de coerență ideatică, aruncînd peste bord balastul divagațiilor. În fond, e atîta
Bazarul cu iluzii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8597_a_9922]
-
sfârșitul anului trecut, o socoteam sub nivelul impus mie. Iată că nu știm niciodată ce suntem,... cine suntem,... și cine este, poate, mai interesant, pentru cititor. Astfel încât, cât mai găsesc surse, ce mi se păreau inferioare, ori chiar uitate în însemnările mele făcute la întâmplare, - surse binevenite, - le reiau...
Jurnal intim by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8631_a_9956]
-
reduce pe om la individualitatea lui organică, la eul biologic de dinainte de orice organizare psiho-socială. Comunismul ia pe om chiar așa cum acesta iese din sânul naturii, înainte de a avea un eu. Pentru comunism, omul este o ființă anonimă, fără personalitate." însemnările de jurnal cu titlul Revizuiri și adăugiri dezvăluie nu numai opiniile unui intelectual de înalt prestigiu despre regimul de teroare, minciună și frică, despre numeroasele arestări și atotputernicia Securității, despre conformismul și servilismul de care, din păcate, nu am dus
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
există, în mod neîndoielnic, ceva." Despărțirea de belferi În GÂNDUL de vineri, 21 martie, Cristian Tudor Popescu scrie despre gestul cîtorva mii de profesoare din București de a participa, la Romexpo, la vangheliada de primăvară. Cu toată Parada dascălilor, în ciuda însemnărilor lui Ioachim Botez, ideea de belfer închidea în ea frumoasa nepăsare care se confundă cu mîndria omului conștient de propria-i valoare. Belferul acela, cu toate păcatele lui, nu mai există, și întru pomenirea lui, cu "o sticlă de vin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8643_a_9968]
-
noastră, între altele "Poemele luminii" și "Pietre pentru templul meu", ambele premiate de Academia Română. Primind acest post, cred că mă pot și mai bine desvolta, ajungând în contact cu Occidentul". Cererea - datată "București, 28 Dec. 1921" - are pe margine două însemnări: 1. "Recomand călduros numirea dlui Blaga, mai ales că la Paris nu avem nici un ardelean", recomandare semnată de Caius Brediceanu (care era, atunci, "ministru de stat pentru Ardeal, Banat și părțile ungure"; mai târziu, chiar ambasador, la Rio de Janeiro
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
precedîndu-l involuntar și la acest capitol pe genialul său urmaș. Tema tuturor fragmentelor lui Russo, publicate sau nu, rămîne aceeași: contemplarea Moldovei, ca entitate peisagistică, istorică, spirituală, de către un observator adînc introvertit, care își notează impresiile sub regim memorialistic. Toate însemnările lui Russo pleacă de la o circumstanță autobiografică. Sensul lor ultim poate fi sintetizat în următorul proiect: Moldova din prima jumătate a secolului al XIX-lea privită de un îndrăgostit de provincia natală, dar care nu-și pierde niciodată luciditatea. Iată
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
aceeași Studie va fi reluat în Amintiri, deoarece autorul le concepuse pe toate sub semnul provizoratului. Proza lui pare o succesiune de fragmente înrudite, de încercări preliminare, în vederea conceperii unei viitoare mari opere, rămasă însă nescrisă. Prin hazard biografic, aceste însemnări au astăzi pentru noi valoare în sine. Paginile lui Russo relevă o dominantă tematică asociată unei dominante stilistice, amîndouă la fel de vizibile. Pe de o parte, obsesia timpului, detectabilă pretutindeni și avînd un sens clar - regretul pentru dispariția Moldovei patriarhale și
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin, (București: Editura muzicală, 1956), 129, notă de subsol footnote>. Pe fila de titlu a partiturii generale, Cuclin a scris, probabil ulterior: Concerto pour Violon et Orchestre (Simfonia XV). Partitura conține, ca și multe altele, însemnări de dirijor cu creion colorat. Concertul are o unică parte, Moderato. Potrivit datării din Repertoriul general al creației muzicale românești de Mihai Popescu și catalogului publicat de Viorel Cosma în lexiconul Muzicieni români, Cuclin a transformat concertul în Simfonia XV
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
franceză", prin care românii ar dobândi "o vitalitate mai puternică și o disciplină a muncii". El combate acum cu înverșunare "moravurile și apucăturile noastre balcanice, care împiedică adevărata dezvoltare". Ideia, să observăm, nu și-a pierdut câtuși de puțin actualitatea. însemnările diaristului devin din ce în ce mai pătrunse de dramatism odată cu ultimatumul sovietic din 27 iunie 1940, prin care ni se cerea cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Văzând evoluția rapidă a evenimentelor, Rebreanu prevede catastrofa națională, retragerea dincoace de Prut fiind numai
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
orientarea lui de stânga), a lui Eugen Jebeleanu, a lui D. Corbea, care trecuse, pare-se, de la Garda de Fier la comuniști, și cu toate că era moldovean de origine, la 1 august 1941 aștepta să se întoarcă rușii în Basarabia. Sunt însemnări fugare, cum sunt mai toate în Agende. E. Lovinescu e un democrat și un patriot al generației care luptase pentru realizarea României Mari, crezând, spre deosebire de Galaction și Rebreanu, în vechile alianțe și, în primul rând, în Franța, unde se și
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
și liberă, nu una legionară în care să fim sclavi". Din păcate, frumosul său vis, după război, va deveni un coșmar, patria-i nu va fi nici întreagă, nici liberă, iar "sclavii" vor schimba doar stăpânul, din verde în roșu. însemnările din jurnalele scriitorilor privind anii 1940 sunt, istoric vorbind, coincidente cu istoria: mersul războiului în defavoarea aliaților, dezmembrarea țării, pericolul comunismului, teroarea legionară. Ele vin ca noi mărturii despre evenimentele tragice pe plan european și național al acelui moment. Mai este
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
volumașului de Întâmplări (2000), dar într-o ramă schimbată, foiletonistică și diaristică, Alex. Ștefănescu a publicat în ultimii ani două cărți delicioase: Jurnal secret (27 februarie 2003-15 martie 2005) și Jurnal secret. Noi dezvăluiri (20 martie 2005-8 aprilie 2007). Inițial, însemnările exhibiționist-confesive au apărut în revista satirică "Aspirina săracului". Reunindu-le între coperți de cărți, autorul lor a avut ideea de a le ilustra cu desene ale unor artiști de calibru: Ion Barbu și Florin Ștefănescu/LINU. Aceștia au citit la
Patru ani cu Alex. by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7755_a_9080]
-
pe vremea comunismului, prin anii '80, când retragerea fotografiilor-tip cu Ceaușescu în semi-profil, etalate pe toți pereții instituțiilor de stat, era explicată (de un zvon subversiv) prin nevoia de a contracara glumele pe tema celui "într-o ureche". O însemnare dintr-un articol al lui Mircea Cărtărescu confirmă circulația acestei formule: "Cât timp am predat la o școală generală (între 1980 și 1989), în clase nu se afla, firește, decât portretul Tovarășului, deasupra tablei, mai întâi cel Ťîntr-o urecheť, apoi
Într-o ureche, într-o dungă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7789_a_9114]
-
pentru care găsim o definiție aproape identică, în DEX. Expresia pare specific ardelenească: în DLR este ilustrată cu un citat din Șincai - "îndată au tras clopotele într-o ureche și pretutindenea s-au întrarmat locuitorii" -, căruia îi putem alătura o însemnare din 1848, referitoare la unele conflicte din Lipova (în Studii și documente privitoare la revoluția românilor din Transilvania, II, 1944, p. 33): "trăgeau clopotele într-o ureche și cine știe ce exces cumplit se mai întâmpla în oraș". Anormalitatea și pericolul ilustrate
Într-o ureche, într-o dungă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7789_a_9114]
-
în monografia ei). Romanul în așteptarea ceasului de apoi, dacă va fi recuperat vreodată (ceea ce ar fi un miracol) numai el ne-ar putea pune în cunoștință de cauză asupra valorii lui. Până atunci, suntem constrânși să ne mulțumim cu însemnările din jurnalul de creație și mărturiile destul de vagi ale contemporanilor. Cert este că Dinu Pillat, care, să precizăm, n-a fost legionar și nici nu a avut simpatie pentru Garda de Fier, l-a scris cu o mare pasiune și
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
scrisori despre care am vorbit (în totul remarcabile sunt și ale lui Nelli, inclusiv acelea adresate Piei) revelă un autenticist roman existențial, care cu toate tristețile și dramele lui, cred că i-ar fi plăcut lui Dinu Pillat. Prin substanțialele însemnări ale jurnalului de creație profilul său literar se conturează o dată mai mult.
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
ideologică, disocierea valorilor, nevoia de autenticitate, ironia. Și pentru că acest spirit critic negruzzian se află în faza de pionierat, nu-i lipsesc inevitabilele deviațiuni, ticuri și reminiscențe ale momentului respectiv, care, fiind destule, nu intră decât parțial în atenția acestor însemnări minimale. Și chiar dacă programul Daciei literare prevedea că "traducțiunile nu fac o literatură", "sincroniștii" noștri de la 1848 au continuat să traducă și mai cu seamă să prelucreze. Nugruzzi, cu o neașteptată hărnicie. Teatru în special, potrivit cu cerințele și gustul epocii
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
pot, oricît aș încerca, să trec prin toate cîte le-adună o carte de citit într-o dimineață de toamnă, cu dor de miezurile vii ale complicatelor istorii literare. O carte la a cărei fiecare pagină se prind notițe și însemnări, nume chemate de nume, versuri chemate de versuri. De pildă, un unu noaptea, ai cărui cititori "au căpătat supliment omagial o bucată de noapte: între paginile revistei am introdus o foiță de hîrtie neagră" rezonează, în obsesii, cu un titlu
Ab ovo by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8021_a_9346]
-
Brazilia în 1972, și-a continuat meseria de jurnalistă, pentru a se consacra apoi în întregime scrisului pentru adulți și copii. Membră a Academiei braziliene literare, autoare de romane ca Alice și Ulise, de piese de teatru, de carnete de însemnări, ea a scris peste o sută de cărți pentru copii, pline de fantezie și care dezvăluie o imaginație barocă și ludică. Am avut norocul de a o întîlni la al XIX-lea congres al Societății Internaționale de Studiere a Literaturii
Cu Ana Maria Machado despre literatura pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6895_a_8220]
-
lectură prin numele colaboratorilor prezenți în sumar cu proză, poezie, eseuri, cronici literare și de artă, traduceri. Printre ei Dumitru }epeneag (un fragment din romanul Camionul bulgar), Dumitru Radu Popa, François Pamfil, Victor Neuman, Adrian Niculescu, Elisabeta Lăsconi, Cornel Ungureanu (însemnări la centenarul Eugen Ionescu), Constantin Stan, Mihai Gheorghiu, Ioana Greceanu, Constantin Pricop, Mihai Sorin Rădulescu, Vitalie Ciobanu, Liviu Franga, Paul Aretzu, Valery Oișteanu. În editorialul său, Nicolae Prelipceanu, redactorul-șef al Vieții Românești, reflectează amar pe marginea unor întâmplări recente
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6920_a_8245]
-
În FLACĂRA LUI ADRIAN PĂUNESCU (nr. 33-34) găsim, ca pe un dar nesperat, pagini de jurnal de dată recentă semnate Fănuș Neagu. Întrucât dar din dar se face rai, reproducem un fragment pentru cititorii României literare. Este vorba de o însemnare plină de nostalgie despre lumea pierdută a copilăriei marelui scriitor, care, iată, după ce ne-a îngrijorat pe toți cu starea sănătății lui, redevine un magician al cuvintelor, așa cum îl știam: "18 iulie 2009. Primesc vizita lui Nicu Negoiță de la Grădiștea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6920_a_8245]